586 matches
-
Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a poruncit să mergem la satul vama și să cercetăm toate plângerile ce le+au ridicat egumenul împotriva vămenilor, anume că nu lucrează cele 12 zile pe an după porunca Divanului, că nu dau de a zecea din toate. (zeciuială, dijma în produse - n.a.), nici cei doi lei de casă, că țin crâșme pe moșia mănăstirii fără știrea egumenului și că țin vara turme de oi călcând iarba. Neputând merge la Vama, am achemat într-o zi pe vâmeni scriind și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
crâșmă, de proprietate asupra iazurilor, pădurilor și a poienilor. Aveau dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma <footnote N. Grămadă, op. cit. footnote>. Stăpânii sau mandatarii lor - arendașii - aveau drept de jurisdicție domenială și de aplicare a unor pedepse aspre: a. închisoare care nu trebuia să ducă la vătămarea sănătății, cu pâine și apă; b. munca de pedeapsă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sunt detaliate valorile semantice care se subsumează sensului mai general "raportul de conformare, potrivire, adaptare etc. la ceea ce indică termenul care urmează după prepoziție" - ceea ce se încadrează la sensul de relație (cf. supra, 2.6.). Printre exemple găsim " Să ia dijmă [...] din toate, pe obicei." (Iorga, S.D. VI, 38; anul: 1741), "Am judecat [...] pe lege." (Iorga, S.D. VII, 3; anul: cca 1750) - exemplu asemănător semantic cu cel înregistrat mai sus: pe lege [...] e foarte greu să găsești ceva incriminator (Realitatea TV
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
cu aceea de furt. În vechiul drept penal românesc corupția apare incriminată destul de târziu - în perioada domniilor fanariote - și atunci imperfect. După cum se știe, dregătorii Principatelor Române erau totodată și judecători, iar veniturile acestora se acumulau atât din impozitele și dijmele strânse, sau din alte foloase culese în legătură cu atribuțiile pe care le aveau în administrația țării, cât și din amenzile pe care le pronunțau în calitate de judecător. La acestea se adăugau diferite daruri primite atât de la subalterni, cu ocazia numirii în funcții
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
devine mai complex. Există mai multe fire roșii care leagă capitolele cărții. Unul dintre ele este constanța cu care scriitorii români discutați aici se referă la picturi flamande. De exemplu, alături de tabloul lui Pieter Janssens Elinga, Cristina Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul pictural, pictura flamandă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
picturile flamande erau preferate de scriitori, de exemplu Balzac, fie pentru a descrie aspectul unor personaje literare, fie pentru a sugera o atmosferă. Un alt motiv este acela că tablourile flamande, și în special ultimele două, Parabola orbilor și Plata dijmei sunt tablouri narative care suprapun narațiunii literare un plan secund, care pune în abis semnificația textului sau îi clarifică sensul. De altfel, un alt fir roșu al acestui volum, foarte relevant pentru literatura română, este frecvența cu care descrierea tabloului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
circumscrie contextului literar al redescoperirii teoretice și al promovării termenului în critica literară occidentală (1960-1995) b. Criteriul referinței - romanele evocă o operă de artă cu referință reală: Pieter Janssen, Femeie citind (Lumea în două zile), Pieter Breughel cel Tânăr, Plata dijmei (Galeria cu viță sălbatică), Pieter Breughel cel Bătrân, Parabola orbilor (Refugii și Ucenicul neascultător), Victoria din Samothrache (Căderea în lume). Partea I Interesul pentru ekphrasis în critica românească din perioada 1960-1995 Capitolul I Ekphrasis și descriere. O introducere în teoria
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fricii și al unor chinuitoare remușcări. După ce este convocat de către securitate și după ce începe ancheta, Chiril nu mai rezistă presiunii și se spânzură. Romanul își construiește rețeaua de simboluri și în jurul unui tablou din pictura flamandă a secolului XVII, Plata dijmei, creație a pictorului Pieter Breughel cel Tânăr (1564-1638). În opera lui Pieter Breughel cel Tânăr există două tablouri intitulate Plata dijmei. Unul se află în colecția Muzeului des Beaux-Arts de Caen și este o replică la tabloul cu același nume
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se spânzură. Romanul își construiește rețeaua de simboluri și în jurul unui tablou din pictura flamandă a secolului XVII, Plata dijmei, creație a pictorului Pieter Breughel cel Tânăr (1564-1638). În opera lui Pieter Breughel cel Tânăr există două tablouri intitulate Plata dijmei. Unul se află în colecția Muzeului des Beaux-Arts de Caen și este o replică la tabloul cu același nume pictat de tatăl său, Pieter Breughel cel Bătrân. Al doilea, și acesta o copie a unui tabloul aparținând lui Pieter Breughel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o replică la tabloul cu același nume pictat de tatăl său, Pieter Breughel cel Bătrân. Al doilea, și acesta o copie a unui tabloul aparținând lui Pieter Breughel cel Bătrân, este cunoscut în istoria artei și sub numele de Plata dijmei sau Avocatul țăranilor (l'Avocat des Paysans), Avocatul satului (l'Avocat de village), Taxatorul de impozite (Le Percepteur d'impôts), Avocatul cauzelor rele (l'Avocat des mauvaises causes) sau Studiul notarului (L'Etude de Notaire)3. La rândul ei, această
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
