959 matches
-
acest tip sunt: mâncat "care a mâncat", înfipt "îndrăzneț", învârtit "descurcăreț", simțit "atent, politicos" (Iordan 1973: 402); (b) un tipar specific limbilor romanice care nu au două auxiliare pentru 'a fi', unde participiul provenind de la verbe intranzitive (care nu au diateză pasivă) prezintă rezultatul acțiunii descrise de aceste verbe ca fiind o calitate (spre deosebire de participiul provenind de la verbe tranzitive, care prezintă rezultatul ca pe o acțiune); astfel, în fr. je suis arrivé 'am sosit' (spre deosebire de j'ai travaillé 'am muncit'), participiul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de verbe care sunt obligatoriu la aspectul imperfectiv și care nu acceptă prezența agentului. Agentul este prezent obligatoriu în cazul aspectului perfectiv. Nu există opoziția tranzitiv/intranzitiv, adică toate verbele pot avea unul sau doi participanți. Nu există opoziții de diateză. Verbul conține informații de gen și număr numai pentru S și O. Topica e, în general, liberă. Cel mai frecvent, subiectul precedă verbul. Subiect obligatoriu, nemarcat, cu posibilități combinatorii speciale. Predicatul poate avea oricâți subordonați, dar e neorientat față de aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți participanții: în ergativ, în absolutiv, în dativ. Există construcții pasive și antipasive, dar nu se poate vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se supune ierarhiei informației (structurii temă−remă, nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
milioane de vorbitori, ca limba a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După altă interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După altă interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia zoquean, cu aproximativ 400 de vorbitori, din regiunea Veracruz, Mexic. Mecanismul responsabil de acordul prin sufixe sau prin clitice este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
împart în două clase aflate în distribuție complementară: modalitățile temporale, care marchează predicatul, și modalitățile definit, indefinit, posesiv, care introduc elemente plurifuncționale nepredicative. Există categoriile timp și aspect. Există un sufix aspectual care tinde să se specializeze pentru valorile de diateză, semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat) și perfectiv (marcat sufixal). Influența engleză face ca valorile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat) și perfectiv (marcat sufixal). Influența engleză face ca valorile aspectuale să alunece spre valori temporale. Prezența obligatorie a agentului în cazul aspectului perfectiv. Valorile de diateză nu se exprimă sintactic, ci lexical. Verbele primare, nesufixate, se împart în două clase: cele care acceptă prezența agentului și cele care exclud agentul ("intranzitive"). Există verbe care impun argumentului unic valoarea de pacient. Limbă fără subiect. Predicatul poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și în Turcia. Ultimul vorbitor a murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI, LEZGHIAN, TABASSARAN. Circa 8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
et " avoir " dans leurs fonctions linguistiques", în Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 187-207. Benveniste, Émile, [1966b], "La construction passive du parfait transitif", în Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 176-186. Berea, Elena, 1966, "Observații asupra diatezei pasive în limba română", Studii și cercetări lingvistice, 5, p. 567−578. Bertolussi, Bernard, 1998, "Esse + datif et esse + genitive en latin", în A. Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, "From ergativus absolutus to topic marking in Kiranti: A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de l'érgativité: le cas du basque", Cahiers du CERES, Série Linguistique, Tunis, 120, p. 237-250. Palmer, F. R., 2007 [1994], Grammatical Roles and Relations, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1994], Grammatical Roles and Relations, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 103−115. Pană Dindelegan, Gabriela, 2003b, "Note asupra pasivului", în Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, [București], Humanitas Educațional, p. 133−141. Pană Dindelegan, Gabriela, 2006, "Din nou despre diateză. Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică", în: M. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe", în GALR, I, p. 332−357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], "Categoria diatezei", în GALR, I, p. 480−482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], "Construcții pasive și construcții impersonale", în GALR, II, p. 133−147/131−144. Pană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
19, p. 389−438, apud Desclés (1998: 164). 56 T. Tsunoda, "Remarks on Transitivity", Journal of Linguistics, 21, p. 385−396, apud Desclés (1998: 164). 57 Vezi și soluția adoptată în GALR 2008 [2005], în care conctrucțiile cu se aparțin diatezei pasive sau diatezei impersonale, după cum provin de la verbe tranzitive sau intranzitive. 58 P. Hopper, S. Thompson, "Transitivity in Grammar and Discourse", Language, 56, 2, p. 251−299. 59 R. van Valin, "Semantic Parameters of Spilt Intransitivity", Language, 66, p. 221
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
438, apud Desclés (1998: 164). 56 T. Tsunoda, "Remarks on Transitivity", Journal of Linguistics, 21, p. 385−396, apud Desclés (1998: 164). 57 Vezi și soluția adoptată în GALR 2008 [2005], în care conctrucțiile cu se aparțin diatezei pasive sau diatezei impersonale, după cum provin de la verbe tranzitive sau intranzitive. 58 P. Hopper, S. Thompson, "Transitivity in Grammar and Discourse", Language, 56, 2, p. 251−299. 59 R. van Valin, "Semantic Parameters of Spilt Intransitivity", Language, 66, p. 221−260. 60 Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
române studenților străini, CRIP, 127-129. [125] ZUGUN, PETRU [Sub titlul comun: Concursul de admitere în facultățile de limba si literatura română] Proba de limba română (sesiunea iulie 1977)] Iași, LLR, 4,nr.1, 1978, 41-43. 1979 [1] ALBU, MIHAELA, Predarea diatezelor la studenții anglofoni, PredLRSS, 2, 153-160. [2] ALBU, MIHAELA; DEACONESCU, ION; LOHON, OCTAVIAN, Considerații privind locul și rolul textului literar artistic în manualul de limba română pentru studenții străini, în: PredLRSS, 3, p. 5-10. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Elemente ale limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
contemporană. [Vocabularul. Ediție revizuită și adăugită. București, EDP, 1985, 256 p.] în: RRL, 31, nr. 4, 1986, p. 380-381. [21] BODOLAN, VICTORIA, Jocul didactic - mijloc de dezvoltare a comunicării verbale, RPed, 35, nr. 12, 1986, 41-42. [22] BOLDUREANU, IOAN VIOREL, Diateză și tranzitivitate în structura pronumelui personal și reflexia, DMod, [1], 1986, 92-96 [cu bibl.]. [23] BRANCUȘ, GR., îndrumări metodologice pentru analiza sintactică a frazei, LRȘ, 25-27 [reluare din LLR, 4, nr. 4, 1975, 18-20]. [24] BRANEA, STELA, NICULESCU, VIORICA, NICULESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
multigr.; II: 1985, 143 p. multigr. (UT. CȘS). [81] ILIOANE, CORNEL, Textualitate și gramaticalitate. Investigații ale psihologiei genetice, timișoara, 1988, 179 p. [82] IOANA, NICOLAE, Despre o posibilă confuzie.[a predicatului nominal cu cel verbal exprimat printr-un verb la diateza pasivă]. în: LLR, 17, nr. 2, 1988, p. 7-8. [83] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Comentariul stilistic al textului literar. în: LL, nr. 3, 1988, p. 441 446. [84] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Strategii ale politeții în textul literar: implicații pentru cultivarea exprimării orale a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
124-129. [145] SARAMANDU, MANUELA, Noi materiale auxiliare pentru studenții străini aflați la studii universitare în R. S. România, [Dinuța Marin, Olga Tunsoiu, Formele verbale compuse. București, [TUB], 1986]. în: AUBLLR, 37, 1988, p. 96-97. [146] SĂCEANU, EUSTATIA, SÂCEANU, IANCU, Predarea diatezelor verbale în școală, Publicitate, mart. 1988, [1], în Ateneu, 25, nr. 3, 1988. [147] SĂVULESCU DUMITRU, Continuitate și înnoire în predarea-învățarea limbii române în gimnaziu (interviu cu...), “Revista de pedagogie”, an 37, nr. 11, 1988, p. 4044. (Ana Gabriela Negulescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
