456 matches
-
funcțional, în planul actului lingvistic, prin caracterul lor variabil. Face excepție pronumele ce, care rămâne invariabil. Celelalte pronume au flexiune, parțială, în funcție de gen, număr și caz. Genultc "Genul" Se diferențiază după gen pronumele câți (și compusul câte câți), la nivelul dezinențelor: -i/-e (câți/câte) și pronumele compus al câtelea, la nivelul ambilor constituenți; dezinențial, primul constituent (-l/-Ø), prin flexiune internă, al doilea constituent (ă/ele): a câta/al câtelea. Observații: La forma de feminin, a câta, particula deictică a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e (câți/câte) și pronumele compus al câtelea, la nivelul ambilor constituenți; dezinențial, primul constituent (-l/-Ø), prin flexiune internă, al doilea constituent (ă/ele): a câta/al câtelea. Observații: La forma de feminin, a câta, particula deictică a asimilează dezinența -ă, de altfel, niciodată reperabilă în texte autentice: a câtă + a ® a câta. Numărultc "Num\rul" Pronumele cine și câte câți sunt invariabile în interiorul opoziției singular-plural. Pronumele al câtelea este defectiv de plural. Pronumele care realizează opoziția de număr, concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominativ sau acuzativ. Distincția dintre cele două cazuri se realizează prin morfemul pe, marcă de acuzativ, generală pentru al câtelea, condiționată de trăsătura semantică + uman pentru câți: Pe câți ai văzut?, Câte ai citit tu? Pronumele care realizează genitiv-dativul prin dezinențe specific pronominale, diferențiate în funcție de gen și număr, înscrise în flexiune internă: Singular: -ui (M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular și la G.D.; este lipsit de particula-a; forma, neregulată, se caracterizează prin dezinența de masculin -ui: cui. Distincția genitiv-dativ se realizează prin morfemul a, variabil în funcție de gen și număr, marcă a cazului genitiv: A cui e vina? sau, indirect, prin prepozițiile care cer cazul genitiv: Împotriva cui să te ridici? iar distincția nominativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câte studente sunt? În desfășurarea opozițiilor cazuale, genitiv-dativul este posibil, dar nu se întrebuințează în mod curent. În caz de întrebuințare a adjectivelor interogative variabile în sintagme cu substantive la genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și număr numai la genitiv-dativ: oricăruia (M.), oricăreia (F.), oricărora (M.,F.). Sunt variabile în funcție de gen și caz pronumele compuse pe baza pronumelui cine: cineva, oricine, fiecine, altcineva, numai la singular: cui, cuiva, fiecui, altcuiva. Opozițiile categoriale se exprimă prin dezinențe, unele specific pronominale, libere sau înscrise în flexiune internă. Genul și numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai la singular: cui, cuiva, fiecui, altcuiva. Opozițiile categoriale se exprimă prin dezinențe, unele specific pronominale, libere sau înscrise în flexiune internă. Genul și numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma și în funcție de număr, dezinențele cazuale sunt diferite, la singular, în funcție de gen
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma și în funcție de număr, dezinențele cazuale sunt diferite, la singular, în funcție de gen; ele exprimă, așadar, concomitent genul, numărul și cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma și în funcție de număr, dezinențele cazuale sunt diferite, la singular, în funcție de gen; ele exprimă, așadar, concomitent genul, numărul și cazul: Singular: N.Ac.: -l, -e: unul, altul, fiecare, oricare G.D.: -ui (a) (M): unuia, altuia, fiecăruia, oricăruia -ei (a) (F.): uneia, alteia, fiecăreia, oricăreia. La
