409 matches
-
mi-l transform În reședință de iarnă. În multe privințe, Estrella de Mar era acea Anglie rurală prosperă a miticilor ani ’30, readusă la viață și mutată spre sud, mai la soare. Aici nu existau bande de adolescenți plictisiți, suburbii dezrădăcinate În care vecinii de-abia se cunosc Între ei și a căror unică loialitate civică are ca obiect hipermarketul și magazinul de bricolaj din apropiere. După cum spunea toată lumea, Estrella de Mar era o comunitate veritabilă, cu școli pentru copiii francezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
salteaua pătată de puroi, tărîmul fără de speranță al Împărtășirii acelor, În care nu se făceau niciodată judecăți morale. Pe fundalul Residenciei Costasol, cu vilele sale impecabile și comunitatea de cetățeni plini de bun-simț, ea păstra promisiunea unei lumi libere și dezrădăcinate. Pentru prima dată Înțelegeam de ce Andersson și Crawford o prețuiseră atît de mult pe Bibi Jansen. — Ți s-a trezit interesul, Charles? mă Întrebă Crawford. Fantoma noastră de praf alb... — Cine e? — Laurie Fox - lucra la un club din Fuengirola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de ninsoare. Acum, însă, spre surprinderea mea, văd o natură dezlăn țuită afară: copaci înfiorându-se deznădăjduiți sub un bici ho hotitor, fulgi azvârliți care-ncotro din niște pumni nevăzuți de gheață, oameni contorsionați spasmodic de viscol, ca niște copaci dezrădăcinați. Și parcă, în depărtare, o fantasmă albă, cu un corn răsucit în creștet, târându-se contra vântului, aflat parcă într-o bătălie crâncenă cu un vrăjmaș multiplicat, care îl asediază din toate părțile. — E cutremurător! mă înfior eu în șoaptă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a dezrădăcinatului. Pentru cel ce era scoborâtor din pădurile Țării de Sus, peisajul natal devine obsedant: „Căutați-mă prin păduri, printre ape, / Fiindcă acolo mă limpezesc, acolo curg” (Căutați-mă). Se face simțită aici glisarea de la jubilația omului cetății către bucuriile mici
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
confuzia redactorilor. Proza lui Vlahuță din V. dă tonul unei literaturi încărcate de compasiune pentru năpăstuiții vieții: La arie, De la țară, Ion, în timp ce Amintiri din școală se opresc asupra suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
a Iașului interbelic, care, alături de Sadoveanu și Topîrceanu, fondează în 1936 revista „Însemnări ieșene” unde, între altele, în poezii de o sensibilitate remarcabilă „cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii”, cum postulează un țăran dezrădăcinat și cu talent. Gr. T. Popa face studiile liceale și universitare la Liceul Național între 19031911 și la Facultatea de Medicină a Universității din Iași, unde-și obține și doctoratul în medicină și chirurgie. Primii ani ai carierei universitare îi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
universitare, s- au ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est-carpatic. C. A. Munteanu a debutat înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să-și consacre talentul evocării meleagului natal și nefericirii dezrădăcinatului.Constrâns\de\impreju rari ,dupa 1952 se refugiza in literatura pentru\copii Al. Ioachimescu organizator al reuniunilor foștilor elevi din școlile din stânga Prutului, a scris lucrări de popularizare a istoriei naționale și medalioane închinate lui C. Stere, Gh. Asachi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
interbelic, care, alături de Sadoveanu și Topîrceanu, fondează în 1936 revista „Însemnări ieșene” unde, între altele, în poezii de o sensibilitate remarcabilă „cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii”{\cîte 117}, cum postulează un țăran dezrădăcinat și cu talent. Gr. Ț. Popa face studiile liceale și universitare la Liceul Național între 1903- 1911 și la Facultatea de Medicină a Universității din Iași, unde-și obține și doctoratul în medicină și chirurgie. Primii ani ai carierei universitare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Congresului Muzicienilor: „Internaționalismul în artă nu se poate naște dintr-o denigrare a artei naționale. Dimpotrivă, el se naște acolo unde arta națională înflorește. Dacă uităm acest adevăr, ne pierdem sursa de energie, ne pierdem propriul chip, devenim niște «cosmopoliți dezrădăcinați»”. Din cauza jdanovșcina, cel de-al doilea stalinism se traduce, în domeniul cultural, printr-o paralizie a creației. „Dezgheț” cultural După moartea lui Stalin, reînnoirea culturală se manifestă printr-un reviriment al producției cinematografice. „Dezghețul” le permite filmelor să acceadă la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
