288 matches
-
cultura mondială "on line", care-și are începuturile în secolul trecut. Ca repere pentru înțelegerea globalizării culturale moderne, referirile empirice și științifice sunt legate de multiculturalism și educație, marketing, divertisment și turism, călătorii, dar mai ales de impactul infrastructurii cunoașterii: digitalizarea. Voi prezenta succint câteva din registrele de interpretare a globalizării culturale. 2.4.1. Multiculturalismul și accesul individului la diversitatea culturală Sfârșitul rasei umane va fi probabil cauzat de moartea prin civilizație 29. Realizarea sincretismului cultural contemporan a fost posibilă
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
informația în și între sisteme de calcul și între acestea și echipamente specializate. Miza economico-politică actuală constă în dereglementarea monopolurilor de comunicații ale statelor și cucerirea infrastructurii informaționale naționale, de la cea administrativă la cea a politicilor de învățământ. Ofensiva pentru digitalizarea rețelelor telefonice și a centralelor de comunicații naționale generează revoluționarea tehnicii și tehnologiei pentru a oferi soluții cât mai complexe la prețuri cât mai atractive. În aceste condiții, care este impactul inovațiilor culturale asupra modelelor de muncă, de organizare economică
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
conexiunea la internet (locul 2). Facebook-ul (locul 5) este urmat de e-mail (locul 8) și de telefon mobil (locul 10), dar și de alte lucruri, ca de exemplu cuptorul cu microunde (locul 7) sau placa de întins părul (locul 24). Digitalizarea este invazivă, nu asupra domeniului cunoașterii, ci prin sărăcirea sau pervertirea altor aspecte ale ființei umane decât cele intelectuale. Dincolo de spațiu și timp, Olimp, spunea vizionar Ion Barbu. Anonimatul sub care se ascund adesea cei ce comunică în virtual atrage
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la nou și la operaționalizarea principiilor democratice. Deși anarhismul și independența internetului și a noilor mijloace de comunicație față de orice tip de control par a periclita și fragmenta umanitatea, mobilitatea spirituală generată de noile mijloace de comunicare este uriașă. Beneficiile digitalizării sunt incontestabile în proliferarea economiei bazate pe cunoaștere și în generarea de instrumente specifice acesteia, "instrumentele k" (K de la knowledge, care se traduce, din limba engleză, prin cunoștințe). Societatea postmodernă are plusurile și minusurile ei, dar aceste minusuri nu pot
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bazate pe cunoaștere și în generarea de instrumente specifice acesteia, "instrumentele k" (K de la knowledge, care se traduce, din limba engleză, prin cunoștințe). Societatea postmodernă are plusurile și minusurile ei, dar aceste minusuri nu pot fi asociate cu informatizarea lumii. Digitalizarea, în sine, este o creație umană fascinantă, și nu neapărat pentru că fascinează, ci pentru că extinde capabilitățile umane peste orice limită atinsă până acum. Problematice moral rămân intențiile celor care deturnează aceste artefacte în scopul obținerii de avantaje (putere de influență
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dorința de a reduce dezavantajele asociate globalizării pot fi anulate și beneficiile aduse de oportunitățile de cunoaștere, inovare și de creștere la nivel mondial. Listarea soluțiilor oferite omenirii de noile tehnologii ar acoperi tomuri întregi. În principal, la nivel macroeconomic, digitalizarea a generat creșterea productivității și a competitivității, a îmbunătățit indicatorii de bunăstare și de mai bună guvernare internațională. La nivel mediu, pe regiuni și țări, a facilitat schimburile și tranzacțiile, a reglementat și ordonat piețe și sectoare economice. La nivel
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
îl controlează". Acesta este unul din punctele de vedere similare, exprimate de cititori anonimi, și provocate de un articol celebru al lui Nicolas Carr, "The amorality of Web 2.0". Articolul, ca și alte publicații ale aceluiași autor, deplângea efectele digitalizării asupra omenirii și, printre o mulțime de alte inconveniente, întărirea ignoranței mulțimii prin hegemonia amatorismului. Promotorii Web 2.0 (blogosfera) venerează amatorul și discreditează profesionistul, este concluzia ce derivă din scrierile sale. Ca răspuns la aceste afirmații, majoritatea opiniilor postate
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu este într-o relație cauzală directă cu dimensiunea lor, ci cu capabilitățile lor de a influența deciziile celor din interior; * acțiunea stakeholders a devenit mai dinamică și mai sinergică ca urmare a potențialului extrem de variat oferit de procesul de digitalizare a lumii; * "globalizarea" nu mai reprezintă un alt tip de stakeholder extern, ci un alt aspect, o dimensiune fiecărui constituient din sfera fiecărei "părți interesate" de funcționarea organizației. Faptul că globalizarea economică, tehnologică și culturală a interconectat inextricabil și social
