818 matches
-
I, 250). Totuși, în fragmentul imediat anterior, el părea convins că abia topirea în neesențial poate asigura fericirea: „Nu suntem fericiți decât dacă ne lăsăm mistuiți de setea de neesențial” (I, 250). Așadar, ceilalți, prilej de flecăreală inutilă, care-l dezgustă. În acest caz, nu ne întrebăm de ce-i acceptă, dar de ce-i caută? De ce perseverează să flecărească? Nu cumva conversația și ceilalți îi oferă ocazia fugii de sine însuși? „Nu mă interesează decât problemele religioase, și datorită împrejurărilor nu vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
masei de rocă, Cioran spune că ar fi avut „până la spaimă, percepția fragilității, a inexistenței oricărei cărni. Și a ridicolului vieții” (I, 42). Rușinea de a avea trup? Cioran coboară până la dezgustul de a avea unul. Își spune: „Cât mă dezgustă carnea! O nesfârșită sumă de căderi Ă așa se împlinește degradarea noastră de fiecare zi. Dacă ar exista un Dumnezeu, ne-ar fi cruțat de corvoada de a hrăni un hoit sortit putrezirii, de a târî un trup” (I, 28
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
amenințarea/obstacolul a fost îndepărtat, ca urmare a exprimării stării de furie. În fine, există persoane care, pentru faptul de a nu-și fi putut controla furia într-o situație sau alta, devin de-a dreptul supărate, rușinate, sau chiar dezgustate în raport cu propria persoană 228. La nivelul fetei, sprâncenele sunt coborâte și aduse una către cealaltă, pleoapele sunt tensionate, privirea fixă, iar buzele sunt fie puternic presate, fie separate, gura având o formă pătrată. Analiza statistică a datelor rezultate din aplicarea
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Omul începe să sufere. DOAMNA WURM: Doamnă Grollfeuer... DOMNUL KOVACIC: Doamna profesor Grollfeuer. DOAMNA GROLLFEUER: Cum vă permiteți una ca asta? De câte ori a trebuit persoana mea proprie să corecteze din cauza asta nimicnicia voastră, pentru că, dacă e ceva care să mă dezguste mai mult decât exprimarea zgomotoasă a vieții voastre este aceea să mi se adreseze cineva cu titlul de profesor al răposatului meu soț? De câte ori? Răspunde dumneata, doamnă Kovac. DOAMNA KOVACIC: Arătați indulgență, doamnă Grollfeuer, mai bine spus o repetată indulgență
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
naturalist, ba socialist, și își face arme din versul dur, aspru, din cuvântul hulit, din asonanța ostentativă. Rămâne totuși îndatorat unei pleiade de poeți, de la Cezar Bolliac la Mihai Eminescu. Lirica lui e dominată de figura bardului răzvrătit, ateu, iconoclast, dezgustat de ipocrizia și ticăloșia lumii. Versuri energice, incendiare sunt dublate de cadențe estompate, sentimentale, trimițând la umanitarismul lui François Coppée. Roman autobiografic, Dinu Milian deapănă amintiri legate de familie, școală, universitate. În carte intră, ori brut ori tendențios, fapte, evenimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
a fost prilejul de a-i oferi Kronprinz-ului exemplul suveranului României, "care a aplicat și el această metodă". Subliniind de la început că regele Carol I "nu a guvernat cu oamenii care îi plăceau, ci cu cei care, adeseori, îl dezgustau foarte mult", prințesa consemna faptul că "a pus alături de el, la masa Consiliului, oameni care îl detestau și pentru care nu avea el însuși decât dispreț" și devenea preceptoare în domeniul politic: "Guvernarea nu se învață din manuale de morală
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Influența domnului Moerlin 37. 15 aprilie Continuarea vizitei prințului Carol. Tinerețea lui mă întristează și mă intimidează totodată. Când se ceartă cu preceptorul lui este dur, poate fără voia sa. Grosolan, pentru că, mental, este încă neformat. Nu-mi place. Mă dezgustă puțin. Mi se pare ciudat să trăiesc în preajma lui, dar am o plăcere ciudată provocată de curiozitate. În dimineața asta, la zece și jumătate, am fost la Sinaia să culegem brândușe în fața castelului Peleș. Am luat coșuri și cuțite ca să
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
făcând-o să ofere lumii ceea ce se numește Marele Secol. Într-o țară mică luptând cu mari dificultăți, regele Carol a aplicat și el această metodă. Nu a guvernat cu oamenii care îi plăceau, ci cu cei care, adeseori, îl dezgustau foarte mult. A pus alături de el, la masa Consiliului, oameni care îl detestau, și pentru care el însuși nu simțea decât dispreț. Guvernarea nu se învață din manuale de morală, dar ele pot aduce un soi de bucurie superioară prin
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
