318 matches
-
întreba de ce nu suntem într-un stat, ca și germanii. Însă că de ce te temi (și încă fără motiv), nu scapi. De aceea, oricum, spre asta se merge și trebuie să ne pregătim. Sperăm să punem capăt acestei situații fals dilematice. Dar este adevărat că trebuie să rezistăm în fața atacurilor Moscovei, pe care statuarea Declarației de Independență drept cel mai important act fondator al statului o scoate din sărite și se teme să nu ne refacem unitatea națională romă neasca, ajungînd
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Dilemei, nu putem decît să regretam absența unor experți ai boemei autohtone: Grisa Gherghei, Gheorghe Iova, pentru cea literară, Gheorghe Dinică și eventual Ștefan Iordache pentru boema actoriceasca, Johny Răducanu ar fi putut avea o contribuție cît se poate de dilematica la întregirea hărții boemiei autohtone, după cum ar fi putut spune competent cîteva propoziții pe această temă și Sorin Dumitrescu. Ar fi fost interesant de consultat și Romulus Vulpescu, pentru ceea ce înseamnă să-ți construiești o imagine de boem cultural, chivernisindu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
una din cărți în detrimentul altora două? Evident că nu le-aș fi exclus pe celelalte patru, dar acum mă refer doar la cei trei autori care ocupă un loc central în biografia mea privată!) Punându-mă singur într-o postură dilematică (nu exista vreun motiv să fac parte din juriu!), am trăit cu intensă jubilație tot ceea ce s-a petrecut în Sala Rondă al Hotelului Intercontinental. Fericit că împrejurările mă deresponsabilizaseră fără ca, tot ele, să mă fi responsabilizat în vreun fel
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
specifică, „toată povestea e numai o alegorie în multe locuri, unde prin țigani să înțăleg și alții”. Putem deduce filosofia sceptică a lui Budai- Deleanu, nedispus a opta, limitativ, pentru o anume direcție, etalîndu- le pe toate sub o acoladă dilematică, atît de... postmodernă. Date fiind acestea, realizăm mai lesne motivul pentru care Traian Ștef și-a îndreptat acum atenția asupra Țiganiadei, propunîndu-și a-i da o identitate prozastică. Adică a o „tălmăci” pentru a o repune într-o mai susținută
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
vii singuri în casă, tatăl era plecat în vecini, mama lor era la muncă în Cipru, și tocmai le scrisese că nu le mai trimite bani, fiindcă s-a decis să se mărite cu un localnic), sondarea universului psihic fraged, dilematic al unor copii, mai curând maturizați prin forța lucrurilor, așadar trestii gânditoare ce se apară de rafalele abandonului, plăsmuindu-și mai mereu un punct de sprijin concret sau imaginar, un substitut de parcurs al celor plecați și înlocuiți de felurite
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
a vîrstnicilor din România. Responsabilul de număr, Alex Leo Șerban ne dezvăluie în introducere că rareori o temă a stîrnit atîtea discuții contradictorii în plenul redacției, colegii lui dorind cu toții să-și expună punctele de vedere. Firește, în bună tradiție dilematică, părerile sînt împărțite. "Cazul Mihăieș" prilejuiește deci o sănătoasă dezbatere nu doar a pamfletului exasperat de felul cum au votat la 12 decembrie peste 75% din bătrîni, ci mai ales a îndreptării C.N.C.D. de a sancționa opinia unui scriitor. Pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
încerca mai apoi să o scoată și pe sora sa, Lina. Fermitatea deciziei sale se verifică și prin faptul că nu a amânat-o câtuși de puțin. El a optat pentru o morală spontană și umană, și nu pentru o dilematică intelectuală care s-ar fi rezolvat prin amânare și predare neputincioasă în fața evidenței și a forței. Ne putem întreba câți intelectuali de talia lui Fondane, cu o operă ca a lui în spate și, mai ales, cu aceea nescrisă în
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
o alee întunecată, procesul de conștiință se declanșează însă numai în cazul lui Terry, în timp ce Ian trăiește în absența oricărei remușcări proximitatea materializării visului glamoros alături de frumoasa actriță în curs de afirmare. Într-un fel, regizorul explorează banalitatea răului suspendînd dilematica gravă a tragediei, ocolind bagajul de efecte adesea fastidios al dramei către un minimalism al situației. De ce Terry are o conștiință și Ian nu? Misterul se află aici, nimic nu anticipează reacția fiecărui frate în parte, nu se pot face
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
ale persoanei sale, ci tocmai cele săvîrșite prin cuvînt, deversate în operă cu un efect nociv. În vreme ce, în epoca lor de crîncenă glorie, politrucii culturali nu osteneau a osîndi ,arta pură", acum succesorii lor sofisticați pînă la o astuțioasă poziție dilematică o aduc în prim-plan, cu intenția de-a disimula derapajul etic-estetic, sau cum s-a zis, cu un termen persiflat de noii oportuniști, estetic. Două aspecte ale acestei abordări ne-ar putea părea amuzante dacă n-ar fi și
