1,127 matches
-
textelor de temelie (litanie, jurăminte, coruri, predici etc.) se efectuează la căldura emoțiilor colective. E acel cald/rece al marilor secrete divulgate, ale ulemalelor sau ale mirenilor, interpreți autorizați și exclusivi ai textelor sfinte, propriu unei religii a cărții rar difuzate, avînd drept destinatare mulțimile, în mare analfabete. Oralitatea pe cale de revenire în lumea dezvoltată, adusă de noua mediasferă, pe care o putem numi terțiară sau derivată, are evident, alte caracteristici. Nu mai este sudată la o simbolică închisă, de grup
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prezintă cea mai bună calitate, iar E5 se află la polul opus. Se recomandă ca informațiile asociate unui studiu să menționeze, alături de sursă, și calificativul informației. De regulă, sursele guvernamentale, oficiale și instituționalizate sunt cotate în categoria A, iar informațiile difuzate sunt din categoriile superioare de la 1 la 3, cu probabilitate mai mică în partea inferioară a scalei. Situația este însă radical schimbată pentru marea majoritate a site-urilor existente pe Web, fiind foarte frecvente informațiile dubioase și din surse probabil
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În 1974, profesorul Ion Radu a publicat o interesantă psihologie școlară, destinată însă studenților secțiilor de psihologie existente atunci. Apoi, Catedra de psihologie din București (în 1987) a conceput o amplă lucrare de psihologie școlară care a fost însă slab difuzată și destul de puțin accesibilă studenților de la specialitățile neumaniste Ă în special prin volumul ei (430 de pagini). Desigur, au mai apărut și alte manuale de psihologie școlară, puțin cunoscute în afara sferei institutelor care le-au editat. Catedra de psihologie din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intervalele de ante prime time (orele 17-19), prime time (orele 19-22) și post prime time (orele 22-24). Ce ne-a interesat în primul rând în analizarea știrilor a fost să aflăm cât de mare este ponderea știrilor violente în cadrul știrilor difuzate; să aflăm cât de mult timp este alocat pentru știrile violente de un anumit canal TV, în cadrul buletinului de știri, dar să aflăm și câte știri sunt violente, din toate știrile difuzate. Deoarece cercetarea a fost repetată două luni mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de mare este ponderea știrilor violente în cadrul știrilor difuzate; să aflăm cât de mult timp este alocat pentru știrile violente de un anumit canal TV, în cadrul buletinului de știri, dar să aflăm și câte știri sunt violente, din toate știrile difuzate. Deoarece cercetarea a fost repetată două luni mai târziu (noiembrie 2004), pentru a include grila de toamnă a programelor TV, am dorit să comparăm cele două seturi de date și să observăm tendințele de creștere/descreștere a violenței în buletinele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
știrilor și numărul/durata știrilor violente. Comparând rezultatele monitorizării din perioada de vară cu cele din perioada de toamnă, s-au înregistrat următoarele variații: ● Ponderea numărului de știri violente a fost în scădere, în condițiile măririi numărului mediu de știri difuzate, și al scăderii numărului mediu al știrilor violente. Aceeași tendință de scădere se înregistrează și în ceea ce privește ponderea duratei știrilor violente (de la 59,28 la 38,68%). Cum se explică această scădere a ponderii violenței, de 20%, în cadrul aceluiași canal TV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a celor două buletine de știri (25,22 minute, raportat la 25,59 minute). Comparație între grila de vară și cea de toamnă - canalul Antena 1 Unul dintre scopurile CNA a fost de a stabili tendința canalelor românești în privința violenței difuzate, de a măsura dacă în grila de toamnă a fost prezentă mai multă sau mai puțină violență pe micile ecrane comparativ cu grila de vară. EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 2. Comparația numărului mediu al știrilor, pe buletin de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de toamnă, este mai mică decât cea mai mică pondere din cercetarea de vară: 38,68 %, comparativ cu 43,77%. Se constată astfel o scădere masivă a știrilor violente în grila de toamnă, scădere atât în ceea ce privește numărul de știri violente difuzate, cât, mai ales, în ceea ce privește durata știrilor violente difuzate. II. PRO TV A. Știri de după-amiază - 17.00 h Tabel 5. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - PRO TV, 17 Grila de vară, nr.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mică pondere din cercetarea de vară: 38,68 %, comparativ cu 43,77%. Se constată astfel o scădere masivă a știrilor violente în grila de toamnă, scădere atât în ceea ce privește numărul de știri violente difuzate, cât, mai ales, în ceea ce privește durata știrilor violente difuzate. II. PRO TV A. Știri de după-amiază - 17.00 h Tabel 5. Repartiția numărului și a duratei știrilor, în funcție de grila de vară și de cea de toamnă - PRO TV, 17 Grila de vară, nr. mediu știri/zi Grila de toamnă, nr. mediu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
