511 matches
-
ci un eveniment așteptat din zi în zi. Astfel, în zorii zilei de 22 iunie 1941, trupele române și germane de pe frontiera de est a Țării au pornit ofensiva împotriva celor care ne-au călcat fruntariile. Ordinul de plecare pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei de Nord suna așa: „Ostași, V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din Cartea Neamului nostru și umbra de umilire
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
împartă Europa ca pe propria lor grădină, când poporul român, asemenea altor popoare, a fost îngenuncheat, umilit și nedreptățit, din mijlocul său s-a ridicat un cutezător, un îndrăzneț și viteaz, Ion Antonescu, omul care și-a legat numele de dezrobirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, care a îndrăznit să ridice sabia împotriva „fiarei roșii”care se lățise peste pământurile noastre de dincolo de Prut și, prin sacrificii și jertfe, a întors la sânul Țării, deși pentru scurtă vreme, provinciile ce
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Mai concret și mai meticulos decât alții, Turcynski scrie că Bucovina a devenit sub austrieci "un model pentru Europa", citând între realizările de seamă ale politicii imperiale: introducerea codului civil iosefinist și crearea unei noi ordine sociale și de drept, dezrobirea țiganilor (1783) și emanciparea țăranilor, crearea oficiilor cercuale, care aveau ca țel esențial reglementarea litigiilor între țărani și proprietari, interzicerea pedepselor corporale, crearea unui sistem de instanțe juridice moderne, traducerea legilor în limba română precum și alte numeroase măsuri, care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Mureș sau Brăila (figura nr. 6). Au fost și rămân specialiști În „Întinerirea“ și vindecarea cailor (veterinari neatestați profesional). 5.3. Vătrașii practicau diverse munci agricole pe lângă curțile boierești sau mănăstiri. Rromii de „vatră“ au fost legați de pământ dinainte de dezrobire și de reforma agrară din 1864. După emancipare, mulți rromi fără meserie și fără lot agricol au intrat În familia vătrașilor. Rromii „de vatră“ și-au pierdut primii modul de viață tradițional și limba, mulți lucrând În continuare pe moșiile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
despre țigani“ [istoria, obiceiurile și limba țiganilor, cunoscuți În Franța sub numele de „bohemiens“]. Mai târziu, Într-un discurs rostit la Academia Română, În Ședința Solemnă de la 1 Aprilie 1891, Mihail Kogălniceanu face o descriere a vieții bieților robi rromi dinainte de dezrobire: „Chiar pe ulițele orașului Iași, În tinerețele mele, am văzut ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare, ba unii chiar coarne de fier aninate de frunte și legate prin coloane Împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tânără rromă, roabă. Acest aspect era cunoscut și acceptat de Profirița, soția logăfătului, care nu putuse avea copii și, astfel, ajunsese să-l adore de-a dreptul pe băiatul cuminte și isteț, căruia dânsa dorea să-i lase carte pentru dezrobire și o bună parte din avere, dar numai după moartea sa. Dar din păcate În palatul din Copou, avusese loc În data de 23 noiembrie 1855, drama dublului omor din dragoste comis de Dincă prin Împușcare și anume, a Clementinei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dealul Morilor de Vânt (unde se află și acum Spitalul de Ftiziologie). Evenimentul acesta a avut răsunet și la curtea domnitorului Grigore Ghica-Vodă, nepot al Profiriței, care insistase pe lângă mătușa sa pentru Dincă și, care sub influiența acestui fapt, grăbește dezrobirea rromilor pe care oricum intenționa s-o efectueze, astfel că la 27 noiembrie 1855 emite un ofis de dezrobire a rromilor de pe moșiile boierești (cu despăgubire), căci robii statului și cei mănăstirești fuseseră anterior dezrobiți de Mihalache (Mihail) Sturdza Încă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
curtea domnitorului Grigore Ghica-Vodă, nepot al Profiriței, care insistase pe lângă mătușa sa pentru Dincă și, care sub influiența acestui fapt, grăbește dezrobirea rromilor pe care oricum intenționa s-o efectueze, astfel că la 27 noiembrie 1855 emite un ofis de dezrobire a rromilor de pe moșiile boierești (cu despăgubire), căci robii statului și cei mănăstirești fuseseră anterior dezrobiți de Mihalache (Mihail) Sturdza Încă de la 1844... (Preluat din Viorel Paraschiv- Castele, palate, conace și parcuri boierești cu impact major asupra peisajului antropic din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aspect, afirmând că “Antonescu era mereu obsedat de ideea că, numai mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”1. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat. Din Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”2. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