7. Aceasta este prima referire pe care naratorul Galeriei... o face cu privire la tablou. Cum se poate observa, ea nu conține decât o precizare temporală vagă - nu atât în ceea ce privește conținutul tabloului, cât perioada căreia îi aparține. Cu adevărat, naratorul descrie Plata dijmei abia câteva momente mai târziu, după ce mecanismul pendulei se pregătește să marcheze ora, dar din cele șapte gonguri se aud doar cinci: Inspectând în voie salonul de zi ce servea și de bibliotecă, Reta trecuse la peretele de vest, - zugrăvit
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aud doar cinci: Inspectând în voie salonul de zi ce servea și de bibliotecă, Reta trecuse la peretele de vest, - zugrăvit în albastrul pal, celelalte aveau culoarea simplă a varului stins - singurul neacoperit de rafturi de cărți, dominat de "Plata dijmei", cealaltă achiziție nemaipomenită a doctorului Merișor, tablou al cărui preț Chiril o lăsase pe frumoasa vizitatoare să-l descopere singură, și pe care ea, dezorientată în casa străină în care intra întâia oară și nu fără o turburare lăuntrică, la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând degetul, retrăgându-l și mușcându-l de uimire, apoi indexul ei se deplasă de-a latul tabloului oprindu-se asupra figurii unui bărbat foarte negru la față, cel mai urât dintre toți plătitorii dijmei, așa cum este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza gri pătată, pământie și care aveau aspectul unor hârtii muncite, trecute prin multe mâini, colțurile lor erau întoarse, îndoite, de acea laborioasă și primitivă birocrație feudală. Dijma dată seniorului. Lui, care trebuise să-i apere pe amărâți, să le garanteze existența, contra năvălitorilor, jafului și tâlharilor. Biruri, tributuri, impozite...și ăștia care nu prea înțeleg de ce plătesc, dar plătesc, n-au încotro, plătesc cu o umilință prefăcută
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ușor, plin de o exaltare lăuntrică 8. Dosarul critic al romanului reține prezența tabloului și îi comentează semnificațiile. Astfel, În subcapitolul Caietul albastru de dictando. Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv (...). Tabloul Plata Dijmei, pictură flamandă găsită de tatăl lui Chiril într-un conac de vânătoare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să citească, relația dintre feudal și serv (...). Tabloul Plata Dijmei, pictură flamandă găsită de tatăl lui Chiril într-un conac de vânătoare, înfățișează un bărbat tânăr "cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași". Tabloul este o mise en abyme retrospectivă, reluare a scenei excluderii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
destinul lor comun. Și ei (Chiril și Reta, precizarea mea) plătesc cu excluderea din partid situarea pe alt front ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata dijmei în contextul construcției simbolice a romanului Galeria cu viță sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate de evocarea tabloului decât în măsura în care el (tabloul) completează arsenalul de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, care îi fusese și prieten, Belul Silber a fost condamnat la închisoare pe viață și eliberat în 1964. În ziua eliberării Silber se duce să își viziteze iubita, întâlnirea are loc în sufrageria dominată de Plata dijmei, pânză de care Belu Silber râde, văzând în ea o sugestie a practicilor prezente în "colectiva" inventată de regimul comunist: Chiar în prima zi dăduse fuga la casa ei, s-o vadă. Scena o știu, povestită de amândoi. Aceasta se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Chiar în prima zi dăduse fuga la casa ei, s-o vadă. Scena o știu, povestită de amândoi. Aceasta se întâmpla în sufrageria semiobscură, cu șemineu bătrân, având în dreapta pe perete o pânză veche din secoul al XVII-lea: Plata dijmei. Tabloul de care râdea Belulică, privindu-i pe țăranii umili de pe pânză, aducându-i smeriți daruri Seniorului. Era - zicea el - ca la colectivă, una pe la o mie șase sute și ceva14. În amplul fragment ce evocă tabloul flamand putem identifica trei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ferindu-se să atingă pasta picturii, întinzând degetul, retrăgându-l și mușcându-l de uimire, apoi indexul ei se deplasă de-a latul tabloului oprindu-se asupra figurii unui bărbat foarte negru la față, cel mai urât dintre toți plătitorii dijmei, așa cum este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tabloul este a unuia din personaje. Reka este cea care privește admirativ tabloul și îl descrie. Descrierea urmează o traiectorie verticală, de sus în jos, privirea înregistrând întâi figurația din partea dreaptă a pânzei: contoarul, masa, funcționarii, țăranii și produselor destinate dijmei. Din amalgamul de obiecte și personaje, naratorul focalizează asupra a două personaje, fiecare reprezentând un element al perechii opresor/oprimat: de o parte, funcționarul statutului, reprezentantul oficial, de cealaltă parte, plătitorul taxei. Descrierea nu este o simplă transpunere a compoziției
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Chiril, al cărui rol este de comentator al tabloului. Și această ultimă secvență se construiește pe un joc al vocilor narative: vocea lui Chiril și cea a naratorului. Lui Chiril îi aparține comentariul înfruntării dintre plătitorii de taxe și funcționari: Dijma dată seniorului. Lui, care trebuise să-i apere pe amărâți, să le garanteze existența, contra năvălitorilor, jafului și tâlharilor. Biruri, tributuri, impozite... și ăștia care nu prea înțeleg de ce plătesc, dar plătesc, n-au încotro, plătesc cu o umilință prefăcută
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]