1640,4 1375,4 Numărul de știri violente 14,2 17,4 Durata totală a știrilor violente 1201,2 1083 Ponderea știrilor violente 71,00% 85,71% 73,22% 78,74% La PRO TV situația este următoarea: din 20 de știri difuzate (media pe zi, grila de vară), 14,2 au un conținut violent; observăm că valorile sunt mai ridicate față de cele ale Antenei 1. Știrile de la ora 17 reprezintă un plus de violență pentru PRO TV, ponderea acestora fiind de 71%, comparativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Primele trei știri, respectiv ultimele trei știri ale buletinului informativ au fost considerate, în cursul monitorizării, ca aparținând perioadei de început, respectiv de sfârșit. Aceste valori au fost operaționale pentru cazul buletinelor de știri cu mai mult de nouă știri difuzate, iar pentru buletinele de știri mai scurte a fost folosit sistemul de „primele două știri”. 2. Care sunt valorile normale pe care ar trebui să le obținem pentru a nu putea caracteriza în nici un fel un canal TV? Repartiția statistică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
valori, într-o altă direcție, ar putea fi interpretată ca intenționată. Facem precizarea că am urmărit în special valorile de început și sfârșit, deoarece valorile mediane pot fi dependente de lungimea jurnalului de știri și, implicit, de numărul de știri difuzate. EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 6. Poziționarea știrilor violente în cadrul buletinelor de știri Canalul care a difuzat cele mai multe știri violente la începutul buletinelor informative a fost PRO TV (44,3%). Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre știrile cu conținut violent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
luminos este dirijat spre suprafața de lucru, restul de 40-10% fiind dirijate spre plafon; semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon și pereți, restul spre planul care trebuie iluminat; difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în toate direcțiile datorită surselor luminoase mascate. Iluminatul local este folosit în încăperile în care se efectuează lucrări ce necesită valori diferite ale intensității luminii, în raport cu particularitățile sarcinilor. Dispunerea și orientarea surselor de lumină trebuie astfel adaptate încât direcția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
noastre - ultima, după Înfometare, după reducerea spiritului la restul - restului elementar: subumanul, aducerea Întregii nații la starea larvară 2. Ideea de a fi decăzut Într-o joasă condiție animalieră este curentă În epocă. O exprimă Mircea Iorgulescu Într-un text difuzat (sub pseudonim) de către „Europa Liberă” În 1987: Ni se lasă viața, dar luându-ni-se tot ce Înseamnă viață omenească. Și vom deveni o turmă de animale nevolnice, o cireadă supusă și Înspăimântată 3. În termeni asemănători gândește și Livius
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sondajelor de opinie. Oamenii, de la cel mai umil până la cel eminent, sunt doritori să afle despre gusturile, preferințele, idealurile, preocupările și îngrijorările semenilor lor, și nu oricum, ci statistic, ca tendințe generale, sub formă de procente. Date de acest fel, difuzate masiv în zilele noastre prin mass-media, au căpătat - încă de acum câteva decenii - caracterul unei adevărate instituții (Stoetzel și Girard, 1975). Astfel încât rezultatele sondajelor de opinie au, în primul rând, funcția de a informa publicul asupra stării de spirit și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
L. și-a revăzut textele, le-a regrupat atașându-le câte unui reper contextual esențial și țintuindu-le sub titluri sugestive: Seismograme (1993), Posteritatea contemporană (1994), Estetice (1994), Pragul (1995) și Insula Șerpilor (1996). Citite, textele redactate din mers și difuzate ritmic sub un voltaj emoțional înalt, își revelează valoarea documentară inalterabilă. Privite în ansamblu, ele reconstituie panorama culturală a aniilor ’70-’90, cu tropismele, obsesiile, personajele și lexicul lor inconfundabil. Dacă se poate vorbi de un gen proxim al ciclului
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
New York), „Mele” (Honolulu, Hawaii) și la „Signal”, publicația Universității de Stat din Georgia. În ianuarie 1997 devine secretar general al Asociației Internaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, din vara aceluiași an editează la Norcross „Origini - Romanian Roots”, revistă difuzată și în Europa, la care colaborează multe personalități ale exilului românesc: Sanda Golopenția-Eretescu, Constantin Eretescu, Virgil Nemoianu, George Astaloș, Pavel Chihaia, Marcel Corniș-Pop, Titu Popescu, Ștefan Stoenescu ș.a., precum și universitari americani preocupați de opera lui Mircea Eliade (căruia îi este
