456 matches
-
și realizează opoziția de gen prin intermediul acesteia: cel dintâi/cea dintâi; cei dintâi/cele dintâi. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este proprie pronumelor ordinale întâiul, primul, secundul, ultimul și locuțiunii cel din urmă. În planul expresiei, opoziția se realizează prin dezinențe, în flexiune internă, și la nivelul morfemului determinării, variind în funcție de gen: Singular: -Ø + -l(M.): primul, ultimul, întâiul -ă(e) + -a(F.): prima, ultima, întâia Plural: -i + -i(M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele Observații: Masculinul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul morfemului determinării, variind în funcție de gen: Singular: -Ø + -l(M.): primul, ultimul, întâiul -ă(e) + -a(F.): prima, ultima, întâia Plural: -i + -i(M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele Observații: Masculinul pronumelui întâiul prezintă suprapunerea dezinenței -i, din flexiunea internă, cu i din temă: întâii. Pronumele secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În limbajul popular, dativul se exprimă uneori prin morfemul proclitic lui: Am dat lui al doilea un măr. Pronumele simple întâiul, primul, secundul, ultimul realizează flexiunea cazuală la nivelul morfemului determinării (înscris organic în structura lor internă) și la nivelul dezinenței, înscrisă în flexiune internă, ambele variabile totodată și în funcție de gen și număr. Singular N.Ac.: -Ø + l(M.): primul, ultimul, întâiul -ă(e) + a(F.): prima, ultima, întâia G.D.: -Ø + lui(M.): primului, ultimului, întâiului -e + i(a)(F.): primei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcțional, în planul actului lingvistic, prin caracterul lor variabil. Face excepție pronumele ce, care rămâne invariabil. Celelalte pronume au flexiune, parțială, în funcție de gen, număr și caz. Genultc "Genul" Se diferențiază după gen pronumele câți (și compusul câte câți), la nivelul dezinențelor: -i/-e (câți/câte) și pronumele compus al câtelea, la nivelul ambilor constituenți; dezinențial, primul constituent (-l/-Ø), prin flexiune internă, al doilea constituent (ă/ele): a câta/al câtelea. Observații: La forma de feminin, a câta, particula deictică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e (câți/câte) și pronumele compus al câtelea, la nivelul ambilor constituenți; dezinențial, primul constituent (-l/-Ø), prin flexiune internă, al doilea constituent (ă/ele): a câta/al câtelea. Observații: La forma de feminin, a câta, particula deictică a asimilează dezinența -ă, de altfel, niciodată reperabilă în texte autentice: a câtă + a ® a câta. Numărultc "Num\rul" Pronumele cine și câte câți sunt invariabile în interiorul opoziției singular-plural. Pronumele al câtelea este defectiv de plural. Pronumele care realizează opoziția de număr, concomitent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominativ sau acuzativ. Distincția dintre cele două cazuri se realizează prin morfemul pe, marcă de acuzativ, generală pentru al câtelea, condiționată de trăsătura semantică + uman pentru câți: Pe câți ai văzut?, Câte ai citit tu? Pronumele care realizează genitiv-dativul prin dezinențe specific pronominale, diferențiate în funcție de gen și număr, înscrise în flexiune internă: Singular: -ui (M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular și la G.D.; este lipsit de particula-a; forma, neregulată, se caracterizează prin dezinența de masculin -ui: cui. Distincția genitiv-dativ se realizează prin morfemul a, variabil în funcție de gen și număr, marcă a cazului genitiv: A cui e vina? sau, indirect, prin prepozițiile care cer cazul genitiv: Împotriva cui să te ridici? iar distincția nominativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câte studente sunt? În desfășurarea opozițiilor cazuale, genitiv-dativul este posibil, dar nu se întrebuințează în mod curent. În caz de întrebuințare a adjectivelor interogative variabile în sintagme cu substantive la genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și număr numai la genitiv-dativ: oricăruia (M.), oricăreia (F.), oricărora (M.,F.). Sunt variabile în funcție de gen și caz pronumele compuse pe baza pronumelui cine: cineva, oricine, fiecine, altcineva, numai la singular: cui, cuiva, fiecui, altcuiva. Opozițiile categoriale se exprimă prin dezinențe, unele specific pronominale, libere sau înscrise în flexiune internă. Genul și numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai la singular: cui, cuiva, fiecui, altcuiva. Opozițiile