341 matches
-
floare, seară. Fișa B, pentru elevii buni 1) Scrieți pe caiete cuvintele de mai jos, completându-le cu diftongii potriviți: ț- -va, f-rte, c- -șca, alcătu- -scă, --ftin, scri- -re, v- -ță, ba--; 2) Scrieți câte două cuvinte pentru fiecare diftong: ea, ia, oa, ie. După cum se constată cu ușurință, aceste fișe îi obligă pe elevi să lucreze cam în același ritm, de aceea suntem în situația să-i ajutăm pe cei care au nevoie de sprijin, iar pentru elevii foarte
Caleidoscop by Lidia Pintilie, Ioan Pintilie () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93498]
-
Oprim calul”bârrrr - fluieratul - “Creangă se rupe”- trosc Exerciții de pronunțare a vocalelor: - vocală a apă curat curea - vocală o oraș motan radiovocala u urs săpun cadou - vocală e erou cules marevocala i iarbă bilet păi - exerciții prin exersare în diftongi: au, au, au ai, ai, ai, ai, ei, ei, ei, eu, eu, eu ea, ea, ea, ia, ia, ia, ie, ie, ie,ie io, io, io, iu, iu, iu, oi, oi, oi, oa, oa.. - pronunțarea combinațiilor de vocale în lanț
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
ai, ei, ei, ei, eu, eu, eu ea, ea, ea, ia, ia, ia, ie, ie, ie,ie io, io, io, iu, iu, iu, oi, oi, oi, oa, oa.. - pronunțarea combinațiilor de vocale în lanț: auauauau, aiaiaia, eueueueu, oioio.... - cuvinte cu diftongii expuși sau cu combinații de vocale au-stau, ai-cai, ea-cadea, oi-noi,ou-nouExersarea pronunției consoanelor primare:p-b,t-d,m-n Exersarea sunetelor singulare și în silabe pa,pe pi,,po, pu;ap,ep,ip,up epa,apa,ipi,opo,upu
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
fonetice de evoluție a acestor limbi se ajunge la forma latină *coda (cu o închis), iar nu la latinul clasic cauda. Dacă această formă clasică ar fi fost punctul de plecare pentru cuvintele romanice, provensala și româna ar fi păstrat diftongul au, portugheza l-ar fi transformat în ou, iar celelalte limbi ar fi avut un o deschis, franceza realizînd și palatalizarea lui c inițial, așa cum sugerează lat. causa, din care au rezultat prov. cauza, pg. cousa, it., sp. cosa, fr.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele. Sistemul fonetic al limbii daneze este complicat și specific, în pronunție remarcîndu-se fenomenul denumit stød [stöð], care presupune o închidere bruscă și incompletă a glotei, ceea ce produce o scurtare a duratei sunetului pronunțat, dacă acesta este o vocală, un diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală, depărtîndu-se astfel de germană. Se păstrează însă corespondența cu germana în unele aspecte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cam tâmp pe care-l poți remarca la Saint-Raphaël și vulgar cam ca al Coastei de Azur. Un fel de Cannes mutat pe malurile lacului Bourget. O încălcare a statutului, o escrocherie atunci când porți așa un nume. Tiberiada, Herodiada, Olimpiada, diftongul presupune și niște obligații, nu? Mă îndrept atunci spre țărmul de nord al lacului, pentru a-l vedea așa cum este el în realitate, în portul său de origine, în mica lui patrie: Omul pescuitorului de oameni din Genesareth. Și tânărul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-e final a unor cuvinte care se pronunțau cu -ă: ușe, plaje, [el] sufere, grije, cămașe, revanșe, păpușe etc. - scrierea cu ă în loc de e: reazăm; - forma veche a unor verbe, la indicativ prezent, pers. I, sg: țiu, reviu; - redarea prin diftongul ia a sunetului e sau a diftongului ea: îngenunchiarea, auziam, vorbiam, mărturisia ș. a. - grafia veche, antebelică, pentru cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pronunțau cu -ă: ușe, plaje, [el] sufere, grije, cămașe, revanșe, păpușe etc. - scrierea cu ă în loc de e: reazăm; - forma veche a unor verbe, la indicativ prezent, pers. I, sg: țiu, reviu; - redarea prin diftongul ia a sunetului e sau a diftongului ea: îngenunchiarea, auziam, vorbiam, mărturisia ș. a. - grafia veche, antebelică, pentru cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a sunetului e sau a diftongului ea: îngenunchiarea, auziam, vorbiam, mărturisia ș. a. - grafia veche, antebelică, pentru cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Întrucât există o interacțiune subtilă Între sunet și formă, eu Îl văd pe q mai maro decât k, În timp ce s nu este bleu deschis precum c, ci o combinație ciudată de azuriu cu sidef. Nuanțele apropiate nu se contopesc și diftongii nu au culorile lor distincte, decât atunci când sunt reprezentați printr-un singur caracter Într-o altă limbă (astfel litera rusească gri și pufoasă, cu trei tulpini, reprezentând sunetul sh, o literă la fel de veche ca apele năvalnice ale Nilului, influențează reprezentarea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vîslele pescarilor din jurilovca, sfîrcurile vîrtoase și calde, paște-i apoi sfîrcul urechii și lasă-ți limba s-alunece pe lobul ei străveziu, în palida lumină a zilei cenzurate. fă dragoste cu femeia din text, bea-i aburul gurii din diftongi și din sufixele dulci sau lasă dracului totul, mi-a spus epicureul ferecat în vintrele mele, căci iat-o, iat-o cum vine...". Textul erotizat nu e decît un spațiu în care Erosul suspină în starea lui de nostalgie eternizată
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
și a categoriilor omonime, cuvinte polisemantice; construcții semantice studiate, a pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte ortografiei și punctuației diferite; - mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a �� vocalelor în hiat; - despărțirea cuvintelor în silabe; - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă și de stil în textul literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
descrierea tehnologiei de lucru ... b) povestire - tema liberă ... 2.1.3. Scrieri practice: felicitare, adeziune 2.1.4. Text eseistic: pe tema Creație populară 3. Elemente de construcție 1. Recapitulare 2. Fonetica: clasificarea sunetelor, ortografia și ortoepia vocalei a, ortografia diftongilor ia, ie, iu și a consoanei j, ortografia și ortoepia diftongului o, consoanele l -l', r - r. Alternarea consoanelor, ortografia oi ortoepia consoanelor duble, ortografia și ortoepia grupurilor de consoane. Recapitularea cuvintelor excepție. Legea ritmica. Accentul. 3. Lexicologia: formarea cuvintelor
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Scrieri practice: felicitare, adeziune 2.1.4. Text eseistic: pe tema Creație populară 3. Elemente de construcție 1. Recapitulare 2. Fonetica: clasificarea sunetelor, ortografia și ortoepia vocalei a, ortografia diftongilor ia, ie, iu și a consoanei j, ortografia și ortoepia diftongului o, consoanele l -l', r - r. Alternarea consoanelor, ortografia oi ortoepia consoanelor duble, ortografia și ortoepia grupurilor de consoane. Recapitularea cuvintelor excepție. Legea ritmica. Accentul. 3. Lexicologia: formarea cuvintelor prin derivare și compunere. Formarea cuvintelor cu prefixe, sufixe, prefixe și
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
și a categoriilor semantice studiate, a omonime, cuvinte polisemantice; construcții pleonastice; ortografiei și punctuației sensurile cuvintelor în contexte diferite; �� - mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; - despărțirea cuvintelor în silabe; - rolul semnelor ortografice și de punctuație studiate, prezente într-un text dat; - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă și
ORDIN nr. 4.846 din 31 august 2009 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216453_a_217782]
-
idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
Editura Multimedia, Arad, 1996. Concepte operaționale: acțiune, autor, basm popular/ cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Editura Multimedia, Arad, 1996. Concepte operaționale: acțiune, autor, basm popular/cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal
ORDIN nr. 5.908 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele de copii cu predare în limbile minorităţilor, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, şi a Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
idei. 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în
ANEXĂ din 1 septembrie 2008 privind programele şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]