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
era acela de a... tulbura somnul conștiințelor liniștite, contrar "laudei somnului" caracteristică nouă. Utopie! Recunosc! Unii oameni nu văd ceea ce nu sînt chemați să vadă! Eu însă am crezut - eroare! - că certitudinea stă ascunsă în imposibil. Vorbeați despre cenușiu... adică dilematicii, echidistanții, ezitanții, "imparțialii, ca tot românul". Ce ar fi însemnat dacă fiecare uniune de creație, asociație, fundație, comitet cetățenesc, sindicate, studenți, tineri, pensionari, adică exact ce reprezintă societatea civilă - țesătura aproape invizibilă dintre cei care guvernează și cei guvernați - ar
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
tine". Cineva scria, cândva: ,destinul este intersectarea caracterului cu necesitatea istorică". Octavian Paler spune că are ,o identitate tulbure"; nu este așa; e limpede, dar e complexă: pe un trunchi adânc țărănesc s-a altoit un intelectual doct, vulnerabil, adesea dilematic și destul de amar. Autorul s-a născut în vechiul sat Lisa, din Făgăraș, ocolit, parcă, o vreme, de istorie. Este epoca ,preistorică", ,mitologică" a scriitorului și, abia acum dându-și seama, ,paradisul său pierdut". Mai precis, el situează satul Lisa
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
spațiului anglofon - în aeroporturi, hoteluri, restaurante etc. Exemplele alese de Leo din cele 175 de pagini ni s-au părut atît de comice, încît le copiem aici pentru cei ce n-au citat (încă) ultimul număr de anul acesta al Dilematicii: "Rugăm apariție prezentabilă nu pepene rugăm" (hol de hotel la Beijing); Pentru a suna room service, rugăm de deschis ușa și chemat Room Service. Rugăm liniște, oameni poate adormiți" (Etiopia); Dacă telefonați la room service veți primi răspunsul pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
mai remarcat pe drept cuvânt, scrisorile lui Cioran nu conțin surprize. Îl regăsim așa cum îl știm din cărțile sale și din alte, numeroase, confesiuni și exhibări epistolare. A depășit de acum etapa nihilismului radical și avansează, tot solitar, în cea dilematică, a nuanțărilor și reconsiderărilor retrospective. Constantă a rămas acuitatea cu care observă și interpretează lumea vremii sale. De aceea, cred că cea mai interesantă parte din acest epistolar rezidă în comentariile sale asupra actualității politice. Două aspecte îl preocupă cu
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
cărți, spiritul de frondă al lui Andrei Pleșu se manifestă prin revelarea firescului, a zîmbetului (vorba lui Mihai Șora), a libertății de gîndire, în detrimentul încrîncenării, crispării, imbecilității cinice a regimului comunist care ajunsese să interzică pînă și cuvîntul „libertate”. Spirit dilematic prin excelență, adversar natural al celor care nu cunosc îndoiala, jovial și bonom, degustător de finețuri artistice care nu disprețuiește nici bucuriile mundane ale vieții, arbitru al bunului gust, mereu atent la argumentele alterității, întotdeauna cu o vorbă plină de
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
a pururi de om nedespărțită,/ Cu linia schițată aceeași pe contur". Date fiind acestea, l-am mai putea acredita pe Arghezi ca pe un poet religios? Răspunsurile oferite pînă acum de comentatori sînt diverse, conturînd în ansamblul lor o soluție dilematică. Nicolae Balotă consideră sintagma "poet religios" drept caducă, I. Negoițescu înclină spre a contesta religiozitatea bardului, ca și Nicolae Manolescu, pentru care problema acestuia n-ar viza "incertitudinea existenței", ci "certitudinea inexistenței divine". în schimb Marin Beșteliu care a publicat
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
și nu ce arată sondajele! * Cronicarului i-au plăcut cel mai mult textele care se ocupă de temă în linii mici, particulare, de carne vie, în special cel al Adrianei Babeți care își descrie o seară din viață și încheie dilematic: "Trece de miezul nopții. Ora unu a sosit, omu' negru n-a venit. Cine să fie omu' negru? Așa cum îl putem descrie, e omul nou. Dar care om nou? Vechiul om nou sau noul om nou? Din mine n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
Cartea apărută de curând la Polirom, Băile Király, în traducerea plină de subtilitate a lui Silviu Lupescu, el lider maximo al editurii, cu o prefață de Gabriela Adameșteanu, este un emoționant studiu al tribulațiilor psihologico-identitare ale unui personaj prin excelență dilematic. Băile Király descrie aventura descoperirii unei identități neștiute: Gabriel, un tânăr ultrasensibil, incapabil să se desprindă de marea tragedie a pierderii surorii, Marianne, e o variantă a contrario a lui Mersault, din Străinul lui Camus. Dacă eroul lui Camus trece
