286 matches
-
DE LECTURĂ/ CITIRE ● Cartea (actualizare: așezarea textului în pagină). Cuprinsul. ● Textul. Titlul. Autorul. ● Textul literar. ● Textul narativ. Recunoașterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicarea orală ... Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică). Realizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. ● Textul nonliterar: reclama, afișul, articole din publicații ale rromilor. 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicarea orală. Structurarea mesajului ... Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Intonarea propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare (actualizare). Elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
posibilitatea să stabilească și să mențină comunicarea. Toți acești factori esențiali ai comunicării generează funcții. Numărul funcțiilor comunicării rămâne însă una din problemele controversate ale lingvisticii. Dacă Bühler (1934) identifica trei funcții, Friedrich Kainz (1941), luând în considerare și forma dialogată a limbii, distinge funcțiile ei de manifestare, de apel și de informare, cărora li se adaugă și altele, ca funcția autocentrică (pură expresie către sine, de încurajare etc). Renzo Titone (1971), pornind de la clasificările realizate de Bühler și Kainz
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vizuală (tactilă, în cazul orbilor). Limbajul activ are două modalități de realizare: una orală și alta scrisă. Limbajul oral, limbajul de bază, prezent la toți vorbitorii normali, stă la originea constituirii citirii, scrierii și a limbajului intern. Poate fi colocvial, dialogat sau monologat, se desfășoară într-o situație dată, implicând prezența unui interlocutor, în cazul dialogului, sau a mai multora, când are formă colocvială, și are un evident caracter adresativ, beneficiind de o puternică susținere expresivă. în limbajul oral, comunicarea presupune
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
programe de limba și literarura română, aceasta se regăsește în conținutul competențelor generale specifice disciplinei: - Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române înproducerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată - Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise Valorile și atitudinile prevăzute în programa de limba română, care sunt circumscrise domeniului valori din competențele cheie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
artificială. Exercițiile de acest gen pot contribui la fixarea cunoștințelor din toate compartimentele limbii. De exemplu, utilizarea onomatopeelor, utilizarea vocativelor, a timputilor verbale, a unor expresii și locuțiuni etc. în funcție de fenomenul gramatical recomandat, aceste compuneri pot fi narative, descriptive sau dialogate. Compunerile gramaticale vizează două teme: una gramaticală, constând în valorificarea unui anume fapt de limbă și o alta de stilizare, care se referă la conținutul textului de redactat. Gradul de dificultate sporit al acestor exerciții impune respectarea câtorva condiții specifice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
celor care necesită sprijin suplimentar (cerințe educative speciale), pune accentul pe îmbunătățirea performanțelor școlare și pe creșterea nivelului așteptărilor cadrelor didactice, cu focalizare pe solicitarea cognitivă. O formulă eficientă de evaluare în condițiile educației din școala incluzivă constă în evaluarea dialogată, participativă, consensuală, proces în care sunt negociate și aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere între educator și elev. în modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă în evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
lume (reintegrarea În kosmos a balaurului din basme În clipele premergătoare morții). Nu În ultimul rînd, romanul Lorettei Nobécourt poate fi privit la un moment dat, schimbînd ce e de schimbat (adică multe), ca o povestire filosofică În maniera celor dialogate ale lui Diderot: ”Ne aflăm cu toții În noapte, goi și singuri, lucrînd orbește pe o tapițerie al cărei peisaj nu-l vom vedea niciodată În Întregul lui” exclamă leibnizian Irène, reluînd convingerile fals fataliste ale lui Jacques. Dar tocmai recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
căutare a unei autenticități lirice, de investigație și cizelare superioară, în contrast cu rudimentaritatea estetică proliferantă în anii 1955 1960. Arghezi dă din nou exemplul fuzionării "slovei de foc" și a "slovei făurite", chiar dacă astăzi avem rezerve față de unele tablouri panoramice, scene dialogate și evocări din cadrul poemului. Volumul a rămas deschis unui teren de forme ce se vor întruchipa în alte și alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani. Arghezi se impune cu un univers cunoscut în estetica lui: folclorul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1928-1929, când a început să fie absorbită de Alexis 56. Dar eforturile de a scrie despre tânăra zeitate dulce au fost fragmentate și fără o formă definită. În iunie 1926 a prezentat o versiune de lucru a cărții în formă dialogată, întitulată Antinous, editorului parizian Fasquelle. Nu e de mirare că acesta a respins-o rapid 57. Dilemele privind diferențele dintre îndrăgostit și preaiubit, nerezolvate în ciuda eforturilor ei din anii '20, s-au adăugat fascinației ei pentru Hadrian și Antinous. A
