564 matches
-
guști, să te miroși, În trei părți să te descoși Din rădăcină. Mugur să te-mpăturești, Tăcere să te-ncolțești Cu lumină. Ochi în zbor îmbobocit Dinspre tine la zenit Prefăcând, În elipse siderale, Peste umbr-aceeași cale Încălțând. Referință Bibliografică: Dezvelire / Cruți Cristian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cruți Cristian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DEZVELIRE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346907_a_348236]
-
orfană.Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi.Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tacSe-aude lin ecoul amestecând noroi,Blestemele din rugăciunea unui dacCe ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi.Ei nu, că asta deja e ... II. DEZVELIRE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014. De vrei vederi diamantine, Scufundă haosul din tine În ape peste cer. Ochiul,lin lasă-l să treacă În ce-i dat să se prefacă La porți de
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
iubirii pe care și-o dorea cu ardoare, mutându-se împreună cu bruneta, ce îi va liniști pentru un timp instinctele lumești. Dar el era un geniu ce nu putea dărui peste măsură iubirea, pentru că arta îi cerea sacrificiu și o dezvelire a interiorului mult mai puternică în pictură, decât în senzualitatea umană. Pentru el acele manifestări legate în iubiri pătimașe nu erau decât eliberări de moment, adevărata lui menire era apropierea languroasă de pânza goală, ce aștepta umplerea cu tot ce
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
Norinel, Mioara, este urmărită de securitate, deși ele au perceput-o ca pe o victimă inocentă, ce își pierde virginitatea cu Norinel. Din acest motiv, este paradoxal nu jocul substituției (la care gemenele recurg nu o dată, lăsându-se recunoscute prin dezvelirea sânilor, care le diferențiază), ci faptul că ele acceptă să aibă amândouă relații sexuale cu Norin. Nu numai că știu ambele că și cealaltă se bucură cu el de deliciile amorului carnal, dar chiar îl atrag într-o promiscuă partidă
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
proces "anagenetic", de creație, ascendent, de începere, nu unul "catagenetic", distructiv, descendent, de sfîrșit. Prefixul anade origine grecească semnifică "în sus", în spațiu sau în timp, "înapoi", "din nou", "iarăși". Prefixul apoînseamnă "separat", "departe", "de la". Termenul apokalypsis, care înseamnă "descoperire", "dezvelire", este astfel format din apo = "de pe", "de la (departe)" și kalyptein = "a acoperi", "a înveli". Termenul anakalypsis "anacalipsă", sugerat de Coleridge, ar semnifică (conform sensurilor prefixului ana-): 1. "reacoperire": corespunde metodei de încriptare a lui Blake: apocalipsa lui nu este o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
L. Bryant, 1986; S. Willentz, 1985) cuprinde câteva elemente (momente) ritualice: deplasarea liderului și a suitei sale la locul ceremoniei, primirea protocolară și fastuoasă, performarea unor acțiuni plasate Între ritual și eticheta politică - depunerea unei coroane de flori, tăierea panglicii, dezvelirea unei plăci care marchează momentul, vizitarea obiectivului inaugurat, alocuțiuni solemne etc. (D. Fleurdorge, 2005, p. 95; vezi și J.W. Dereymez et alii, 1998; A. Young, 2003). Inaugurarea reprezintă o ceremonie extrem de flexibilă: ea se poate referi la clădiri de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
30 de ani, Înainte de a deveni președinte, Mitterand a fost deputat de Nevers); b) primirea de către oficialitățile locale; c) trecerea În revistă a unui detașament militar; d) Întâmpinarea președintelui de către mulțime; e) tăierea panglicii, intrarea solemnă În noua clădire; f) dezvelirea unei plăci care va comemora acest eveniment; g) discursurile președintelui și ale altor oficialități; h) depunerea unei coroane de flori În memoria muncitorilor de la căile ferate, morți În timpul luptelor antifasciste; i) oferirea unui exemplar cu dedicație a celei mai recente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
corector la Editura Cartea Românească, producător-delegat la o casă de filme, redactor la săptămânalele „Contrapunct” și „Zig-zag” și la cotidianul „Tineretul liber”, ulterior - scriitor liber profesionist. I-au fost montate și difuzate radiofonic, în perioada 1991-1996, mai multe texte dramatice (Dezvelirea, Iason și Medeea, Trista aventură a mătușii Mary, Cronică electorală). Face parte dintre coautorii scenariului serialului de teatru radiofonic Piața rotundă, difuzat de postul Radio România Actualități și premiat la un festival de specialitate, la New York, în 1997. A colaborat
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
