422,301 matches
-
Iată doar câteva exemple: Art. 44 al Constituției spaniole de la 1992 prevede că: "Autoritățile publice vor promova și vor ocroti accesul la cultură la care toți au dreptul." Art. 9 al Constituției italiene de la 1947 prevede că: "Republica va promova dezvoltarea culturii, științei și cercetării științifice și tehnice. Se vor proteja frumusețile naturale și moștenirile istorice și artistice ale Națiunii." Art. 44 al Constituției ruse de la 1993 prevede că: "fiecare are dreptul să participe la viața culturală, să folosească instituțiile de
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
aibă acces la valorile culturale. Fiecare are responsabilitatea de a se îngriji de conservarea moștenirii culturale și de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii. Secțiunea 29 - Cultura - din
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Mihai Eminescu. Dicționarul limbajului poetic eminescian este un proiect amplu, cu două componente: Concordanțele poeziei eminesciene (structurate pe distincția dintre antume și postume) și Dicționar de semne și sensuri poetice (organizat pe cîmpuri semantice). Realizarea sa a presupus "identificarea tuturor dezvoltărilor semantice, prin luarea în considerație a tuturor contextelor în care se află înscrise semnele poetice" (D. Irimia). Concepută ca un "dicționar de sensuri poetice, specifice, sau numai dezvoltate în creația lui Eminescu", lucrarea se înscrie în continuarea inițiativei de acum
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
limbă poetică numai din antume și, cu titlu de excepție, din "cîteva dintre cele mai cunoscute postume" și din "patru dintre povestirile eminesciene". Apoi, scopul acestuia este, pe de o parte, "să fixeze etapa pe care o atinge Eminescu în dezvoltarea limbii noastre literare în secolul al XIX-lea", iar pe de alta, "să arate ce face un mare poet din instrumentul obștesc al limbii lui naționale, aducînd-o la o putere superioară a expresivității ei artistice" (T. Vianu). Realizatorii Dicționarului limbajului
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
lui Constantin Munteanu, A fluierat în timpul Evangheliei, este o editare tîrzie a pieselor sale, scrise de prin anii '70. "Date în lume" la 20-30 de ani de la scriere, textele aduc ceva din atmosfera epocii cu tineri furioși ratîndu-și posibilitatea de dezvoltare profesională în terne camere de bloc și ascultînd pînă la obsesie o singură melodie - The House of the Rising Sun, de exemplu - înregistrată de mai multe ori pe acceași bandă de magnetofon. Piesele pornesc din teatrul "tinerilor furioși" englezi și
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
datorită prezenței sale insistente la emisiunile culturale ale televiziunii, ori de cîte ori se dezbăteau teme de interes cum ar fi ce e frumosul (s.a.) sau rolul artei în societatea socialistă, în lumina ultimei conferințe a partidului consacrată întăririi și dezvoltării (s.a.) etc. Colegii invidioși, precum și adversarii de idei alungați de la catedre în diverse etape de evoluție a subiectului tendințe contradictorii în estetica burgheză (s.a.) se străduiau zadarnic să-i demaște oportunismul nețărmurit, lipsa de opere, excesiva participare la colocviile occidentale
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
optzecism (sau) fără unele amendamente (de altfel, majoritatea poemelor alese aici au fost publicate după ’90). Începând cu Levitații asupra hăului și până la Yin time, întrepătrunderea de registre (religios, livresc-parabolic, arhaic, folcloric), la prima vedere bizare și nepotrivite, permite adevărate dezvoltări epopeice în transă, cu viziuni stihiale dezlănțuite și cu imagini debordante, întotdeauna, însă, controlate și îndreptate lucid (prea lucid) spre stări radicale. Poemele sunt intens elaborate, arhitecturale, iar istoria individuală devine un vast și complicat palimpsest. Melanjul de biografism, istorie
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
perioade dificile. Vreți să faceți să se dezvolte teatrul și muzica în țara voastră, retrageți mîna statului de deasupra lor. Să trăiască ce poate trăi; să nu susțineți artificial ce n-are nici o putere de viață proprie, împiedicînd prin aceasta dezvoltarea adevărată a elementelor vitale de artă, multe-puține, de cari dispune în acest moment țara noastră." Un fragment din articolul Instituțiile de artă, din Epoca, 1897, articol în care Caragiale îi răspundea domnului Harit, ministrul Instrucției publice. Într-un interviu pe
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
