490 matches
-
de raze X. Metoda este una dintre cele mai bune căi de caracterizare a deformațiilor omogene sau neomogene ce ar putea să apară în structura materialului de titan investigat. Deformațiile omogene sau uniforme, precum și tensiunile interne, schimbă pozițiile maximelor de difracție și dacă parametrul măsurabil d0,hkl este o distanță într-un material nedeformat, atunci raportul de formă (dhkl d0,hkl) / d0,hkl este de fapt componenta deformației elastice pe direcția (hkl) în materialul respectiv supus testării. Tensiunile interne și respectiv
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
neomogene introduse în material vor varia de la un cristalit la altul, sau pot varia chiar în interiorul unui singur cristalit. Un astfel de fenomen de tensionare a materialului în zona supusă marcajului laser va crea o mărire a lățimii maximelor de difracție odată cu creșterea valorii pentru sin θ. Lățirea maximelor de difracție este determinată și de dimensiunile cristalitelor, însă în această situație va fi independentă de valoarea sin θ. În cazul în care ambii factori ar contribui la o lățire a picului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
altul, sau pot varia chiar în interiorul unui singur cristalit. Un astfel de fenomen de tensionare a materialului în zona supusă marcajului laser va crea o mărire a lățimii maximelor de difracție odată cu creșterea valorii pentru sin θ. Lățirea maximelor de difracție este determinată și de dimensiunile cristalitelor, însă în această situație va fi independentă de valoarea sin θ. În cazul în care ambii factori ar contribui la o lățire a picului, atunci aportul fiecărui factor poate fi determinat în mod separat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
independentă de valoarea sin θ. În cazul în care ambii factori ar contribui la o lățire a picului, atunci aportul fiecărui factor poate fi determinat în mod separat doar printr-o analiză atentă a formei picului pentru câteva ordine de difracție (de exemplu, pe direcțiile (111) și direcțiile (222)). După cum se observă din Fig. 6.8, nu se evidențiază nicio creștere a lățimii picurilor de difracție și nicio deplasare a valorilor de maxim pentru valori relative ale intensității de raze X
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în mod separat doar printr-o analiză atentă a formei picului pentru câteva ordine de difracție (de exemplu, pe direcțiile (111) și direcțiile (222)). După cum se observă din Fig. 6.8, nu se evidențiază nicio creștere a lățimii picurilor de difracție și nicio deplasare a valorilor de maxim pentru valori relative ale intensității de raze X; prin urmare, nu s-a putut evidenția existența unor tensiuni interne, ca rezultat al realizării de inscripționări laser la suprafața probelor. 1 2 3 2
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
relative ale intensității de raze X; prin urmare, nu s-a putut evidenția existența unor tensiuni interne, ca rezultat al realizării de inscripționări laser la suprafața probelor. 1 2 3 2 183 Fig. 6.8. Valorile înregistrate pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 35 45 Modificarea domeniului de testare și înregistrarea unor valori diferite ale intensității de radiații X, în scopul de a evidenția eventuala existență unor noi picuri pe materialul expus pentru unghiuri θ diferite (50-80 θ
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
comparativ cu proba din titan ce nu a fost inscripționată. Prin urmare, nu s-a putut înregistra nici o modificare de tensiuni interne, ca urmare a realizării de inscripționări nanolaser pe suprafața probelor. Fig. 6.9. Valorile înregistrate pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 50 85 Lungimea de undă aferentă modulării intensității de unde înregistrate se află în concordanță cu compoziția chimică (bazată pe lungimea de undă modulară), iar deformația medie înregistrată pe eșantion se determină din pozițiile maximelor de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
din intervalul aflat în domeniul 50 85 Lungimea de undă aferentă modulării intensității de unde înregistrate se află în concordanță cu compoziția chimică (bazată pe lungimea de undă modulară), iar deformația medie înregistrată pe eșantion se determină din pozițiile maximelor de difracție. Identificarea cu exactitate a picurilor înregistrate pe graficele de difracție de raze X se face pe baza datelor aflate în memoria de lucru a calculatorului, care preia valori din bazele de date internaționale și ASTM-uri. Pentru situația identificării compușilor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
