772 matches
-
a oferi răspunsuri inteligente la problemele care trebuie rezolvate. Abandonând conformitatea de tip formal din logica deductivă formalizată (calitatea formei este "suficientă" pentru a stabili adevărul), specifică principiului rațiunii suficiente, principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare dialogică atâta timp cât ele sunt reproductibile și se permite construirea de cunoștințe valabile în care modelatorul este investit cu responsabilitatea de a comunica și de a învăța. Aceste cunoștințe trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, care să permită inteligibilitatea lor pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
aplicații etc. Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în problemele europene (schimbarea a ceea ce este cunoscut în plan european contribuie la schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la redactarea unei Carte albe europene
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
debuturi, CRC, 1986, 30; Mircea Mihăieș, Reverii livrești, O, 1989, 13; Ioan Buduca, Ralantiul și acceleratorul, AFT, 1989, 4; Vasile Popovici, „Însemnare despre anii din urmă”, F, 1989, 5; Ioan Holban, Exerciții de imaginație, CRC, 1989, 27; Nora Rebreanu, Raportul dialogic, ECH, 1990, 3-4; Simion, Scriitori, IV, 693-702; Țeposu, Istoria, 139-140; Ioana Pârvulescu, Memorialul deportării, RL, 1994, 31; Negoițescu, Scriitori contemporani, 459-461; Ruja, Parte, I, 86-89, II, 57-61; Ruxandra Cesereanu, Deportații, ST, 1995, 3; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
ascultă în profunzime de o logică a răsturnării și a inversării. Cultivarea perspectivei inverse (în înțelesul care se va vedea imediat) este principala strategie poetică de la baza efectelor provocate de textul lui Stănoiu. De asemenea, toate aceste efecte se realizează dialogic, spectacolul lor actualizându-se prin opoziție, implicită sau explicită, cu discursul oficial al Bisericii despre ea însăși. *** a. Cine citește Damian Stănoiu este imediat contrariat de o extraordinară valorizare a materiei într-un spațiu care face apologia valorilor suprasensibile, eterne
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
artă ori chiar muzee), iar pe de altă parte creării unui nou mediu al investigației artistice, respectiv spațiul intersubiectivității. Potrivit lui Claire Bishop, aceste practici care au căpătat o varietate de nume: de artă angajată social, artă bazată-pe-comunitate, comunități experimentale, artă dialogică, participatorie, intervenționistă, bazată-pe-cercetare ori colaborativă sunt câtuși de puțin interesate de estetica relațională, cât mai curând de rezultatele creative ale activității colaborative, fie sub forma lucrului cu comunități pre- existente, fie sub forma stabilirii propriilor rețele interdisciplinare. Întrebuințarea situațiilor sociale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lucrării decât co-creatori, expunându-le astfel marginalizarea ca obiect al contemplației exoticității 259. Claire Bishop identifică aceste imperative post-estetice și în cartea lui Grant H. Kester, Conversation Pieces: Community and Communication in Modern Art (2004), potrivit căruia arta consultativă și "dialogică" ar presupune o schimbare a înțelegerii artei de la privilegierea experiențelor vizuale și senzoriale individuale la atenția acordată negocierii și schimbului discursiv. În consecință, interesul pentru angajamentul în înțelegerea esteticii ca formă de comunicare ar putea fi înlocuit de investigarea politicilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comunicare, de scopul interacțiunii, de stilul comunicativ și de strategia particulară pentru care optează, individul se poate angaja în diverse tipuri de comportamente comunicative. Comportamentul euristic a fost gramaticalizat în limbă în forma enunțurilor interogative, iar din punct de vedere dialogic se manifestă în cadrul perechii de adiacență întrebare-răspuns (vezi infra). În funcție de rolul structural pe care îl au, întrebările sunt de două tipuri: (i) întrebări ad-hoc, acte de vorbire în cadrul unor conversații/discuții prin care se solicită interlocutorului să formuleze un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unui public (real sau imaginar) fără a aștepta un răspuns imediat de la acesta, comunicarea ia forma monologului. Monologul se caracterizează prin lipsa alternanței la cuvânt. Monologul autoadresat se numește solilocviu. În structura lui internă, orice monolog are, în esență, caracter dialogic prin două trăsături definitorii: dialogism și plurivocitate. Orice activitate comunicativă este, în esența ei, dialogală, chiar dacă, la nivelul structurii de suprafață, apare ca monolog. Dialogul este o practică socială având ca suport limba: o formă de comunicare între doi sau
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutori o rostește și cel mai adeseori o transformă, prin extindere, în primă temă a interacțiunii (Huth, Taleghani-Nikazm, 2006). Un ansamblu de reguli contextuale organizează interacțiunile dintre membrii societății. De exemplu, în cultura americană, interacțiunea didactică (în clasă) este preponderent dialogică, astfel încât elevii sunt încurajați să pună întrebări, să-și exprime punctul de vedere, să argumenteze, să-l întrerupă pe profesor pentru a intra în dialog cu el; în culturile asiatice, interacțiunea didactică este preponderent monologică, iar studenții sunt învățați să
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a regimului comunist" (Ibidem). 132 Ne referim la un decupaj ce s-ar fi putut dezvolta într-o adevărată "povestire a vieții" (récit de vie) numită de unii autori și "povestire etnosociologică a vieții", adică "mai orală, mai spontană, mai dialogică" decât forma "scrisă și autoreflexivă" a unei autobiografii sau a unor memorii. Inevitabil, într-un interviu "subiectul este invitat [...] să-și povestească experiența de viață trecând-o printr-un filtru [...] constituit din interesul cercetătorului pentru o anumită lume sau situație
