1,232 matches
-
a învățătorului). Nu am îndoieli: de la Creangă la Matei Caragiale găsim un răspuns la eterna întrebare, în literatura noastră. Nu avem o literatură mică, chiar dacă scriem într-un limbaj greu traductibil, care ne împiedică încă să fim, și pe planul difuziunii, universali. SCRIITORUL Șl CUVÎNTUL Poate că niciodată meditația asupra condiției scriitorului n-a fost mai actuală ca în zilele noastre. Desigur, cititorul vrea să vadă ideile în mișcare, să-i fie relatate cât mai pe scurt și, dacă e posibil
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
muzeale identificate printr-o colecție conceptuală! Termenul desemnează prezența expozițiilor în stadiul de proiect, de "așteptare" a unor "ocazii" de materializare. Aceste forme ale radicalismului muzeal al "muzeului fără opere" conduc după unii autori la "o modificare a condițiilor de difuziune culturală"53. Este oare publicul pregătit în fața acestei provocări? Obișnuința, prejudecățile, lipsa de informare ne îndeamnă să percepem muzeul ca un spațiu al omniprezenței obiectului. Care este poziția muzeului în contextul descris mai sus? Cum distinge publicul mesajul pe care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
grad de prosperitate și de importanță. Este suficient să menționăm că o bună parte dintre papii secolelor VII și VIII provin din ea, iar membrii ei au fost deseori trimiși de Sfântul Scaun în noile zone evanghelizate să sprijine, prin intermediul difuziunii cântecelor, prestigiul și răspândirea liturgiei romane. Rolurile în cadrul scholei erau patru: primicerius sau archicantor, secundicerius, tertius și quartus scholae. Acesta din urmă avea și numele de archiparaphonista, întrucât stătea înaintea copiilor cu calități vocale mai deosebite (paraphonistae), acestora fiindu-le
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fac schimb de învinuiri... zvonuri ostile din partea statelor arabe, zăngănit de săbii în Iran și Siria... lobby pro-Israel în Statele Unite condus de evanghelici creștini neliniștiți, lucrând cu grupurile mișcării teroriste israeliene ca să organizeze un teleton difuzat pe Rețeaua Creștină de Difuziune duminică noaptea... izbucnirea violenței în zona Muntelui Templului astăzi, după ce forțele de ordine israeliene interveniseră cu gaz lacrimogen asupra adoratorilor Moscheii Al-Aqsa, doi palestinieni morți, un adolescent... atacarea unei mașini străine în afara așezării Ofra, doi pasageri uciși, unul în vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Zissu (în Integral, nr. 2) sau „Comedia în patru acte” semnată de Sergiu Dan și Romulus Dianu (în Contimporanul, nr. 96-97-98) se înscriu, timid, în linia experimentelor lui Marinetti & Co. Gruparea „Poesis”. Primele ecouri ale teatrului expresionist în România Despre difuziunea expresionismului în teatrul românesc interbelic a spus deja ce era de spus Ov.S. Crohmălniceanu în competenta monografie comparatistă dedicată fenomenului în speță. Defazajul față de centrul de emergență al curentului - Europa Centrală - este marcat: „Cîteva spectacole cu Erdgeist, comedia tragică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
armonios liniile și culorile, dar inteligența lui nu putea să discearnă în nici un fel rațiunea structurii modelului și să interpreteze din nou. Petele rumene din obrajii unei fetițe zugrăvite, probabil în acuarelă, deveniseră, în ulei, prin neînțelegerea procesului real de difuziune a luminii, niște lacuri de rubin fără nici o legătură cu restul, dar de o țesătură coloristică nu lipsită de grație. Felix ocoli pereții celor două odăi cu bizarele colecțiuni și se arătă, din politețe, foarte încîntat, spre mândria tuturor. Între
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
inventate pentru un regim al elitelor, în agora Atenei ori în parlamentul Europei, se lovesc de propriile lor limite și devin inoperante. Pe scurt, într-o lume în care revoluția și antirevoluția nu mai sînt excepții de la regulă, guvernarea prin difuziune se estompează de la sine în fața unei guvernări prin sugestie. Sau prin comunicare de masă, ceea ce este cam același lucru. Avem acum dovada că paradigma derivată din hipnoză a pătruns cam peste tot și că astăzi, ca și odinioară, formează osatura
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
20 de ani. Din unghiul abordării holiste și folosindu-se detipologia realizată de Marcia (1966) privind „statusurile identitare” generate de trecerea la maturitate, Josselson își caracterizează subiecții încadrându-i în una dintre categoriile următoare: „împlinire a identității”, „respingere”, „moratoriu” sau „difuziune”. În interviuri, care s-au tot repetat de-a lungul anilor, a urmărit patternurile vieților acestor femei, căutând să desprindă diversele lor traiectorii de dezvoltare. Deși niște diferențe precis conturate între poveștile vieții respectivelor femei, definite și prin maivechile lor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de sociabilitate productivă - Sandu, 1999). Rețelele pot facilita apariția unor norme informale care să evolueze În „norme de opoziție” (Nee și Ingram, 1998) atunci când sancțiunile formale sunt slabe În raport cu resursele ce pot fi mobilizate de rețele. Lin (2001) argumentează că difuziunea regulilor jocului, a valorilor și ideologiilor Între rețele determină izomorfismul instituțional al rețelelor (network-society institutional isomorphism). Instituționalizarea organizațiilor ca agenți colectivi autorizați În cadrul proiectului societal lucrează În tandem cu rețelele sociale În procesarea resurselor În capital social și cultural. Totuși