aferentă modulării intensității de unde înregistrate se află în concordanță cu compoziția chimică (bazată pe lungimea de undă modulară), iar deformația medie înregistrată pe eșantion se determină din pozițiile maximelor de difracție. Identificarea cu exactitate a picurilor înregistrate pe graficele de difracție de raze X se face pe baza datelor aflate în memoria de lucru a calculatorului, care preia valori din bazele de date internaționale și ASTM-uri. Pentru situația identificării compușilor sau fazelor, precum și pentru măsurătorile de dimensiuni ale cristalitelor, se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
completă și o înțelegere a fenomenelor de apariție a tensiunilor interne din eșantioanele studiate necesită cunoașterea precisă a rugozității, a compoziției interfețelor, dar și poziția planelor atomice. Acest fapt este laborios și implică analize atente ale configurației maximelor picurilor de difracție și un set complet de intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora s-a făcut identificarea automată în urma efectuării difracției de raze X (element, celulă, structură și referințe primare) Fig. 6.10. Identificarea caracteristicilor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
atomice. Acest fapt este laborios și implică analize atente ale configurației maximelor picurilor de difracție și un set complet de intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora s-a făcut identificarea automată în urma efectuării difracției de raze X (element, celulă, structură și referințe primare) Fig. 6.10. Identificarea caracteristicilor cristalografice ale probei analizate: sistem cristalografic, tip de celulă, grup, volumul celulei 185 Fig. 6.12. Identificarea automată a compușilor pe baza valorii picurilor și a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X (element, celulă, structură și referințe primare) Fig. 6.10. Identificarea caracteristicilor cristalografice ale probei analizate: sistem cristalografic, tip de celulă, grup, volumul celulei 185 Fig. 6.12. Identificarea automată a compușilor pe baza valorii picurilor și a unghiurilor de difracție Se observă că nu apar diferențe pentru valorile de maxime ale picurilor pentru același interval al unghiurilor de difracție în geometria Bragg Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu). Fig. 6.13. Identificarea automată a picurilor și valorile unghiurilor de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de celulă, grup, volumul celulei 185 Fig. 6.12. Identificarea automată a compușilor pe baza valorii picurilor și a unghiurilor de difracție Se observă că nu apar diferențe pentru valorile de maxime ale picurilor pentru același interval al unghiurilor de difracție în geometria Bragg Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu). Fig. 6.13. Identificarea automată a picurilor și valorile unghiurilor de difracție în cazul probei din aliaj de Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu ) pentru cazurile
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Se observă că nu apar diferențe pentru valorile de maxime ale picurilor pentru același interval al unghiurilor de difracție în geometria Bragg Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu). Fig. 6.13. Identificarea automată a picurilor și valorile unghiurilor de difracție în cazul probei din aliaj de Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu ) pentru cazurile: 1 eșantion nemarcat cu laserul; 2eșantion marcat cu nanolaserul cu o singură trecere a fasciculului laser; 3eșantion marcat cu nanolaserul cu două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cazurile: 1 eșantion nemarcat cu laserul; 2eșantion marcat cu nanolaserul cu o singură trecere a fasciculului laser; 3eșantion marcat cu nanolaserul cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Fig. 6.14. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig. 6.15. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser Fig. 6.14. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig. 6.15. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu ) Fig. 6.16. Indexarea automată a constituenților probei examinate pe baza valorii picurilor și a valorii unghiurilor de difracție (pentru 2 θ între 01500 pentru Kα Cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu ) Fig. 6.16. Indexarea automată a constituenților probei examinate pe baza valorii picurilor și a valorii unghiurilor de difracție (pentru 2 θ între 01500 pentru Kα Cu) Fig. 6.17. Caracteristicile și parametrii înregistrați pentru domeniul 2θ între 35-92 pentru Kα Cu pentru probele nemarcate din Ti, utilizate ca etalon 187 Fig. 6.18. Identificarea automată a picurilor și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