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe revelarea structurii operației descriptive și a principalilor ei actanți, descriptorul și descriptarul. Descrierea ekphrastică se configurează astfel ca o operație discursivă dialogică, un schimb estetic între cel care evocă verbal tabloul și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul vizual. Mai mult, ierarhizarea acțiunilor pe care le face descriptarul confruntat cu o descriere conturează mai precis efortul de interpretare al celui căruia
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
retorică ("Dar ce fel de muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră?"). Dimensiunea declamatorie a fragmentului subliniază și particularitatea esențială a descrierii ekphrastice reflexive. O descriere ekphrastică reflexivă pune descriptarul și descriptorul într-un context dialogic. Având drept subiect tabloul, descriptorul creează un discurs care este rezultatul alegerii subiective (a unui tablou sau a unor detalii ale lui) și, în același timp, al transferului imaginii vizuale în imagine verbală. În această logică, descriptarul rămâne contemplatorul pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Structurile periodice explicative în DACĂ... (ACEASTA) E PENTRU CĂ / 286 5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței / 292 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing / 294 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
texte concrete. Pe de altă parte, lucrările lui Jean-Michel Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase empirice, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunț, căci poziția și funcția sa s-au schimbat în întregul enunțului" (984: 317). "Întregul enunțului" este definit, pe de o parte, ca o legătură a unui enunț cu alte enunțuri (cotextul) și, pe de altă parte, ca un context dialogic (cadrul interacțiunii sociale). Pentru Bahtin, metalingvistika este studiul comunicării dialogice și al limbii în curs de utilizare, ca un fenomen concret și viu. El definește propoziția ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul său și care-și dobîndește
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întregul enunțului" (984: 317). "Întregul enunțului" este definit, pe de o parte, ca o legătură a unui enunț cu alte enunțuri (cotextul) și, pe de altă parte, ca un context dialogic (cadrul interacțiunii sociale). Pentru Bahtin, metalingvistika este studiul comunicării dialogice și al limbii în curs de utilizare, ca un fenomen concret și viu. El definește propoziția ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul său și care-și dobîndește sensul definitiv numai în întregul său". Ipoteza lui teoretică importantă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o evaluare a pertinenței contextuale. 3.2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
narativă sau argumentativă nu poate fi decît gradat, și nu absolut. Teoria secvențelor a fost elaborată ca o reacție la tipologia prea generală a textelor (Werlich 1975). Cînd fac distincția dintre formele elementare de textualizare numite narative, argumentative, explicative sau dialogice, propozițiile mele se înscriu în prelungirea lingvistică a teoriei psiho-cognitive a schemelor care își are originea în lucrările lui Barlett (1932) și care a fost dezvoltată mai ales de Kintsch și Van Dijk (vezi și Fayol 1985 și 1997, și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
proces interpretativ de construire a sensului. Acest proces, ghidat de segmentare și de mărci lingvistice foarte diverse, este supus alegerilor și deciziilor de structurare centrate pe identificarea unui nod și a unui deznodămînt. Înscrierea unei secvențe narative într-un cotext dialogic (oral, teatral sau a unei narațiuni încastrate într-o alta) se traduce prin adăugarea, la uvertură, a unei Intrări-prefață sau a unui simplu Rezumat-Pn0 și, la finele narațiunii, a unei Evaluări finale-PnΩ care ia forma Moralei în fabule sau se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația este astfel inseparabilă de polemică. A apăra o teză sau o concluzie se reduce întotdeauna la a apăra
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
arg 2) pot fi subînțelese. Această schemă comportă de fapt două nivele: - Justificativ (P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dreapta lui (75a) se oprește odată cu (75d). Așadar bucla se închide în mod exemplar în această secvență explicativă completă. În centrul acestei secvențe, povestirea autobiografică, care ocupă locul lui P.expl. 2, poate fi ea însăși descompusă ca o secvență explicativă dialogică. Copiii recunosc autoritatea și competența explicativă a soldaților. Întrebarea legitimă pe care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
S. Fisher et J. Jayez (ed.), Le Discours. Représentations et interprétations, Presses universitaires de Nancy, 1990:71-109. - Gail JEFFERSON: "Side sequences", în D. Sudnow (ed.), Studies Social Interaction, New York, 1972: 294-238. 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică Diferențele dintre condițiile enunțiative orale reale și condițiile enunțiative scrise explică distanța mare care există între o conversație orală și un dialog teatral, cinematografic, romanesc sau de bandă desenată. Mimarea conversției orale sfîrșește în forme dialogale scrise pe care nu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
restabilește sau se modifică la fiecare luare de cuvînt, care constituie de fiecare dată ținta principală a replicii următoare. În mod normal, vorbirea se înrudește mai puțin cu jocul de ping-pong." (1987: p. 42). Este la fel de adevărat și pentru genul dialogic al presei scrise, precum interviul. Normalizarea scripturală a enunțurilor ajunge la o formă de text dialogic pe care nimănui nu i-ar trece prin minte s-o confunde cu oralul autentic. Mă voi mulțumi aici cu definiția interacționistă a textului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]