ale omului: nu avem decît să-i comparăm regimul cu ceea ce se petrecea în țările vecine nouă, dictaturi autentice, precum Ungaria, Polonia, Iugoslavia, pentru a nu mai vorbi de Uniunea Sovietică. Deceniul 1930-1940 a însemnat, pentru țara noastră, o evidentă dezvoltare economică, un real prestigiu internațional, o modernizare a infrastructurii. El a schimbat fața României și a făcut din București "micul Paris". Dar a însemnat mai înainte de toate un apogeu al culturii: să întocmim o listă a operelor capitale pentru literatura
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
camerele legiuitoare și pe ecranele televizoarelor. Sigur, nu trebuie să absolutizăm: au rămas și în țară specialiști de mare clasă; dar ei sunt mult prea puțini față de ceea ce a fost odată România, față de necesitățile actuale ale țării; sistemul comunist descuraja dezvoltarea valorilor. De aceea există atâtea domenii în care ne lipsesc specialiști în adevăratul sens al cuvântului. Mă voi limita cu titlul de exemplu la un singur domeniu pe care-l cunosc bine, cel al Antichităților greco-romane. Cum ar fi arătat
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
indiferența unui om, care habar n-are ce caută acolo. Repede cețurile se ridicaseră. Colegii îl primiseră cu urale. Norocul îi surîsese iar. Nu era vorba doar de cîștigarea unui post dorit, ci mai ales de dobîndirea unui mediu prielnic dezvoltării sale artistice. Mai mult, Iașii îi oferiseră și șansa de a se bucura de prietenia unui om, de care avea să rămînă legat toată viața. E vorba de Corneliua Baba. Legătura lor trainică, de nimic tulburată vreodată, avea să fie
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
măruntaielor" filologiei, cunoașterii practicilor de lectură, hermeneuticii critice (inclusiv a textelor moderne). De la lucrările despre poezia, filozofia și tragedia greacă au pornit teoriile sale privitoare la interpretare și sens. Născut la Strasbourg în 1923, cu studii de filologie clasică (de unde dezvoltarea capacității de a descifra și a judeca), cu diplome la Basel și Sorbona, unde literele clasice erau private cu, încă, respect, Jean Bollak pornește de la enigmele poeziei." Speculația filosofică a celor dintâi poeți greci s-a dezvoltat în spațiul moștenit
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu totul diferită, care nu cunoaște dezvoltări neobișnuite, dar e foarte demnă de interes, de reîntemeiere, cu crearea de noi mănăstiri, în condiții de pustnicie. Nu știu ce viitor poate avea această mișcare, dar o semnalez, ca să arăt, totuși, cât de profunde sunt conflictele generate, pe de o parte
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
aceste colecții este că, prin comparație, ne obligă să ne punem întrebări cu privire la practicile noastre actuale. Una înseamnă practicile trecute, nu spun neapărat depășite, ci revolute, și care aparțin memoriei noastre, una este, așadar, conservarea, și altceva sunt practicile și dezvoltarea lor. Iar muzeul nu are deloc sarcina de a organiza practicile sociale în desfășurarea lor. Dacă e să ajungem la un fel de concluzie, - după experiențele Dv. legate de civilizația și cultura tradițională românească, care ar fi, pe de o
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate aceste realități ale secolului al XIX-lea nu au fost decât potențate în secolul al XX-lea. Marile invenții fuseseră făcute (tot "cortegiul electric", motoarele, aviația, microbiologia, ultimele mari descoperiri geografice, dezvoltarea astronomiei...), la fel mișcarea sindicală, partidele politice, votul universal. A fost și veacul încheierii filosofiilor speculative "de sistem", al "evoluționismului" și materialismului, al cristalizării genurilor literare, al "boemei" ca loc de comuniune și creație, al teatrelor și concertelor publice, al
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
departe avantajele oricărei alte reforme. Șomajul s-ar reduce considerabil și ar dispărea, poate, complet, chiar din primul an. Administrația s-ar afla ușurată într-un mare număr de puncte deosebit de sensibile, capacitatea și eficacitatea serviciilor publice ar cunoaște o dezvoltare până acum cu neputință de realizat din pricina nemăsuratei creșteri a populației și a bunăstării sale, care înăbușeau toate eforturile. Pe de altă parte aceasta ar produce o abundență, care n-ar fi întru nimic dirijată sau conjuncturală ci, odată ce oferta
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
unei lecturi încă predispuse la un deznodământ. Să se datoreze el ocupației-ataș, aici întru totul profitabile, a lecturii printre rânduri în vânătoarea de profiluri reale? Să fie oare la mijloc arta și regia unui autor care, fie și fără o dezvoltare convingătoare a unui plan, găsește resurse de a funcționa chiar și în absența unui subiect (sau numai cu jumătate din el - ceea ce, la urma urmei, reprezintă un compliment)? Să mai fie vorba și despre așteptările cititorului, care îmbogățesc lectura cu