économie, trad. fr., Paris, InterEditions (prima ediție americană: 1985). Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, Instituție, Norme, Valori Cosmopolitismtc "Cosmopolitism" Glorificat ca o caracteristică a așa-numitului „cetățean al lumii”, când nu a fost condamnat ca o trăsătură a „dezrădăcinatului”, cosmopolitismul a fost una dintre temele recurente ale gândirii moderne. Imaginea străinului este legată de această temă când marginal, când În mod esențial (Simmel, 2002). Văzut ca individul care trebuie să rămână, dar la fel de des și ca acela care trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să suporte singurătatea și depărtarea de țara de origine, precum și să-și structureze grupul. Însă, fără crearea unor rețele de comunicare și de solidaritate puternice și influente, așa cum sunt cele Întemeiate de evreii americani aflați În poziții foarte influente, populațiile dezrădăcinate Își pierd, rapid și ineluctabil, identitatea și mai ales competențele lingvistice, sub presiunea noului context cultural, care generează riscuri de creolizare a limbilor aflate În diaspora. Această solidaritate se extinde, În plan politic, până la instanțele internaționale, iar În ceea ce privește mediile evreiești
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se reproșează În același timp că sunt prea comunitari și prea individualiști (sau, dacă ne putem exprima astfel, că sunt rău comunitari și rău individualiști), prea „tribali” și prea dezafiliați, prea Înrădăcinați (Într-o identitate colectivă de origine) și prea dezrădăcinați. Mai general: că au prea multă identitate colectivă și că aceasta le lipsește cu desăvârșire. Mai trebuie, de asemenea, să arătăm că acestor două dimensiuni (paleorasistă și neorasistă) li se adaugă, În mediile intelectuale, precum și În numeroase studii savante (care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vă e dor de țara din care veniți, aici veți găsi În fiecare zi și mai multe motive să vă fie dor; dar dacă reușiți s-o uitați și noul loc Începe să vă placă, o să fiți trimiși Înapoi, unde, dezrădăcinați Încă o dată, o veți lua de la capăt cu un nou exil” (Blanchot, 1989, pp. 94-95). Din motive de comoditate, vom face distincție Între situația și condiția străinului. Situația pornește de la ordinea juridică: străinul este În regulă În ceea ce privește legile țării care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lase acestora nicio moștenire, de aceea își risipește bruma de avut și banii greu munciți, primiți de la aceștia) romanul este o relatare foarte vie a modului în care sfârșitul lumii este trăit individual de către toți cei ce se simt dislocați, dezrădăcinați, alienați și îndepărtați din Paradisul fericit al trecutului. Memoria recuperează deopotrivă urmele vagi ale inocenței de altădată, dar și rădăcina răului, care pare a fi mereu aceeași: neputința paralizantă de a iubi, de a-l accepta pe celălalt așa cum este
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
plină metamorfoză. Suntem siliți să admirăm inteligența și înțelepciunea cadrelor Chinei așa-zis "comuniste", care au reușit să asigure o tranziție liniștită și o creștere economică nemaiîntâlnită prin exploatarea, în sensul marxist al termenului, a sute de milioane de țărani dezrădăcinați. Acești noi proletari urbanizați concentrați în uzine enorme vor deveni însă conștienți de condiția lor paradoxală, conform modelului în patru pași descris acum mai bine de jumătate de secol de către Daniel Lerner, model confirmat de mai multe ori până acum
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 531 În toate celelalte cazuri, uzufructuarul nu se poate atinge de arbori înalți; va putea însă întrebuința, spre a face reparațiile la care este obligat, arborii dezrădăcinați sau sfărâmați din accidente; poate chiar tăia pentru acest sfârșit arborii trebuincioși, cu îndatorire însă a constata în ființă proprietarului această trebuința. (Cod civil 529 și urm., 532 și urm., 545 546).*) ---------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
stemei județului VÂLCEA Descrierea stemei: Stema județului Vâlcea, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut despicat, dotat cu șef; în dreapta, pe câmp roșu, o cruce treflata, de aur, decupata în mijloc; în stânga, pe fond de aur, un copac dezrădăcinat, cu coroană bogată, verde, cu tulpina naturală și poame de aur. În șef, pe fond de azur, în centru, se află un puț suprapus de o roată, ambele de aur; puțul este flancat în dreapta de un personaj purtând costum popular