biruit de dificultățile atingerii adevărului și de cele ale asigurării unei viețuiri decente, dar pentru posteritate devine sfânt și mucenic. Textele dramatice scrise de C. sunt producții notabile, care, fără să impresioneze prin originalitate, se înscriu în peisajul dramaturgiei contemporane. Dezvelirea (scrisă în 1983) se subsumează unui filon productiv al teatrului modern și utilizează parabola, aluzia, limbajul ambiguu și sugestiv, pentru a dezbate chestiuni moral-civice ale culpabilității, responsabilității, angoasei, pentru a dezvălui instalarea represiunii arbitrare și a totalitarismului, consimțite prin pasivitate
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
Triumful lui Făt-Frumos (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) vine cu un eseu-anchetă asupra „nucleului inițiatic al basmului” (Dan C. Mihăilescu), o căutare în genul lui Ion Gheorghe, sub „impuls eminescian”, a timpului fabulos al Daciei. Metoda lui C. este dezvelirea treptată a unei învățături mitice de sub fiecare strat al basmului destructurat în nuclee epice. Conform obișnuinței sale de a grupa pe o temă câte două-trei cărți, romanul Au fost ca niciodată (1987), cu sugestie de basm, dar cu ambiția de
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
luminal. Complexul cargo receptor este recunoscut de adaptină, care se combină cu porțiunea citosolică a ei însăși, care se leagă de proteine de înveliș. Dinamina “sugrumă” (ATP-depndent) pediculul mugurelui format, care apoi se desprinde sub formă de veziculă liberă. Urmează “dezvelirea” veziculei; proteinele de înveliș și adaptina sunt eliberate și reciclate; sunt expuse semnale de interacțiune pentru direcționarea veziculelor. Ele se mișcă pe distanțe mici prin difuziune, iar pe distanțe mai mari sunt transportate pe microtubuli de kinezine sau dineină. Elementul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ea produce efectele sale, căci printr-asta abia cunoaștem o arte în preciziunea și putința ei (Bestimmtheit und Vermogenheit). Materialul muzicei e tonul, a poeziei cuvântul (vorba). Aceasta, materia în sine cea mai spirituală, pe care ea-l întrebuințează pentru dezvelirea fantaziei poetice, face din ea cea mai înaltă și cea [mai] coprinzătoare (copioasă) din arți. Artea înfățișări dramatice, ca realizatoarea (Verwirklicherin) celei mai nalte specii de poezie, are întreagă personalitatea omului de material al ei. Prin mijlocul aceleia ea (rezolvă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu a oprit pînă la Iași, la o linie moartă. Atunci ne-a dat jos din tren ca să facem necesarul... . Avînd În vedere că multe dintre femei erau tinere, necăsătorite și aveau o experiență restrînsă În relațiile cu sexul opus, dezvelirea trupului În fața nu doar a unor străini, ci În fața vecinilor, prietenilor și membrilor familiei a fost o experiență traumatizantă, cu certitudine. Într-adevăr, În povestirile femeilor deportate din alte țări, ca și În cele ale femeilor Închise În perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
congrese care să ne impună lucruri care nu ne convin“80. Un alt eveniment, care avea să pună la încercare apropierea amintită, l-a reprezentat incidentul provocat de discursul senatorului P. Grădișteanu, la 5 iunie 1883 la Iași, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. În timpul unei ceremonii bine orchestrate de guvernul liberal, ce avea drept obiectiv sublinierea unei legături profunde între populație, guvern și rege, parlamentarul amintit avea să facă referire la provinciile istorice românești care lipseau în acel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Boureanu, care apar în postura de comentatori literari, un număr întreg (18/1938) fiind dedicat, din perspectivă culturală, morții lui Octavian Goga. Radu Boureanu ia un interviu lui Ion Minulescu, iar în numărul 125/1938 se consemnează pe larg solemnitatea dezvelirii unui bust al lui Mihai Eminescu la Sibiu. Poezia este slab reprezentată, de obicei prin ode dedicate suveranului. Sunt prezenți Profira Sadoveanu, cu rubrica „Fapte și idei”, Al. Rosetti, Dan Petrașincu, alături de Petru Manoliu, Nicolae Roșu, Ion Cazan, Virgil Gheorghiu
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
revine frecvent numele lui Petrea Dascălul, căruia i se datorează și un documentat articol despre I. Pop-Reteganul; cu o colaborare (Învățătorul și noile curente de culturalizare) figurează și Al. Dima. Numărul 10/1936 este consacrat lui Gheorghe Lazăr, cu ocazia dezvelirii bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului, și e reprodusă o scrisoare a lui Lazăr adresată din Viena părinților săi). La capitolul traduceri se rețin fragmentele din Confesiunile lui J.-J. Rousseau, poezii de Uhland