categoriale se exprimă prin dezinențe, unele specific pronominale, libere sau înscrise în flexiune internă. Genul și numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma și în funcție de număr, dezinențele cazuale sunt diferite, la singular, în funcție de gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Plural: ii/ele: « (-i + -i/-e + -le): unii/unele, vreunii/vreunele; Observații: Dezinențele de singular rezultă, de fapt, din amalgamarea unei dezinențe nominale cu „articolul” definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma și în funcție de număr, dezinențele cazuale sunt diferite, la singular, în funcție de gen; ele exprimă, așadar, concomitent genul, numărul și cazul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
definit: Ø + l (altul), -ă + a (alta) „Dezinențele” de plural sunt morfeme complexe, constituite din „dezinență” nominalăși„articol definit”: -i + -i (M.)/(unii, alții)-e + -le (F.) (unele, altele) Cazultc "Cazul" La pronumele care-și modifică forma și în funcție de număr, dezinențele cazuale sunt diferite, la singular, în funcție de gen; ele exprimă, așadar, concomitent genul, numărul și cazul: Singular: N.Ac.: -l, -e: unul, altul, fiecare, oricare G.D.: -ui (a) (M): unuia, altuia, fiecăruia, oricăruia -ei (a) (F.): uneia, alteia, fiecăreia, oricăreia. La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominativ-acuzativ articolul nedefinit un, care introduce ideea de adăugire: „A venit un altul.” Pronumele oarecare, oarecine sunt totdeauna precedate de articolul nehotărât un: un oarecine, un oarecare. Pronumele compuse pe baza pronumelui cine au flexiune neregulată, dar marcată de aceeași dezinență de G.D. -ui: oricui, cuiva, fiecui, altcuiva. Plural N.Ac.: -i, -ii (M), -e, ele (F): anumiți, unii, anumite, unele G.D.: -or (a): anumitor, unora. Distincția nominativ-acuzativ este asigurată la pronumele marcate prin trăsătura semantică + uman de morfemul pe: unii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Genultc "Genul" Opoziția masculin-feminin este realizată de pronumele câți și oricâți, numai la plural, nominativ-acuzativ, de pronumele al câtelea, numai la singular nominativ-acuzativ, iar de pronumele care și oricare, numai la singular genitiv-dativ. În planul expresiei, opoziția se realizează prin dezinențe libere la nominativ-acuzativ, înscrise în flexiune internă, la genitiv-dativ, sau numai prin flexiune internă (pronumele al câtelea/a câta). Pronumele compus cel ce nu are feminin. Pronumele compus ceea ce are formă de feminin, dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pronumele compus cel ce nu are feminin. Pronumele compus ceea ce are formă de feminin, dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar sens neutru: „Urechea lui îi șoptea în gânduri lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel ce și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel ce și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă opoziția cazuală la nivelul primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă opoziția cazuală la nivelul primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular), -i, -e (plural) cel ce, cei ce G.D.: -ui, -or celui ce, celor ce Pronumele care, oricare (la singular și plural) și câți și oricâți (numai la plural) exprimă opoziția cazuală prin dezinențe, la G.D. înscrise
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular), -i, -e (plural) cel ce, cei ce G.D.: -ui, -or celui ce, celor ce Pronumele care, oricare (la singular și plural) și câți și oricâți (numai la plural) exprimă opoziția cazuală prin dezinențe, la G.D. înscrise în flexiune internă: N.Ac.: -e (singular); -i, -e (plural): care, oricare, câți, câte, oricâți, oricâte G.D.: -ui (a)(M.), -ei (a)(F.); -or (a)(M.,F.): căruia, căreia, cărora, oricărora, câtora, oricâtora Pronumele cine și oricine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.: -e (singular); -i, -e (plural): care, oricare, câți, câte, oricâți, oricâte G.D.: -ui (a)(M.), -ei (a)(F.); -or (a)(M.,F.): căruia, căreia, cărora, oricărora, câtora, oricâtora Pronumele cine și oricine au flexiune neregulată, marcată de aceeași dezinență, de masculin, -ui, la genitiv-dativ, dar fără particula -a: cui, oricui. Distincția nominativ-acuzativ se realizează prin morfemul pe: câți/pe câți, cel ce/pe cel ce, iar omonimia genitiv-dativ se anulează prin morfemul a, marcă de genitiv: a cărora/cărora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]