586 matches
-
asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai importantă decât cea din pâine pentru că „bogăția de căpetenie a sătenilor erau vitele lor", la 1805, când situația țăranului se înrăutățise îndeajuns, locuitorul codaș dintre Prut și Nistru avea cel puțin 6 vite mari, mijlocașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și mai multe. Dar în veacurile XVI și XVII numărul lor fusese și mai mare. Izvor de bogăție a țării și a populației, dar mai ales a visteriei era creșterea albinelor, pentru stupii așezați pe hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea unor însărcinări diverse, de regulă fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
documente și cei trei boieri scutiți de a fi judecați de un alt boerinaș de orice rang, adaugă: „Nici Atoc, nici Popa Iuga, nici Poverteanul n- aveau a da gloabe pentru deșugubine vornicilor din localitate, ci lui Vodă; afacerile din dijme mergeau la domnie; nici deșugubinarii, nici birnicii, nici podvodarii, nici alți poslușnicari n-aveau cu nimic să-i supere. Voievodul îi apăra contra tuturor acestora și le dădea privilegiul dreptei lui judecăți", privilegiu care s-a menținut până în secolul al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Eteriei... Astăzi cântecele celor 7 clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând îndelung „A-le- xan-dru Lăpuș-nea-nu" pot semnifica multe. La 24 de ani de la reforma agrară a lui Al. I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M. Sturdza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în natură ori prin îndatoriri bănești, ce țineau locul clăcii, stabilite prin legi, hrisoave, contracte ori învoieli, se desființau odată pentru totdeauna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători etc.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care ședeau în satele mânăstirești: „a sluji mănăstirii 12 zile pe an ori cu carul cu boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să constrăngă la lucru pe acei care s-ar opune". Alt act domnesc, purtând data de 25 noiembrie 1741 vorbea despre 6 zile de lucru a locuitorilor unor sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiți sub ascultarea dumisale, însă cu hotărât nart precum vom arăta mai jos. Într-un an veți lucra de om numai câte 6 zile ori la ce lucru s-ar pune și pe hrana ce veți avea pe locul dumnealui, dijma locului încă veți da, dar afară dintr-atât, cu nimică mai mult nu vă veți supăra: și pentru aceea dar vă scriem, de dumnealui stolnicul să ascultați iar tu, Constandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, cu satul acesta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe producători și pe desfăcători. Apoi ea s-a transformat în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În Ispisocul lui Matei Vodă din anul 1755 pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe moșiile domniilor sale împreună cu pânea cea domnească, puind pricină, că având tătarii pe acele moșii Domnia se cade a lua dijma, iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe moșiile domniilor sale împreună cu pânea cea domnească, puind pricină, că având tătarii pe acele moșii Domnia se cade a lua dijma, iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în Bugeac, conveniseră cu guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau zeciuială (ușur). La 25 septembrie 1755, la Iași, în Divanul domnesc, Ion Matei Ghica, Domnul, unde iau parte și arhiereii, se hotărăște „a nu se mai lua pe seama Domniei ușurul (dijma) de la tătarii care închiriau pământul de hrană pe moșiile Moldovei". Dania aceasta produsese foarte multe nemulțumiri deoarece ușurgiii, amploiații domnești, care o strângeau de la tătari, nu se opreau numai la domeniile statului, ci dijmuiau și ogoarele ocupate de tătari pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar altele erau cumpărate, și măcar de le ară sau le cosesc tătarii și turcii, nu este cu drept a strânge ușurelul în seama Domniei, ci cu dreptate este ca să-și strângă fieștecare veniturile de pe moșiile ce le au, iar „dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând la domnie, Constantin Racoviță, la 23 aprilie 1756, dă hrisov de lăsare „în folosul Episcopiei dijma (ușurul) din toată pâinea ce ar face tătarii sau oricine pe moșiile Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dreptate este ca să-și strângă fieștecare veniturile de pe moșiile ce le au, iar „dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând la domnie, Constantin Racoviță, la 23 aprilie 1756, dă hrisov de lăsare „în folosul Episcopiei dijma (ușurul) din toată pâinea ce ar face tătarii sau oricine pe moșiile Episcopiei de peste Prut: Toporul cu Dobrina, care „nu intră în distanta cedată pentru agricultură tătarilor". În cartea Domnească din 29 aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-o hotarnică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atunci. Și la Bârlad, deținătoare a terenului pe care se afla așezat orașul, precum și imașul și pământurile arabile din împrejurimi tot proprietate domnească au fost în vechime, dobândite apoi de o persoană fizică iar locuitorii plăteau folosința terenului cu o dijmă, un fel de besmen, dar numai din produsele de pe terenurile arabile. Dreptul acesta de dijmă a proprietarului a fost răscumpărat de o parte din locuitori prin actul făcut la 1815, întărit de Alexandru Scarlat Kalimah Voievod prin hrisovul de la 30
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pământurile arabile din împrejurimi tot proprietate domnească au fost în vechime, dobândite apoi de o persoană fizică iar locuitorii plăteau folosința terenului cu o dijmă, un fel de besmen, dar numai din produsele de pe terenurile arabile. Dreptul acesta de dijmă a proprietarului a fost răscumpărat de o parte din locuitori prin actul făcut la 1815, întărit de Alexandru Scarlat Kalimah Voievod prin hrisovul de la 30 august 1816, hrisov prin care s-a instituit o Epitropie aleasă de obștea locuitorilor care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi de la spătăreasa Profira Miclescu și soțul său, spătarul Nicolai Dimachi. Până atunci însă localnicii plătiseră dijmă, asemănător besmanului. Actul de răscumpărare a fost întărit de Alexandru Scarlat Kalimach Voievod prin hrisovul domnesc de la 30 august 1816. Prin același hrisov a fost întărit și „Alcătuirea sau regulamentul" ce-și făcuse bârlădenii pentru stăpânirea moșiei și a acareturilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Atribuțiunile epitropilor Casei trec asupra Primăriei orașului Bârlad. Art. 2. — Suprafața de teren destinată, din vechime spre a servi de imaș pentru vitele locuitorilor, rămâne proprietatea colectivă a celor ce reprezintă drepturile obștenilor care au contribuit în 1815 la răscumpărarea dijmei. Imașul va fi administrat de către Primăria Bârlad, în conformitate cu preve¬derile legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pășunilor comunale. Art. 3. — Terenurile de arătură, situate în afara hotarelor imașului, care n’au fost vândute încă de Casa Obștei târgului Bârlad, vor fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după întoarcerea acasă, una dintre fetele lui Agamemnon de nevastă, s-o ia fără a plăti în schimb vreun dar, dimpotrivă, având să primească el, drept zestre, șapte orașe bogate de la marginea mării, de la care va avea de câștigat bogate dijme. Dar Ahile rămâne neînduplecat, deși asemenea bunuri astfel date i-ar fi spălat cu prisosință onoarea. Se consideră în continuare jignit, lăsând impresia că n-a auzit, ori că nu crede în asemenea făgăduință, ori că, mari cum erau, nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]