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În câmpul respectiv și prin deservirea anumitor clienți, dar și emergența unui pattern al relațiilor stabile Între actori (organizații). Capitalul social disponibil prin consolidarea Încrederii În situații interacționale concrete și scăderea oportunismului În relațiile implicate În rețele este complementat de difuziunea unor modele mentale Împărtășite care legitimează configurația structurală a câmpului. Structura de roluri emergentă este rezultatul implicării tranzacțiilor În relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
China și Uniunea Europeană Începând cu 2005). Acestea induc realocarea drepturilor de proprietate, alterează capitalurile disponibile ale actorilor și modifică poziția (dar și percepția poziției) structurală a acestora. Pe de altă parte, schimbările de strategie sunt susținute și de emergența și difuziunea unor noi „rețete de succes” susținute cognitiv de actori cu legitimitate (consultanți, opinia publică etc.). Noile strategii și rețete de succes schimbă percepția mediului și a relațiilor dintre actori la nivelul câmpului și constituie sursa schimbărilor structurale ale acestuia. Treptat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiile dintre firme drept urmare a schimbării percepțiilor și definițiilor culturale Împărtășite de actori. Câmpul organizațional este așadar un sistem concret de acțiune, ordonat după repartiția capitalurilor specifice (material, cultural, social), În special prin relații sociale relativ stabile (capital social) și difuziunea de concepții, ideologii proprii (capital cultural). Câmpul este un tip de organizare socială În același timp instituționalizat, dar care lasă loc acțiunii sociale și care se plasează, din punct de vedere epistemic, Între extremele teoretice ale pieței libere născută din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
corporațiilor clasifică organizațiile mediului perceput și Își stabilesc strategiile adaptative. Concepția asupra controlului diferă În funcție de mediul/formarea profesională din care provine/este caracteristică managerul(ui) care influențează percepția acestuia asupra mediului organizațional; ipoteza formulată de Fligstein (1990) este aceea că difuziunea unei anumite concepții a controlului la nivelul câmpului organizațional are la bază factori culturali și nu neapărat pe considerente de eficiență instrumentală (Davis, Diekman și Tinsley, 1994). Câmpurile nu se suprapun În mod perfect claselor legale de activități din economia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de mai sus referitoare la mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Studiile de socio-antropologie au ca obiect - mai cu seamă când se realizează pe bază de chestionare și interviuri - și această problematică a raportului dintre constatările științifice și credințele populare și a difuziunii cunoștințelor tehnologice, medicale și de altă natură. Credințele sunt interdependente și formează un sistem. Nu întâmplător în manualele și tratatele de antropologie culturală apare foarte frecvent un capitol extins intitulat„Sistemul de credințe” (Beliefs System). Spunem „nu întâmplător” pentru că la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ionescu nu-și concedie fostele soții decât când fu absolut încredințat că copiii nu mai au nevoie de nici o îngrijire. Atunci își trimise odraslele la munte, iar el începu tipărirea unui nou memoriu de lucrări. AI doilea eveniment avu o difuziune mult mai mare. De mult copiii lui Hagienuș aveau impresia că acesta consumă intenționat ce mai are spre a-i frustra de orice succesiune. Cea mai furioasă era fata lui, și din cauza soțului, om mult mai rezervat. Pretenția lor era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Tudorel era involuntar, rezultat al saturării de emoții interioare a generațiilor trecute. Ioanide ar fi avut și mai multă materie de reflecție dacă ar fi știut de al treilea eveniment, privind pe Carababă. Cu toate că acesta fu spectaculos și public, avu difuziunea cea mai mică, deoarece nu se bănui un singur moment că substratul său are vreun raport cu politica. Carababă era cotat ca un element foarte periculos prin cruzimea lui și fanatismul cu care căuta emoția tare justificînd-o prin teoria "teatrului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vor lua apărarea și vor afirma că au văzut cum ai fost atacat." Prin urmare, de unde până atunci Ioanide fusese arhitectul care G. Călinescu construise o biserică extravagantă, acum devenea eroul unui scandal controversat, împărțind lumea în două tabere. Centrul difuziunii era în salonul doamnei Pomponescu. . - Jean, declara aceasta, e foarte încurcat de memoriulîmpotriva domnului Ioanide. . - Ce memoriu? Întrebă Aurora Suflețel, care știa prea binedespre ce e vorba. . - Domnul Ioanide și-a luat concediu pe un an și acum,răzgîndindu-se, înlătură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în legătură interesele strategice din întreaga lume cu competiția bipolară, precum și într-o politică de conexări diplomatice, care folosea diverse resurse pentru a conecta domeniile politicii: economic, financiar, militar sau altele (vezi cap. 7). În același timp, cercetătorii au explorat difuziunea autorității politice care făcea posibile astfel de conexări. Aici, conexarea înseamnă interacțiunea diferitelor niveluri ale domeniilor intern și extern ale politicii mondiale. Acest capitol își propune să descrie programele fragmentate de cercetare ca pe o "plasă" globală (vezi fig. 8