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
rol esențial. Care este părerea d-voastră... pot țările din Vestul continentului european să învețe cîte ceva de la cele din Est în această privință? Aș răspunde afirmativ... Dar - și acest "dar" îl spun cu majuscule - de puțină vreme suntem martorii dezvoltării unei noi ramuri a științei: tehnologia genetică. Cu apariția ei și cu întreaga dispută în jurul posibilităților ei practice, ne dăm seama cît de puternică este de fapt dorința oamenilor de a afla pînă în detaliu și exact "tainele" vieții și
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite integrarea a tot mai multe dintre trăsăturile normale și diverse ale comunicării umane, cu întreaga lor varietate de texte și stiluri: de la cele intens familiar-argotice pînă la cele solemne și formale. Evident, prudența e mai necesară ca
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
crescut patru fete, am ajuns să scriu destul de târziu și în multe privințe am fost autodidactă. Fetele mele au mers pe căi diferite: una este pictoriță, alta, cu precădere, mamă (cu tot ce se cere azi pentru educația, instrucția și dezvoltarea armonioasă a individului), cea de a treia e foarte angajată în punerea în practică a demersurilor lui Rudolf Steiner, iar la mezină supraviețuiește pasiunea avută de tatăl meu, doctor veterinar, pentru cal. Centaurul rănit este într-o anumită măsură povestea
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
și reducționistă. Traducerea acestei cărți care atinge aspecte principiale ale relației dintre concepte și ilustrările lor era necesară fie și "numai" în calitate de analiză a unor rezistențe la psihanaliză. Una dintre rezistențele cele mai caracteristice ale societății românești a constituit-o dezvoltarea, în acești ani, a unei psihanalize preponderent culturale. întru totul firesc, aș spune, căci psihanaliza aplicată este o foarte bună cale de acces la adevărurile profunde, iar practica de clinică încă nu exista ca atare în anii '90 - sau nu
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
tuturor celorlalte țări europene și, nu în ultimul rând, aportul sașilor la păstrarea autonomiei Transilvaniei. "Minoritățile pot sluji comunitatea și bunăstarea generală cel mai bine dacă, în afară de o egalitate formală în drepturi, li se acordă și se menține libertatea necesară dezvoltării capacităților lor specifice". Ernst Wagner. Istoria sașilor ardeleni. Traducere de Maria Ianus. Cuvânt înainte de Thomas Nägler. Editura Meronia, București 2000. Viața personajelor ideea lui Patrick Pesnot de a scrie despre viața în sine a marilor personaje literare este asemănătoare cu
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
liceu sau că ar ilustra genul de teatru popular provenind din comedia italiană a secolului al XVI-lea. Ion Istrate găsește corectă teoria lui A. Marino conform căreia scrierea piesei e strâns legată de influențele iezuit-baroce din epocă și continuă: "dezvoltarea artei dramatice [...] fiind strâns legată de spiritul conciliului tridentin, mai precis de directiva formării, inclusiv prin școli, a unei noi culturi, dominată de un puternic sentiment religios, menită să consolideze și să propage ideea universalității catolice." Elementele care-l fac
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
contribuind cu ceva la progresul științei etnografiei și folclorului. Ceea ce nu înseamnă că tratarea nu se bucură de aceeași rigurozitate, cînd în cauză este un personaj al acestei lumi care fie că nu și-a dat încă tot aportul la dezvoltarea domeniului, fie că mai mult decît se știe, cercetarea nu a adus date noi la suprafață. Iordan Datcu posedă știința enumerării, a exemplificării, a reproducerii citatelor semnificative din aprecierile altora, a detectării contribuției fiecăruia, a analizei cărților, a deosebirilor și
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
bazele Japoniei actuale. L.V.R.: Vă felicit pentru scrierea acestei piese și consider că mesajul ei trebuie să ajungă în cât mai multe țări. Proiecte noi? D.F.: Scriu acum o piesă despre acei oameni care n-au putut ține pasul cu dezvoltarea economică a Japoniei. Ei reprezintă marea majoritate a japonezilor. Există în Japonia doar câteva companii care sunt într-adevăr foarte bogate și puternice, dar majoritatea japonezilor n-a putut atinge prosperitatea pe care a atins-o țara. De aceea vreau
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]