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
stemei: Stema orașului Solca, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut tăiat, având cromatică albastru și roșu, încărcat în centru cu o construcție cu poartă și turn, cu acoperiș conic, de aur. Construcția este însoțită de trei brazi dezrădăcinați, de argint, doi plasați în câmpul superior, iar unul, în vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - construcția amintește de un monument istoric vechi (ctitoria lui Ștefan Tomsa
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
Stema orașului Băile Govora, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut dotat cu un sevron răsturnat. În partea superioară, pe fond de aur, simbolul fântânii moderne al apelor minerale, de azur; sevronul albastru este încărcat cu cinci arbori dezrădăcinați, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, o carte naturală, deschisă, pe care se suprapune o balanța neagră cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, format�� din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
Stema municipiului Târgoviște, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut albastru, având la bază un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate; în centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinat, deasupra căruia se află acvila cruciata, de aur, cu ciocul și cu ghearele roșii; pasărea heraldica este însoțită, în dreapta, de un soare de aur, figurat, iar în stânga, de o semiluna înfățișata, de asemenea, figurat, în aceeași cromatică. Scutul este timbrat
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
10a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului PLOIEȘTI, județul PRAHOVA Descrierea stemei: Stema municipiului Ploiești, potrivit anexei nr. 10, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu doi lei de aur, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de argint. Totul este așezat pe o eșarfă roșie pe care sunt înscrise inițialele M.V.V. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - reprezentarea, preluată din sigiliul lui Mihai Viteazul că
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
artizanilor, micilor negustori, birocraților de orice fel (magistrați, notari, avocați etc.). Ucenici și slujbași, deseori originari din satele învecinate, formează, în sfîrșit, "poporul de jos". Soarta acestuia nu este adesea de invidiat, în ultimul rînd vin exclușii societății citadine: țărani dezrădăcinați, șerbi fugari, zilieri în căutarea unei munci necalificate, victime ale foametei sau ale nesiguranței care domnește în afara orașelor. Majoritatea trăiesc din pomeni sau hoții, așteptînd să fie expulzați de autoritățile municipale. După cum se poate bine vedea, nu există o ruptură
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
înzăpezit al Ungurenilor. Regretam satul din vale, unde o pîclă subțire se așezase grijuliu, ca o pătură călduroasă, peste case, peste copaci și peste biserică, estompînd imaginea locurilor mele dragi. Privirea își lua un ultim rămas bun, rămasul bun al dezrădăcinatului. Și sub poalele pădurii, la Stîna lui Ciuraru, un sul de fum se ridica spre cer, ca o legătură între Dumnezeu și oameni. Iașul m-a înghițit, după ce m-au șlefuit înaltele sale școli, și apoi m-a aruncat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și creditul. Ciobanul expert în telemea a fost dus la oraș să facă șuruburi sau școlit sumar ca să intre, peste noapte, în politică, diplomație sau învățământ. Flatat, eventual, într-o primă etapă, el sfârșește în confuzie interioară și netrebnicie, năuc, dezrădăcinat, inutilizabil. Miniștrii intră în pușcării, boieroaicele ajung femei de serviciu, studențimea culege recolte. Apar elite noi care nu știu să facă nimic: activiștii, agitatorii, ideologii. Meritul e descurajat de o găunoasă retorică egalitaristă, când nu e pur și simplu amendat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
societății cât și din partea individului. Dacă fiecare din cele două părți va veni cu jumătatea sa de contribuție atunci ansamblul individ-societate va funcționa normal. După Merton, anomia socială este definită ca fiind o situație caracteristică acelui individ care este moral dezrădăcinat, care nu dovedește sentimentul apartenenței la un grup și care nu se simte legat prin nici o obligație de el. I.5. Abordarea teologică a problematicii abandonului familial I.5.1. Perspectiva creștină asupra familiei Familia este una dintre formele cele
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]