zile. Am discutat foarte mult cu Charles Louis de Beauvau despre politica din Franța. Nu este deloc prost, deși, desigur, din cauza originii sale, nu poate face mare lucru pentru țara sa. Un prinț este un fel de paria. Este foarte dezgustat și rușinat de această situație. Mi-ar plăcea să se însoare și să înceapă să conducă treburile la moșia sa, lângă Nancy, în Lorraine. Mi-ar plăcea să se însoare cu o fată foarte bogată pe care o cunosc. Chestiunea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prezintă istoria unor oameni năpăstuiți dintr-un sat din Delta Dunării și, sub forma unui metaroman indirect, prietenia ciudată între porcarul Obrete, fost ziarist, și Ardiles, vag scriitor în căutare de subiecte, poreclit „Balzac al doilea” sau „cumpărătorul de iluzii”. Dezgustat de lume și în special de colegii ariviști și semidocți, Obrete se retrage din vârtejul evenimentelor („decât să mă las morfolit de porci-vidanjori, mai bine mă fac porcar”), bucurându-se de compania tânărului scriitor pe care încearcă să-l apropie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
în fața acestei lacomii".<footnote Richard Wilkinson Louis XIV, Longman, Londra, 2001 footnote> Cu toata bucuria și euforia momentului nașterii moștenitorului - urmat la doi ani de un alt"miracol", nașterea fratelui său, Monseniorul, Ludovic al XIII-lea era de-a dreptul dezgustat de copil. Astfel, în 1640, cănd Delfinul avea doar doi ani, tatăl său notă în jurnal:"Sunt total nemulțumit de fiul meu. Imediat cum mă vede, începe să țipe ca si cum l-ar fi văzut pe diavol și strigă după mama
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ceea ce echivalează cu a spune că se detestă pe sine la fel de mult pe cît Își iubește vrăjmașul. În cele din urmă cei doi trebuie să ajungă la o Înțelegere, pentru ca opera lui Dumnezeu să nu fie definitiv compromisă, iar Satan - dezgustat cu totul de sine și de lumea lui deplorabilă. În mod destul de ciudat, condiția reconcilierii finale a celor doi adversari va fi distrugerea lumii, privită ca un rezultat pozitiv. 3. Gnosticismul ca model analog Filozofia, spunea unul dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
culpe a adversarului, pretextul atacului necenzurat prin instalarea în spațiul ficțional, unde discursul hiperbolic amplifică tensiunea expunerii pregătind finalul: "Domnul Iorga suferă de un ciocoism profund dezagreabil, iritat de o permanentă secreție de venin coroziv, și care destrăbălând credințele, ambianța, dezgustând devotamentele, îi chinuiește sufletul într-un infern de zvârcoliri, contradicții, ferocități și amărăciuni deplorabile. Fără un singur prieten, fără prietenia măcar a unui câine, urând și oamenii și animalele și cerul îl supără zborul rândunicii, ciripitul vrabiei, parfumul florilor, lumina
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
chianti roșu și frascati alb, și ca desert chiar marsala. Eram cu toții foarte multumiți, cu expepția bineînțeles a lui Arturo pentru care, ai fi zis că fiecare îmbucătură avea un gust de otravă, într-atât părea el de supărat și dezgustat". Ospitalitatea devine din acest moment artificială, convivialitatea nu se poate instaura, masa este compromisă. La fel se petrec lucrurile și în nuvela Pique-nique în care protagonistul, un papetier sărac trebuie să împărtășească bucuriile colective de sfârșit de an ale vecinilor
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
teza: Poezia ființei: De la Hölderlin la Paul Celan. După aproape un deceniu, revenea în țară în ianuarie 1990. Achizițiilor culturale anterioare li s-au adăugat date noi. Pe plaja americană La Hoya citise "vreo doi ani pe Heidegger" până s-a "dezgustat" de el; s-a apropiat, în schimb, de Hölderlin. Netemător de balene și foci, înoată în Pacific practicând "stilul Crawl"; îl încântă pescarul lui Hemingway din Bătrânul și marea. Principiul acvatic îl marchează definitiv. În "Café dei Greci", din centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
11 rue Duhesme. Or, acolo sus, în Montmartre, sunt departe de biblioteci și mai ales nu am loc unde să lucrez. Din fericire, în luna iunie plecăm pentru treizeci de zile la Ascona. Înainte, trebuie să termin Yoga - care mă dezgustă și mă deznădăjduiește deopotrivă. Sper ca toate nefericirile și necazurile mele să se termine la sfârșitul lui septembrie, când vom intra în apartamentul dr. Godel, la Vâl-d’Or șsic!ț (15 minute de Paris). Am găsit la Hôtel de Suède
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
dorința de bine și dorința de a plăcea ascultătorilor. Atunci când „ținem să vorbim așa cum gândim tocmai atunci când, din cauza încordării, nu putem scoate o vorba cum trebuie... ne sufocăm și, ca și cum ne-am da osteneala pentru un lucru zadarnic, ne moleșim dezgustați”. Însă, „tocmai interesul arătat de cei doritori să mă asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldura pe cât mi se pare. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