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai radical, ciberspațiul favorizează o comunicare abstractă în care celălalt nu mai e decât informație, identitate virtuală fără corp și chip. Astfel, universul marilor viteze tehnologice n-ar duce decât spre derealizarea lumii, pierderea accelerată a senzațiilor tactile și sensibile, digitalizarea experiențelor umane. „Pierdere a lumii și a corpului”, dezincarnare a vizualului și, într-un sens mai larg, a plăcerilor, universul performanței dă naștere unui corp decorporizat, „spectral”32. Pe acest fond, Superman este descris ca fiind pură voință, pură tensiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
utilizarea imaginilor satelitare au apărut ca o soluție în era informațională, ele având rolul de a estima randamentul fiecărei țări, mai ales a culturilor de cereale. Astfel, accesul la informații integrate a crescut la nivel mondial în ultimul secol prin digitalizarea sectorului agroalimentar. De asemenea, globalizarea comerțului și apariția sistemelor moderne de comunicare și management (internet, sateliți, drone), au facilitat gestionarea bazelor de date prin estimarea gradului de insecuritate alimentară și construirea de rapoarte periodice și utile adresate tuturor beneficiarilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
internet, astfel încât robotica ajunge să substituie, de cele mai multe ori, activitatea individuală sau industrială. Digitalul delimitează dintr-o data o nouă industrie în creștere, o cultură și un nou mod de management, acoperind toate sectoarele din economie. În materie de intelligence economic, digitalizarea facilitează monitorizarea (culegerea și prelucrarea datelor), influențează și sensibilizează, ceea ce devine un factor vulnerabil și destabilizator pentru companii și patrimoniul lor informațional. Un nou spațiu de confruntare și influență apare, sub titulatura de cyberspace, care asemenea spațiului fizic necesită reguli
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
este cazul ONG-urilor). Dar, astăzi aceste trei obiective s-au modificat, avându-se în vedere evoluția mediului de securitate și al actorilor. Influența devine o componentă a strategiilor de putere, care se regăsește în domeniul militar, economic sau cultural. Digitalizarea a contribuit la difuzarea acestor capacități, toate părțile interesate dispunând de o capacitate de influență indirectă, transversală sau parțială. Influența profesională se bazează pe rețele de competențe și alianțe strategice. Prin urmare, controlul instrumentelor de influență devine esențial în consolidarea
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
muncii de cunoaștere În cunoaștere pentru muncă (operativă, n.a.) care poate fi distribuită digital În toată lumea.”<footnote Brown, P., Lauder, H., Ashton, D. (2012), The Global Auction - The Broken Promises of Education, Oxford University Press, New York, USA. footnote> Ideea de digitalizare a dezvoltării economice a fost preluată oficial și de Comisia Europeană Încă din 2010, când s-a elaborat documentul oficial A Digital Agenda for Europe, cu obiectivul „de a furniza beneficii economice și sociale sustenabile ce provin din piața unică
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ministrului Cotovelea în legătură cu serviciile furnizate populației de ANAF, premierul Victor Ponta a afirmat: "Foarte bine, trebuie să le îmbunătățim. Că serviciile fiscale sunt proaste, e evident acest lucru, iar ministrul Finanțelor are printre obiective și acest lucru, și anume informatizare, digitalizare. Așa, să ne dăm cu părerea, e ușor, trebuie să și facem lucruri, la dat cu părerea sunt toți buni". Ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea, prezent la conferința internațională "Mediafax Talks about Digital Europe", a criticat serviciile primitive de la
Reacția lui Ponta, după afirmația lui Cotovelea privind serviciile furnizate de ANAF by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31404_a_32729]
-
și Nikos Perakis, În companie feminină etalînd frustrări și defulări de tot felul. Tînărul Renos Haralambidis a dorit să-și ia revanșa așa că Țigări ieftine se vrea "o scuză" adresată sexului slab pentru tratamentul prea dur! În plin avînt al digitalizării, era firesc să se ivească și un SF pe măsura evoluției tehnologice. Thomas e îndrăgostit reprezintă debutul belgianului Pierre-Paul Renders care a avut detașarea ironică necesară unei anticipații cu șanse de grabnică împlinire: cibersexul. Între Grădinarul îndrăgostit și Truman Show
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, se află de un an la conducerea SRR. El a vorbit într-un interviu acordat despre proiectele Radio România, audiențele înregistrate și sursele de finanțare ale radioului public. Miculescu spune că, deși în epoca digitalizării, Radio România este pe plus, cunoaște un trend ascendent de audiență și conduce piața la capitolul market share pe indicatori național, urban, dar și în Capitală. Cum reușește radioul să reziste în epoca video? - Spre deosebire de celelalte medii, numai radioul poate
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