centrul sintactic Timp-obiect TOPP / TOP0 Grup al Topicului (engl. Topic Phrase) / centrul sintactic Topic TP / T0 Grup al Timpului (engl. Tense Phrase) / centrul sintactic Timp TSP / TS0 Grup Timp-subiect (engl. Tense-subject Phrase) / centrul sintactic Timp-subiect VOICEP / VOICE 0 Grup al Diatezei (engl. VoiceP) / centrul sintactic Diateză VP / V0 Grup verbal (minimal) (engl. Verb Phrase) / centrul sintactic Verb vP / v0 Grup verbalizant (engl. little v Phrase) / centrul sintactic v P / 0 Grup Phi (engl. Phi Phrase) / centrul sintactic &P / &0 Grup al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Grup al Topicului (engl. Topic Phrase) / centrul sintactic Topic TP / T0 Grup al Timpului (engl. Tense Phrase) / centrul sintactic Timp TSP / TS0 Grup Timp-subiect (engl. Tense-subject Phrase) / centrul sintactic Timp-subiect VOICEP / VOICE 0 Grup al Diatezei (engl. VoiceP) / centrul sintactic Diateză VP / V0 Grup verbal (minimal) (engl. Verb Phrase) / centrul sintactic Verb vP / v0 Grup verbalizant (engl. little v Phrase) / centrul sintactic v P / 0 Grup Phi (engl. Phi Phrase) / centrul sintactic &P / &0 Grup al coordonării (engl. Conjunction Phrase) / centrul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poziție intermediară pentru deplasare nu este permisă în gramatica minimalistă. În fine, soluția pe care o vom adopta este modelată după analizele din Collins (2005); Baltin (2012); Harley (2013); Merchant (2013); Roberts (2013) între alții 41: proiectarea unui Grup al Diatezei (notat cu VOICEP), care selectează vP (VOICEP >vP). Cercetările ulterioare au stabilit că acest grup, propus inițial de Collins (2005) în derivarea propozițiilor pasive, se proiectează în general în ierarhia propozițională, iar autori precum Baltin (2012) și Roberts (2013) insistă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
insistă asupra faptului că VOICEP reprezintă limita domeniului flexionar, deci limita fazei propoziționale interne, ipoteză care aparent vine în dezacord cu teoria fazelor propusă de Chomsky, conform căreia vP reprezintă limita acestui domeniu fazal. Rouveret (2012) însă arată că Grupul Diatezei reprezintă o varietate de v42. O posibilă reetichetare a proiecției VOICEP este vVoice, însă considerăm că nu eticheta atașată proiecției este relevantă, ci mai degrabă următoarele fapte: (i) proiecția unui Grup al Diatezei este bine întemeiată empiric, întrucât opozițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fazal. Rouveret (2012) însă arată că Grupul Diatezei reprezintă o varietate de v42. O posibilă reetichetare a proiecției VOICEP este vVoice, însă considerăm că nu eticheta atașată proiecției este relevantă, ci mai degrabă următoarele fapte: (i) proiecția unui Grup al Diatezei este bine întemeiată empiric, întrucât opozițiile de tipul activ-pasiv (valorizând o trăsătură interpretabilă, dar nevalorizată [iVoice][] a centrului VOICE 0) se manifestă în mod evident în sistemul verbal (nu doar în cel românesc); (ii) această proiecție este o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fiind cea din (i) (subl. ns. Alexandru Nicolae) (i). (i) [Moodspeech act Mood-field ... [Modepistemic [TPast/Future Tense-field ... [TAnterior [Aspterminative Aspect-field .... [Voice [v-VP Spre deosebire de ceilalți autori menționați în text (Baltin, Merchant, Roberts), care adoptă ipoteza proiectării distincte a grupului de diatezei de la Collins (2005) pentru analiza altor fenomene (elipsă, gramaticalizarea perfectului compus în limbile romanice etc.), Harley (2013) se preocupă în mod explicit de distincția vP / VoiceP, aducând argumente empirice și distribuționale în sprijinul acestei scindări. 42 Rouveret (2012: 954): "In
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]