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ce-i drept, mai mult în surdină împotriva rigidelor convenții, de orice fel ar fi ele academice, literare, comportamentale etc. Adăugându-le și descripțiile de peisaje diverse (urbane sau rurale, vegetale, minerale ori acvatice, reale ori onirice), notațiile diaristice, secvențele dialogate extinse, interesantele însemnări de călătorie, reflecțiile filosofice, antropologice, sociologice, adică disertațiile pe teme diverse (precum, să spunem, Relativa teorie a elasticității limitate a poemului în poeme krkotașe din eu și câțiva prieteni, Editura Brumar, Timișoara, 2000), obținem un conglomerat textual
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nivelul fonematic și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de gândire (metalogism). 2.5. Compoziție și structură Reprezentând un mod de organizare internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui întreg“), se reflectă în: alcătuirea formală a operei (volume, părți, capitole, episoade narative, secvențe descriptive/dialogate/monologate; acte, tablouri, scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
temporală. Formulele narative generate astfel sunt variate (povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se succed linear pe axa temporală, în cronologie directă sau, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
morții“ (Marin Sorescu, Extemporal despre mine). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, prin progresia „dialogului“ conflictual ce relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/ „monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul pragmatic în condiția sa biologică și socială (are o identitate, o familie, o profesie), dublat de Ionaghinionistul, care trăiește în orizontul nenoro cului și incomunicării (singurătate psihologică; omul ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, nu prin acumulare de fapte, ci prin progresia „dialogului“ conflictual care relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/„monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
educației duce la inadaptare (Castorii), iar impostura provoacă răsturnarea valorilor (Momița la bal masché). Satirele, la rândul lor, sunt imitații: epigrama după Marțial, Satiră asupra omului, după Boileau, iar după I. Krasicki, Soția de modă. Această satiră dezvoltă un scenariu dialogat, susținut de tânărul conservator, repede depășit de pretențiile exorbitante ale capricioasei soții și de ritmul schimbărilor („Iaca-a doua zi începe cu reforma radicală”), impus la conacul de la țară. În fabule și satire, nu lipsesc expresivitatea formală și pitorescul lingvistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C. este mai puțin activ în această perioadă; a condus doar „Era nouă” (1936) și „Reporter”, în ultimul an de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
adecvate: dialogul și antiteza, care sunt dominante, comparația Ț implicită etc.; acestea se realizează și prin: monolog, aparteuri, metatext, etc.; (!!) dialogul este modul de expunere caractersitic; de altfel, piesa de teatru este dezvoltarea dialogului până la acoperirea acțiunii; textul este integral dialogat; intrepătrunderea dialogului cu acțiunea se face atât de strâns, încât o anihilează total; - din dialog derivă și câteva procedee artistice: apostrofa, invocația, interogația retorică, etc.; - adeseori este folosit monologul, de unde rezultă anumite valențe lirice; - alteori este folosit aparteul, care poate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
grele! Pelin beau, pelin mănânc, / Sara pe pelin mă culc, / Dimineața când mă scol, / Cu pelin pe ochi mă spăl; / Ies afară, intr-un casă, / Sticla cu pelin pe masă!"312 Relația dintre om și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe când mă întorceam spre casă, întâlnindu-mă cu prietenul cel mai bun al colegului meu, ...; * descriptive: Era o vreme frumoasă de toamnă, cu miros de struguri copți și covor de frunze ruginii, cu adieri fugare și picuri răzleți de ploaie...; * dialogate: Am auzit că ai rezolvat problema de care-mi spuneai..., i-am spus când l-am văzut. Da, din fericire, mi-a răspuns bucuros.; respectiv, dramatizate (în cazul în care trimiterea este către un pasaj dintr-un text literar, nu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un ton aproape dur. Au dispărut efectele căutate de stil, luciul de oglindă al poeziei de dragoste, și în general înfățișarea minoră din poeziile anterioare. Poezia se apropie acum de formele discursului și ale prozei zilnice, e neglijentă, batjocoritoare, declarativă, dialogată, epică, directă, alegorică, nervoasă și enervată. Sarcasmul vizează în special două categorii de fenomene: manipularea individului în unele din societățile moderne, distrugerea personalității, domesticirea, îndobitocirea; și rolul poetului, cu lupta lui, adesea disperată, contra celor care-l disprețuiesc sau ucid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
pare să se bucure portretizarea, în manieră ușor caustică, a femeii. Un alt volum, Cazuri și necazuri (1904), cuprinde versuri umoristice și epigrame de aceeași ținută lirică. În general sprinten, prompt în ripostă, I.-Q. se simte atras de forma dialogată a discursului și cultivă cu oarecare dexteritate proza scurtă cu miză comică. După schițe și scenete satirice publicate în reviste, îi apare culegerea de nuvelete Clipe vesele, probabil în 1897. În 1909 era deja răsplătit cu ordinul Bene Merenti pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]