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
derivă din capacitatea de a acoperi nevoile societale ale economiei globale. Pentru acestea, Strange introduce conceptul de putere structurală (pentru o analiză conceptuală mai generală a puterii structurale, vezi Guzzini 1993, 1994b). Termenul de structural este folosit cu referire la difuziunea puterii, atît în originea, cît și în efectele sale. Puterea este difuză în efectele sale deoarece globalizarea determină conexarea actorilor și societăților din toată lumea. Puterea este difuză în ce privește originile sale, pentru că statul nu mai este singurul deținător al puterii internaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
există o singură cauză răspunzătoare pentru schimbarea culturii. Mulți factori influențează această schimbare și adesea gradele de influență exercitate de un factor sau altul este foarte diferit. Amintim câțiva factori specifici care contribuie la schimbarea socială: inovația, descoperirea și invenția, difuziunea culturii, ideile și ideologiile, creșterea populației, acțiunea conștientă a grupului etc. O importantă sursă internă a schimbării este inovația care desemnează dezvoltarea de idei, comportamente sau produse materiale noi. Multe inovații sunt invenții sau descoperiri. O invenție reprezintă o reorganizare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cuvinte, problemele sociale, economice și politice cu care se confruntă țara noastră în această perioadă de schimbare socială profundă nu pot fi rezolvate decât prin atașarea indivizilor și grupurilor sociale la ideile, valorile și modelele de comportament de natură democrată. Difuziunea culturii. Alt factor care poate produce incompatibilitate între cultură și structura socială este difuziunea culturii. Fenomenul difuziunii culturii se produce când aspecte ale culturii dintr-o societate sunt adoptate gradual de alte societăți. Exemple de acest fel abundă. Unul dintre
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perioadă de schimbare socială profundă nu pot fi rezolvate decât prin atașarea indivizilor și grupurilor sociale la ideile, valorile și modelele de comportament de natură democrată. Difuziunea culturii. Alt factor care poate produce incompatibilitate între cultură și structura socială este difuziunea culturii. Fenomenul difuziunii culturii se produce când aspecte ale culturii dintr-o societate sunt adoptate gradual de alte societăți. Exemple de acest fel abundă. Unul dintre ele este popularitatea mondială a muzicii rock britanică și americană care este adesea cântată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială profundă nu pot fi rezolvate decât prin atașarea indivizilor și grupurilor sociale la ideile, valorile și modelele de comportament de natură democrată. Difuziunea culturii. Alt factor care poate produce incompatibilitate între cultură și structura socială este difuziunea culturii. Fenomenul difuziunii culturii se produce când aspecte ale culturii dintr-o societate sunt adoptate gradual de alte societăți. Exemple de acest fel abundă. Unul dintre ele este popularitatea mondială a muzicii rock britanică și americană care este adesea cântată în engleză, indiferent
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o societate sunt adoptate gradual de alte societăți. Exemple de acest fel abundă. Unul dintre ele este popularitatea mondială a muzicii rock britanică și americană care este adesea cântată în engleză, indiferent de limba locală. La fel ca tensiunea culturală, difuziunea culturii poate produce situații în care cultura și structura socială devin parțial incompatibile. Cultura unei societăți poate să nu lucreze prea bine în structura socială a alteia. În acest caz procesul are loc în mod opus cu cel produs de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să o facă incompatibilă cu structura socială. Un exemplu magistral în acest sens îl reprezintă revoluția informațională care a devenit atât de incompatibilă cu structura socială de tip totalitar că a condus la implozia acesteia. Când fie tensiunea culturală, fie difuziunea culturii produce o situație în care apare incompatibilitatea cu structura socială, pot avea loc unele fenomene sociale. Cultura și structura socială se pot schimba astfel ca cele două să devină mai compatibile. În cazul tensiunii culturale, unii oameni vor continua
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]