01500 pentru Kα Cu) Fig. 6.17. Caracteristicile și parametrii înregistrați pentru domeniul 2θ între 35-92 pentru Kα Cu pentru probele nemarcate din Ti, utilizate ca etalon 187 Fig. 6.18. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti, în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35920 pentru Kα Cu) 188 Fig. 6.19. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
FEMTOLASER; Verde = marcaj NANOLASER proba cu o singură trecere a fasciculului laser (Ti marcaj lat-b); Negru = marcaj NANOLASER proba cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser (Ti marcaj lat) Fig. 6.23. Valorile înregistrate (în perspectivă tridimensională) pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 35-45 θ; Ti-marcaj îngust verso = proba etalon din Ti; Ti-marcaj îngust = proba marcaj FEMTOLASER; Ti-marcaj lat-b = proba cu o singură trecere a fasciculului laser, marcaj NANOLASER; Ti-marcaj lat = proba cu două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
urmare, este confirmat faptul că nu s-a înregistrat nici o modificare de tensiuni interne, ca urmare a realizării de inscripționări nanolaser și femtolaser pe suprafața probelor. Concluzia finală este aceea că, din examinarea tuturor difractogramelor obținute și a curbelor de difracție prezentate comparativ, vezi Fig. 6.19 - 6.23, se constată că, atât la unghiuri mici de difracție cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
realizării de inscripționări nanolaser și femtolaser pe suprafața probelor. Concluzia finală este aceea că, din examinarea tuturor difractogramelor obținute și a curbelor de difracție prezentate comparativ, vezi Fig. 6.19 - 6.23, se constată că, atât la unghiuri mici de difracție cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că marcarea cu laser, atât nano cât și femtosecundă, nu introduce tensiuni interne în volumul probei sau a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafața probelor. Concluzia finală este aceea că, din examinarea tuturor difractogramelor obținute și a curbelor de difracție prezentate comparativ, vezi Fig. 6.19 - 6.23, se constată că, atât la unghiuri mici de difracție cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că marcarea cu laser, atât nano cât și femtosecundă, nu introduce tensiuni interne în volumul probei sau a paletelor marcate prin intermediul laserului, în bun acord
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
EINECS 238-877-9 Formula chimică Mg3(Si4O10)(OH)2 Masa moleculară 379,22 Descriere Pulbere ușoară, omogenă, albă sau aproape albă, grasă la pipăit Identificare A. Absorbție IR Valori de vârf caracteristice de 3 677, 1 018 și 669 cm-1 B. Difracție raze X Valori de vârf de 9,34 / 4,66 / 3,12 Å C. Solubilitate Insolubil în apă și etanol Puritate Pierdere prin uscare Maximum 0,5% (105°C, 1 oră) Substanță solubilă în acid Maximum 6% Substanță solubilă în
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]
-
de montmorillonit de minimum 80% Descriere Pulbere sau granule foarte fine, gălbui sau albe-gri. Structura bentonitului îi permite să absoarbă apa în structura sa și pe suprafața sa exterioară (proprietăți de umflare) Identificare A. Testul cu albastru de metil B. Difracția razelor X Valori de vârf caracteristice de 12,5/15 A C. Absorbția IR Valori de vârf de 428/470/530/1 110-1 020/3 750 - 3 400 cm-1 Puritate Pierdere la uscare Maximum 15,0% (105°C, 2 ore
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]
-
și 39% Descriere Pulbere onctuoasă, fină, albă sau albă-gri. Caolinul este compus din agregări libere de suprapuneri de fulgi de caolinit cu orientare aleatorie sau fulgi hexagonali individuali Identificare A. Teste pozitive pentru oxidul de aluminiu și pentru silicat B. Difracția razelor X: Valori de vârf caracteristice de 7,18 / 3,58 / 2,38 / 1,78 Å C. Absorbția IR: Valori de vârf de 3 700 și 3 620 cm-1 Puritate Pierdere la calcinare Între 10 și 14% (1 000°C
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]