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
unii desemnați ulterior și președinți) sunt scriitorii Grigore C. Bostan, Vasile Levițchi, Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Dumitru Covalciuc, Vasile Tărâțeanu, Ștefan Hostiuc, filologii Lora Bostan, Ilie Popescu, Alexandrina Cernov, Gh. Jernovei ș.a. Sunt organizate numeroase manifestări culturale: lecturi eminesciene, dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu la Cernăuți (1990) și al lui Ion Neculce la Boian (1994), inaugurarea unor clase și școli românești, trimiterea tinerilor la studii în România și în Republica Moldova, marcarea datelor legate de viața și activitatea lui Vasile Alecsandri
SOCIETATEA PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
și severa incursiune a interpretării simpatetice, prin apeluri la discipline umaniste și științe sociale. O pătrunzătoare și empatică întâlnire dă naștere monografiei Rembrandt (1966), unde textul iradiază o învățătură împărtășită cititorului printr-o propedeutică naturală. Perioadele frazei măsoară persuasiv treptele dezvelirii fenomenului: aspirația continuă a pictorului către o „artă paradigmatică cu valoare de exemplu moral și social”. Eseistul afirmă că Rembrandt practică aventura interioară, este un sedentar călătorind în universul spiritual al picturii, iar coloristica sa devine „element constitutiv al atmosferei
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
plantat de însuși generalul francez care ne-a ajutat în clipe grele de război. Venit în România ca să ajute armata Regatului în timpul Primului Război, a fost invitat de către municipalitatea ieșeana, la șapte ani după încheierea războiului, să participe la ceremonia dezvelirii propriului bust. Cu această ocazie, a plantat un puiet de stejar, care îi poartă acum numele. „Castanul Unirii”, parcă uitat de timp, de la Vișani, în vârstă de 251 de ani, ne-a șoptit cum scria Alecsandri poezii unioniste la umbră
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
de Doamna - apoi regina - Elisabeta. Ferdinand a vizitat Iașii - ca principe moștenitor - de 9 ori, iar principesa Maria, de 4 ori. La unele dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911 (sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași); 1912 (dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza). Toate vizitele lui Carol I s-au bucurat de o organizare impresionantă
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911 (sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași); 1912 (dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza). Toate vizitele lui Carol I s-au bucurat de o organizare impresionantă, care implica aproape Întreaga populație a orașului, de la prefect, primar, rector, decani, corp profesoral, armată, poliție etc. Au fost și unele incidente, provocate
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
făcut declarații privind statutul orașului Iași, ca a doua capitală a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În anul următor, la 27 mai 1912, Carol I, Însoțit de principii moștenitori Ferdinand și Carol, a participat la dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza. În discursul din Piața Unirii, Regele spunea: . c. Împliniri - Este dificil de stabilit ce și cât a primit orașul Iași În urma cererilor din primii ani, după pierderea statutului de capitală. Spre exemplu, În aprilie 1880
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
1882-1883) abandonează ortografia hibridă impusă de Fontanin și adăpostește colaborarea lui B. P. Hasdeu cu poezii (reluate din revistele lui), cu un comentariu de documente istorice locale, Din răvașele banilor Craiovei, și cu textul unui discurs rostit la Iași, la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare. Versuri mai dau G. T. Buzoianu și Gr. I. Columbeanu. Se preia din „Armonia” de la Târgoviște nuvela O masă de stos de Al. Vlahuță, iar G. T. Buzoianu este și autorul unei cronici dramatice tot
VOCEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
Ilie T. Zegrea (până în aprilie 1995), Ștefan Broască (din iulie 1995). Primul număr include în sumar Secvențe de la Podul de conștiință „Mihai Eminescu”, adică fragmente din discursurile unor scriitori - Ioan Alexandru, Ion Vatamanu, Vasile Levițchi, Grigore Bostan -, rostite cu prilejul dezvelirii bustului poetului în fața casei lui Aron Pumnul din Cernăuți. La rubrica „Scriitori bucovineni” se publică versuri de Mircea Lutic, Grigore Bostan, Simion Gociu, Ilie Motrescu, Constantin Hrehor, Ion Beldeanu, Ion Cozmei ș.a. O rubrică, „N-oi uita vreodată, dulce Bucovină
PLAI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288834_a_290163]