drept legi universale ajungem inevitabil la contradicții logice. Iată, pe scurt, modul cum argumentează Höffe această concluzie în cazul fiecăreia din cele patru exemple. Omul care ascultă de glasul rațiunii nu are voie să se sinucidă nici atunci când el este dezgustat de viață. Funcția sentimentului de dezgust al unei ființe, care este indiciul unei lipse, este de a stimula o activitate care va culmina în înlăturarea lui și în atingerea unei stări de satisfacție. De aceea nu poate fi concepută o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anii de studii în Germania. Îi va da expresie fără ocoluri într-o comunicare personală, indicând lipsa disponibilității sale de a urma acest model: „Husserl nu mai face parale; îl cunosc până în fundul sufletului; e multă farsă; și asta mă dezgustă; eu am rămas încă un om cinstit; dar până când? Până când voi scrie prima carte de filosofie.” (Op. cit., vol. I, p. 306.) 91. Nae Ionescu, Curs de metafizică, Humanitas, București, 1991, pp. 197-198. 92. Apud Dora Mezdrea, vol. II., pp. 475-476
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
În varianta lui ideologizată și politică (mai puțin în cea literar-aristică, dar și acolo prin excesul unui neozolism pornografic), postmodernismul a ajuns la aberații de felul celor emise de un Patapievici, Călin Vlasie ș. a., aberații care au reușit să-i dezguste până și pe emitenții lor, încât unii au ajuns la "înțelepciunea" că e vremea să se dezică măcar parțial de canonul divinizat până mai ieri. (Patapievici însuși, de exemplu, prin teoria "omului recent", recunoscut ca o creație a postmodernității.). De
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pretenții derezonabile! Adică nu există probleme mai mari în lume decât morbul funcționalului? Ce facem cu subnutriția, cu boala, cu nedreptatea? Nu trebuie scăpat cât mai curând și mai definitiv de disfuncțiile astea? Fato, dar rău trebuie să te fi dezgustat pe tine vechea-ți slujbă...! − Riguros vorbind, sunt victime ale injustiției, sau bolnavi, sau famelici, toți cei care se cred astfel; atentatele la echilibru se simt, nu se constată obiectiv. Nimeni dinafară nu poate decreta câtă și ce anume fel
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
putință inumană de a îndura, mai potrivită vitelor de povară. Asta se petrecuse chiar înainte ca ea să-l părăsească, aidoma unui toreador ce refuză să-și strice mâna pe un taur împăcat cu jugul. Sondase îngăduința lui până se dezgustase insuportabil de sine; atunci, într-o străfulgerare de moment, îi înapoiase terapeutic toate darurile primite de la el, bănuite a fi agenții unei redutabile contaminări cu previzibilitatea specifică obiectelor. Nu găsise cuvântul potrivit în olandeză și, la paroxismul furiei, îi strigase
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
permitea condiția. Simțise că foamea lor de miracole o depășea cu mult pe cea gastrică și, mai ales, că era greu ca, în aceste condiții, să reziști tentației de-a suplini un Dumnezeu surd. − A propos, reluă el, m-a dezgustat profund pledoaria deșănțat de umanistă a lui Beigbeder din Un roman francez, pe care mi-ai împrumutat-o tu: nimic altceva decât o patetică smiorcăială pentru înțelegerea slăbiciunii - și unde mai pui că venind din partea unui vlăstar nobil. A trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
incluse și în cele trei volume de Opere satirice (1875) - impun prin alura teribilă, prin temeritate, șocând prin violențele de limbaj. Cu firea lui pătimașă, gazetarul nu e deloc străin de plăcerea de a ofensa și de a inspira teamă. Dezgustat peste măsură de relele din jur, el se inflamează cu ușurință, luând la refec orice, pe oricine, combătând „gangrenele societății”, ironizând sângeros „tombaterele”, lovind în „albi” (conservatorii), dar necruțând nici pe „roșii” (liberalii). Calambururi, porecle (unele de gust îndoielnic), sarcasme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
și executările. De ce suntem fiare sistematizate?”), nu îi plac „legionarii lui Cristos” și nici nemții care au optat pentru dictatură și, întrucât extremiștii fac caz de religie, roaba lui Dumnezeu Alice scrie în jurnal: „Nu te văd hitlerist, Doamne”. Este dezgustată și de „burghezia criminală”; pierderea Transilvaniei, asasinarea lui N. Iorga sunt pentru ea mari drame naționale, pe care le percepe ca atare. „Doamne - se roagă ea - fă-ne vrednici și putincioși.” Nu are deloc încredere în oamenii politici ai momentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]