București, Ed.Polirom, 2005, p. 179; - 57 Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui guvern. Apariția problemei țiganilor tine, pe de o parte, de evoluția naționalismului românesc, iar, pe de altă parte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mondial, așa cum am arătat și în capitolul respectiv, a avut motive bine definite, care ne absolvă de vină de a fi agresori. Din păcate, eliberarea Basarabiei și Bucovinei în anul 1941 nu a însemnat doar un motiv de bucurie. Această dezrobire nu a putut fi susținută, teritoriile românești deja-precizate fiind anexate, din nou, în 1944, Uniunii Sovietice. Implicarea armatei române, în această acțiune a dat naștere și la momentul respectiv, dar și în ziua de azi, la o serie de întrebări
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acest aspect, afirmând că “Antonescu era mereu obsedat de ideea că, numai mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat. Din Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți). Între
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
era între 280.000 și 380.000. Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui guvern. Apariția problemei țiganilor tine, pe de o parte, de evoluția naționalismului românesc, iar, pe de altă parte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mondial, așa cum am arătat și în capitolul respectiv, a avut motive bine definite, care ne absolvă de vină de a fi agresori. Din păcate, eliberarea Basarabiei și Bucovinei în anul 1941 nu a însemnat doar un motiv de bucurie. Această dezrobire nu a putut fi susținută, teritoriile românești deja-precizate fiind anexate, din nou, în 1944, Uniunii Sovietice. Implicarea armatei române, în această acțiune a dat naștere și la momentul respectiv, dar și în ziua de azi, la o serie de întrebări
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
lui Otvos Carol și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 95359 Kasendorf, Azendorf 48. 13. Docan Adrian, apatrid, născut la 4 iunie 1969 în localitatea Tecuci, județul Galați, România, fiul lui Aurel și Tudorița, cu domiciliul actual în București, Str. Dezrobirii nr. 44, bl. O 9, sc. 1, ap. 16, sectorul 6. --------
HOTĂRÂRE nr. 518 din 29 iunie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124697_a_126026]
-
13 februarie 1963 în Beirut, Liban, fiul lui Mustapha și Zeinab, domiciliat în Craiova, str. Severinului bl. 14, ap. 19, județul Dolj. 54. Tafan Mohamed Adnan, cetățean sirian, născut la 3 august 1934 în Alep, Siria, domiciliat în București, str. Dezrobirii nr. 105, sectorul 6. 55. Kamal Ayed, cetățean iordanian, născut la 15 decembrie 1956 în Azmut, Iordania, fiul lui Kamal și Zahia, domiciliat în Craiova, str. Electroputere nr. 5, județul Dolj. 56. Chanin Nizir, cetățean sirian, născut la 17 octombrie
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
str. Nicolae Titulescu nr. 95-103, bl. 8, sc. B, et. 5, ap. 80, sectorul 1. 80. Al Bashtawi Mahammad Nayef, cetățean iordanian, născut la 4 martie 1963 în Shona Shamali, Iordania, fiul lui Ahmad și Jamila, domiciliat în București, str. Dezrobirii nr. 18-38, bl. 33, et. 1, ap. 167, sectorul 6. 81. Haysam Cheikh Ali, cetățean sirian, născut la 26 martie 1957 în Latakia, Siria, fiul lui Mohamad și Chanoum, domiciliat în Arad, str. I. Grozescu nr. 1, județul Arad. 82
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
1941 Valeriu este arestat la Iași împreună cu un grup de studenți și elevi FDC-iști, dar în anchetă face în așa fel încât toți ceilalți scapă, fiind singur condamnat la 25 de ani munca silnică și trimis la Aiud. După dezrobirea Basarabiei (Iunie 1941), mama și surorile lui Valeriu se întorc la gospodăria din Sângerei. Dar în 1944, când sovieticii, cu ajutor american, întorc soarta războiului, iarăși mama și surorile lui Valeriu se refugiază la Iași sub purtarea de grijă a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fiul lui Hamit și Fatime, cu domiciliul actual în localitatea Popești nr. 44, județul Bihor. 45. Hristidi Anghelichi, apatrid, născută la 5 august 1935 în localitatea Livadotopi, Grecia, fiica lui Sotiris și Vasilichi, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, Str. Dezrobirii bl. G2, ap. 21, județul Dolj. 46. Barbu Nikolae, cetățean iugoslav, născut la 2 aprilie 1969 în localitatea Varset, Iugoslavia, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Mureș nr. 5, bl. 38, et. 4, sc.
HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128520_a_129849]
-
17, județul Sibiu. 57. Thudt Elfi, născută la 10 iunie 1978 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Thomas și Emmy-Friedrike, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnadie, Str. Dezrobirii nr. 3, județul Sibiu. 58. Thudt Emmy-Friedrike, născută la 1 februarie 1955 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Bugl Carl și Emmy, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
județul Sibiu. 58. Thudt Emmy-Friedrike, născută la 1 februarie 1955 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Bugl Carl și Emmy, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnadie, Str. Dezrobirii nr. 3, județul Sibiu. 59. Thudt Thomas, născut la 28 februarie 1980 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui Thomas și Emmy-Friedrike, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cisnadie
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
3, județul Sibiu. 59. Thudt Thomas, născut la 28 februarie 1980 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui Thomas și Emmy-Friedrike, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cisnadie, Str. Dezrobirii nr. 3, județul Sibiu. 60. Thudt Thomas, născut la 17 iulie 1952 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui Toma și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnadie
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
3, județul Sibiu. 60. Thudt Thomas, născut la 17 iulie 1952 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui Toma și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 51674 Wiehl, Eschenbachstr. 44a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnadie, Str. Dezrobirii nr. 3, județul Sibiu. 6l. Tordai Gyongyi, născută la 21 noiembrie 1971 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Ștefan și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 58706 Menden, Gollacksplatz 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
la intersecția cu str. Înfrățirii (inclusiv), str. Înfrățirii de la intersecția cu str. Bistrița pînă la intersecția cu calea București (exclusiv), calea București de la intersecția cu str. Înfrățirii pînă la intersecția cu str. Horia (exclusiv), blocurile E8, E7, E6 (inclusiv), str. Dezrobirii, str. Buciumului pînă la intersecția cu str. Vasile Alecsandri, str. Vasile Alecsandri, str. Alexandru Dirvareanu pînă la intersecția cu str. Rovine, str. Rovine, str. Buciumului de la nr. 1 și 2 pînă la intersecția cu str. Dinamului, str. Arcului (exclusiv), str.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Severinului (exclusiv), str. I. P. Pavlov (exclusiv), Partizanilor (exclusiv), str. Păltiniș (exclusiv), str. Ovidiu (exclusiv), str. Ștefan cel Mare (exclusiv), str. I. L. Caragiale, str. Vasile Conta (exclusiv), b-dul Republicii, str. Călimănești, aleea ÎI Vasile Alecsandri, blocurile G6, G5, calea București, str. Dezrobirii (exclusiv), str. A. I. Cuza pînă la intersecția cu str. Oltet, str. Oltet, str. Karl Marx, str. Simion Barnutiu, str. Unirii pînă la intersecția cu str. Tabaci, str. Tabaci, cartierul 1 Mai, cartierul Lunca Jiului, cartierul Mofleni. Comună suburbana Bucovat. 5
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]