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
sigur că o să i se facă liturghie în Sfânta Sofia, deoarece mult se ostenea ca să unească Biserica Romei și a Constantinopolei, să o facă una singură; care nu-și prețuia niciodată viața și în nici o luptă nu-și cruța trupul”. Difuzată mai întâi în manuscris atât în Țările Române, cât și în lumea greacă (o copie a fost descoperită la Muntele Athos), opera lui S. va fi imprimată nu peste mult timp, în 1638, „cu îndemnul și cheltuiala arhiereului” grec din
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
edițiile sinodale ale Bibliei, începând cu cea din 1914, versiunea din 1938 realizată de Vasile Radu și Gala Galaction și ediția jubiliară a Sfântului Sinod, „diortosită” de Bartolomeu Anania, în 2001. Apariția Bibliei de la București coincide cu maturizarea limbii române. Difuzată masiv prin tipar, răspunzând exigențelor vorbitorilor de limbă română din toate părțile teritoriului românesc, cartea a însemnat, totodată, ieșirea textului scriptural din preocupările nemijlocite ale scriitorilor români. Chiar autorii de omilii, cum este Antim Ivireanul, acordă o mai mică importanță
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
e fumată ca și tutunul, cu care se spune că e adesea amestecată”, US Dispensatory, pp. 392-393. Hașișul intrase de mult În imaginația europenilor și pigmenta acea literatură orientală din secolul al XIX-lea care a fost poate cel mai difuzat instrument de percepție a Asiei. Vezi, de pildă, A. Cherbonneau, „Fumătorii de hașișu seu istoria unui bobu de grâu”, Telegraful 2 (67-69), 1872. Pentru Cannabis indica, cf. US Dispensatory, pp. 208 și 1132. Cânepa indiană (Apocynum cannabinum) era folosită În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de presă al Casei Sarpic (La Società Romena per Industria Cinematografica). Subintitulată inițial „Scenă și ecran”, de la numărul 25/1925 apare cu titlul și subtitlul „Spectacolul. Teatru și cinematograf”, iar de la numărul 1/1928 revine la subtitlul „Scenă și ecran”. Difuzată gratuit până la numărul 12/1924, publicația este dedicată în special cinematografului, văzut ca „o artă serioasă”, alături de spectacolul dramatic, cum se spune și în articolul-program, intitulat Apostolat (2/1924), text apărut sub semnătura God, aparținând lui Berman Goldner, prezent în
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
violență, manipularea acționând prin formele sublimate ale violenței (minciună, reclamă, propagandă, mass-media, discursuri publice etc.); elementul prin care se acționează ca „instrument de manipulare” este cuvântul (discursul, minciuna repetată, promisiunile), care generează o anumită „opinie colectivă” preluată automat, necritic și difuzată ca o formă de contagiune psihică colectivă, de factură emoțională, prin intermediul sugestiei induse. Cele mai sus prezentate sunt expresia unei palete extrem de complexe și de o mare varietate a conduitelor de factură deviantă. Explicația lor se află în natura personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe teme politice cu prietenii, 12 (54,5%) audiau postul de radio „Europa Liberă”, dintre care 9 persoane făceau acest lucru doar acasă (40,1%), iar 3 (13,6%) audiau acest post de radio la serviciu, comentând cu colegii știrile difuzate. În aceste cazuri, exista la locul de muncă un grup informal în interiorul căruia erau permise glume la adresa regimului aflat la putere și în care erau uneori incluse chiar și persoane cu funcții de partid. Descrierile au portretizat activiștii de partid
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și alți oameni de azi, purtând semnătura sa și a lui Francisc Munteanu și cuprinzând schițe apărute inițial în „Viața românească” (1950), cu care autorii debutau editorial în 1951, nu a intrat în librării, fiind dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație, cu simțul umorului și vocație satirică. Cum el însuși o specifică în Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, roman apărut postum, în 1998, scriitorul nu
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
crește, sistemele sunt capabile să formuleze soluții maidiferite de cele experimentate anterior; vor avea o bază mai bună pentru practicarea lor. Acestea vor fi, în consecință, mai inovatoare, mai independente de practicile tradiționale. Tradiția funcționează ca un depozit de cunoștințe difuzate larg în conștiința membrilor colectivității, ușor de mobilizat în activitățile colective. Oamenii știu cum să acționeze, cum să coopereze în modalitățile care au fost deja experimentate. Noile tipuri de soluții, pe lângă faptul că prezintă un mare grad de risc (în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]