în minte și în suflet; urechea este mult mai performantă decât ochiul... urechea nu are pleoapa. Cum a ajuns SRR pe plus? Nu ar trebui să folosească toate resursele pe care i le acordă legea? Cum va trece în epoca digitalizării, internetului, multiplexoarelor? - Radio România se finanțează, în principal, din taxa radio, cea mai mica din Europa, de altfel. O parte vine de la buget cu destinație foarte precisă pentru transmisie și relee (emițătorii din teritoriu), o altă parte pentru formații muzicale
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
se bazează pe cercetare, pe obiective și criterii de performanță și se raportează permanent la public. Radio România are o misiune publică de îndeplinit și face asta echilibrat, modern, dedicat, profesionist și eficient. Mă întrebați cum vom trece în faza digitalizării, a internetului, a multiplexelor... Radio România a trecut deja: emitem digital, experimental ce-i drept și doar în București. Suntem prezenți în zona de on line cu toate posturile noastre, cu Rador, cu Orchestrele și Corurile Radio și cu teatrul
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
UE cu accent pe măsurile de reducere a șomajului printre tineri, tratatul Fiscal, summit-ul de la Vilnius din noiembrie. Remarcă cu privire "la nevoia unui cunoscător" Președintele a ținut să precizeze: "Aș face o remarcă cu privire la nevoia unui cunoscător al digitalizării de a merge la Consiliu. Toți cei de la UE sunt oameni politici, nu stiu vreun șef de stat sau guvern să provină din industria digitală. Consiliul European nu ia decizii tehnice. Vreau să reamintesc celor care cred că viața a
Băsescu: Ponta, un începător. Ar fi păcat să-l trimitem la Bruxelles by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34560_a_35885]
-
digitală. Consiliul European nu ia decizii tehnice. Vreau să reamintesc celor care cred că viața a început odată cu ei că sunt unul dintre șefii de stat ce a contribuit la realizarea agendei UE 2020, în care unul dintre piloni este digitalizarea. Ar fi fost păcat să trimitem acolo un începător". El a făcut referire la Victor Ponta, care a declarat că: ”Despre IT și agenda digitală nu poate vorbi decât Guvernul, că e treaba Guvernului. Eu nu am primit un răspuns
Băsescu: Ponta, un începător. Ar fi păcat să-l trimitem la Bruxelles by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34560_a_35885]
-
--- Times Literary Supplement publică un articol despre nevoia, resimțită uneori de filologi, de a se întoarce la manuscrisul original, mai degrabă decât să se bazeze pe versiunile digitale. Digitalizarea câștigă teren, majoritatea bibliotecilor mari, de pildă British Library, oferind microfilme în locul originalelor. E bine, e rău? Modernizarea are, firește, și avocați, și contestatari. Sunt specialiști care spun că practic nu există dezavantaje. E adevărat, admite autorul articolului, A.S.G.
Ce pierdem scanând manuscrisele () [Corola-journal/Journalistic/3544_a_4869]
-
interesul pentru literatura și cultura română în Italia, Bruno Mazzoni, de la Universitatea din Pisa, de asemenea un fin cunoscător al culturii române și mai tânăra Angela Tarantino, de la Universitatea din Florența, care e implicată într-o serie de proiecte de digitalizare și accesibilizare on-line a literaturii române. Iar cel organizatoric a reunit pe Nicoleta Neșu (lectorul român de la Universitatea "La Sapienza"), Irina Ungureanu (bursieră a Accademiei di Romania), Mira Mocan ("Roma Tre") și Pietro Scarpulla ("La Sapienza"). Tuturor li se cuvin
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Este imposibil să rezum aici toate intervențiile, dar mi se pare interesant pentru publicul românesc să punctez câteva dintre preocupările cercetătorilor italieni. Universitatea gazdă a fost reprezentată de Luisa Valmarin, care a prezentat, împreună cu Angela Tarantino, un incitant proiect dedicat digitalizării literaturii române iar Bruno Mazzoni și-a mărturisit dorința de a duce la bun sfârșit un mai vechi proiect, inițiat de regretatul profesor Marian Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relațiilor culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
să asigure accesul la valorile culturale, didactice și științifice pentru folosul viitor. Termenul limită pentru primirea aplicațiilor (proiectelor) va fi 19 octombrie 2006. Informații, pe web-ul http: //europa. eu. int/information society/activities/econtentplus/index en. htm. Liter@cces: digitalizarea patrimoniului literar l Proiect-pilot pentru România Muzeul Național al Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12, sector 1, 010402, București) derulează proiectul național Liter@cces, un proiect - pilot de digitalizare a patrimoniului literar românesc. Acesta se desfășoară până în noiembrie 2006 și
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
eu. int/information society/activities/econtentplus/index en. htm. Liter@cces: digitalizarea patrimoniului literar l Proiect-pilot pentru România Muzeul Național al Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12, sector 1, 010402, București) derulează proiectul național Liter@cces, un proiect - pilot de digitalizare a patrimoniului literar românesc. Acesta se desfășoară până în noiembrie 2006 și este organizat pe patru segmente principale: dezvoltarea unei baze de date în română și engleză, cu informații din viața a peste 300 de autori români și detalii despre 80
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]