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominativ-acuzativ articolul nedefinit un, care introduce ideea de adăugire: „A venit un altul.” Pronumele oarecare, oarecine sunt totdeauna precedate de articolul nehotărât un: un oarecine, un oarecare. Pronumele compuse pe baza pronumelui cine au flexiune neregulată, dar marcată de aceeași dezinență de G.D. -ui: oricui, cuiva, fiecui, altcuiva. Plural N.Ac.: -i, -ii (M), -e, ele (F): anumiți, unii, anumite, unele G.D.: -or (a): anumitor, unora. Distincția nominativ-acuzativ este asigurată la pronumele marcate prin trăsătura semantică + uman de morfemul pe: unii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Genultc "Genul" Opoziția masculin-feminin este realizată de pronumele câți și oricâți, numai la plural, nominativ-acuzativ, de pronumele al câtelea, numai la singular nominativ-acuzativ, iar de pronumele care și oricare, numai la singular genitiv-dativ. În planul expresiei, opoziția se realizează prin dezinențe libere la nominativ-acuzativ, înscrise în flexiune internă, la genitiv-dativ, sau numai prin flexiune internă (pronumele al câtelea/a câta). Pronumele compus cel ce nu are feminin. Pronumele compus ceea ce are formă de feminin, dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pronumele compus cel ce nu are feminin. Pronumele compus ceea ce are formă de feminin, dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel ce și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel ce și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă opoziția cazuală la nivelul primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă opoziția cazuală la nivelul primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular), -i, -e (plural) cel ce, cei ce G.D.: -ui, -or celui ce, celor ce Pronumele care, oricare (la singular și plural) și câți și oricâți (numai la plural) exprimă opoziția cazuală prin dezinențe, la G.D. înscrise
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular), -i, -e (plural) cel ce, cei ce G.D.: -ui, -or celui ce, celor ce Pronumele care, oricare (la singular și plural) și câți și oricâți (numai la plural) exprimă opoziția cazuală prin dezinențe, la G.D. înscrise în flexiune internă: N.Ac.: -e (singular); -i, -e (plural): care, oricare, câți, câte, oricâți, oricâte G.D.: -ui (a)(M.), -ei (a)(F.); -or (a)(M.,F.): căruia, căreia, cărora, oricărora, câtora, oricâtora Pronumele cine și oricine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.: -e (singular); -i, -e (plural): care, oricare, câți, câte, oricâți, oricâte G.D.: -ui (a)(M.), -ei (a)(F.); -or (a)(M.,F.): căruia, căreia, cărora, oricărora, câtora, oricâtora Pronumele cine și oricine au flexiune neregulată, marcată de aceeași dezinență, de masculin, -ui, la genitiv-dativ, dar fără particula -a: cui, oricui. Distincția nominativ-acuzativ se realizează prin morfemul pe: câți/pe câți, cel ce/pe cel ce, iar omonimia genitiv-dativ se anulează prin morfemul a, marcă de genitiv: a cărora/cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deosebire de structură adjectiv-pronume este relativă; când precede regentul, se întrebuințează și pronumele fără particulă: „El ședea în casa preotului bătrân a cărui fiică era Maria.” (M. Eminescu, P.L., p. 30) Opozițiile de gen, număr și caz se exprimă prin dezinențe, aceleași din flexiunea pronumelui, doar că funcționând totdeauna ca dezinențe libere: -i(M.)/-e(F.): câți (tineri)/câte (tinere); -ui (M., G.D., singular/-ei (F., G.D., singular)/-or (M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințează și pronumele fără particulă: „El ședea în casa preotului bătrân a cărui fiică era Maria.” (M. Eminescu, P.L., p. 30) Opozițiile de gen, număr și caz se exprimă prin dezinențe, aceleași din flexiunea pronumelui, doar că funcționând totdeauna ca dezinențe libere: -i(M.)/-e(F.): câți (tineri)/câte (tinere); -ui (M., G.D., singular/-ei (F., G.D., singular)/-or (M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este indiferent la această opoziție: „N-a venit niciunul.”/ N-am cumpărat niciunul.” MORFOLOGIA PRONUMELUI NEGATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI NEGATIV" Pronumele nimic și nimeni sunt pronume simple, niciunul, pronume compus. Nimic este invariabil. Nimeni variază după caz; exprimă opoziția categorială prin dezinențe de genitiv-dativ specifice singularului, deși dezinența -i, de la nominativ-acuzativ, trimite spre plural: nimănui. Genitivul este marcat prin morfemul a, variabil după gen și număr: a, ale, al, ai nimănui. Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe: „N-a venit
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]