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
a-l convinge pe Filip de justețea principiului pentru care pledează: sinuciderea ca manifestare supremă a libertății individului. Tema nu e nouă de altfel motto-ul din Camus (Mitul lui Sisif) indică asumarea calității de verigă succesoare într-o dezbatere dilematică veche de când lumea, probabil. Dar Andrei Oișteanu reușește să pară proaspăt în demonstrația ilustrată și mai ales să-și pigmenteze "istoria" cu tot ce poate conferi savoare unei proze: acțiune dinamică (în sensul tensiunii interioare a scenelor), caractere bine conturate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o Londră sau Barcelonă pentru vara viitoare, de-un revelion budapestan, de-o Irlandă (prea scumpă, ca, de altfel, Scoția și Croația) ori măcar de-un Nesebar, un Veliko Tîrnovo, că tot îmi face ritmic poftă Vintilă Mihăilescu, povestindu-și dilematic suavele îndulciri levantine. Din 1990 încoace am tot umblat, ce-i drept, pe-Afară, dar niciodată cu patimă, în transă, cu sentimente ulti mative. Eurocentric și balcanofil, anti-exotism, non-asiatic și anti-ocean, credeam doar că am dobândit, în fine, încă una
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
parcat pe seniori (Vintilă Mihăilescu, doamna sa și netrebnicul de mine) direct în burta (de cinci stele) a cetății, la hotel „Medieval“, în vreme ce junimea voioasă a campat, tot luxos, dar în oraș, spre invidia mea, care visam un team building dilematic pe cinste. Nu am voie să mă plâng, de vreme ce am visat singur într-un pat matrimonial de patru (sic) persoane, cu o cadă pe tălpi de leu din bronz, robinete retro, hot și cold water, papuci în hol, șase prosoape
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
însomnurarea, acea rotire de sine în simulacrul himeric al phoetusului fără griji care ai fost cândva. Uite-așa mi-am dat seama ce dar - infim, dar curat - vă pot pune și eu în fața bradului de Crăciun, la această ultimă apariție dilematică din 2011: amintirea câinilor de vânătoare din copilăria mea. Habar n-am de ce-i revăd așa des cu ochii sufletului și nici nu am de gând să-mi explic logic fenomenul. Totul pleacă de la personajul fabulos al prunciei mele, bunicul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
criză, Stănică profită de scurta absență a Otiliei și a lui Felix și îi fură bătrânului banii de sub saltea. Din această cauză avarul moare. Familia îl îngroapă cu oarecare fală spre a nu fi de "rîsul lumii". Într-o situație dilematică rămâne Otilia, pentru care moș Costache nu apucase să depună la bancă decât o sută de mii de lei și care refuză căsătoria cu Felix, pe motiv că ea ar constitui o piedică în calea realizării sale profesionale. Într-una
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o librărie, de raionul „Lingvistică” sau „Științele limbajului”, mai mult chiar, privesc „limbile lumii” sau „limbile Europei” (amintesc prin aceasta alte două titluri semnate Marius Sala care continuă, de vreo treizeci de ani, să facă epocă) ca pe o problemă dilematică, generatoare de dispute sau chiar conflicte neînțelese. Este adevărat că raporturile noastre cu limba sau limbile au o natură foarte specială și diferită. Pentru a le percepe corect, oamenii au nevoie de ochiul lingvistului, iar Marius Sala (vicepreședinte al Academiei Române
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu Puritatea ! [...] Ard pe rugul meu, dar nu eu l-am aprins, ci o putere fără de milă și mai mare decât toate : Soarta (III, p. 53). Personajul antic brutal și rudimentar se transformă pentru un timp într-unul angoasat și dilematic, înrudit mai degrabă cu protagonistul operei lui Shakespeare Necinstirea Lucreției, care oscilează la început între impulsul dorinței și glasul conștiinței morale, iar mai apoi, după comiterea violului, este scârbit de propria nemernicie. De altfel, ca un indiciu formal al acestei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iasă de bunăvoie din conserva cu cea mai bună vânzare. Doar că suicidarii din Luna Amară nu acceptă să-și reducă existența muzicală la raporturi de piață. Ei creează, nu vând. Sunt convins că și-au privit de multe ori dilematic piesele abrupte, alea care scot la luptă toate celulele fanilor. Dar au rezistat. Rezultatul este vizibil azi. Și-au îmbogățit identitatea, nu mai sunt reductibili la mesajul muscular. Și, mai mult, acum își pot permite să-și înfoaie bicepșii fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]