788 matches
-
Austriei, și astăzi mai mult ca totdeauna. Totuși o luptă cu turcii, este o chestiune de viață și de moarte pentru armata noastră. Îi trebuie neapărat botezul de sânge. Dacă i-l refuzăm, această afacere ar putea deveni o chestiune dinastică”. Să nu se creadă adăugă el, ca să înlăture orice bănuială, „că ne împingeau la Ploiești să trecem Dunărea, dimpotrivă sunt prea egoiști și nu vreau ca nici un alt popor creștin să contribuie la emanciparea creștinilor din Orient. Au fost foarte
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Pontoise, între 1 și 27 august 1561; între 6 decembrie 1576 și 21 ianuarie 1577 la Blois, convocate pentru reglementarea problemei confesionale în regat; din nou la Blois, între 3 octombrie 1588 și 17 ianuarie 1589, pentru rezolvarea complicatei probleme dinastice (s-a creat situația unui moștenitor protestant: deși Henric al III-lea a consimțit, inițial, să nu adopte nici o lege fundamentală în regat decât cu acordul stărilor, Statele Generale au fost dispersate în urma impunerii prin forță a voinței suveranului); ultima
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1086). Acolo regele a primit jurământul tuturor oamenilor liberi ai regatului pentru acordarea ajutorului militar (auxilium), dispunând în condițiile prestării omagiului și serviciului militar de către toți vasalii suveranului-suzeran, de cele mai sigure resurse militare de pe continent 215. În perioada luptelor dinastice din 1135-1154 autoritatea centrală a slăbit. La începutul acestor lupte, în anul 1135, va fi semnată de către Stephan de Blois rege ales de Biserică și nobilime după moartea lui Henric I o primă Cartă care, recunoscând libertățile clerului și ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unei Comisii numită în întregime de monarh. Revolta stărilor privilegiate a reizbucnit violent. În anul 1399 o facțiune a "vechii nobilimi" a înlăturat pe ultimul rege Plantagenet, instaurând prin persoana lui Henric al IV-lea (1388-1413) dinastia de Lancaster. Schimbarea dinastică a fost urmată de cea a sistemului politic. Parlamentul și-a reluat locul important în stat, respingând orice "atac" asupra drepturilor sale, în special asupra aprobării impozitelor (cum s-a întâmplat în adunarea din anul 1401). În condițiile în care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost total supus, nici nu a reușit să se ridice deasupra Tronului, menținându-și cea mai lungă perioadă de timp poziția alături de suveran. Creșterea puterii monarhice a declanșat reacții violente ale stărilor privilegiate. Ridicarea acestora a determinat și schimbări dinastice, ultima în timpul Războiului celor "Două Roze": de o parte dinastia de Lancaster (Trandafirul roșu), sprijinită de "vechea nobilime", de cealaltă parte familia York (Trandafirul alb), sprijinită de "noua nobilime", orășeni și burghezie. La jumătatea secolului al XIV-lea transformările economice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și burghezia în formare 239. Războiul a durat 30 de ani (1455-1485), încheindu-se odată cu domnia lui Richard al III-lea (1483-1485), instaurarea puternicei dinastii a Tudorilor și restabilirea păcii. Calea spre întemeierea monarhiei absolute era deschisă. În perioada crizei dinastice raportul de forțe dintre monarhie și stările privilegiate reprezentate în Parlament, a fost favorabil regalității. Parlamentele convocate în perioada 1459-1461 au purtat culorile forțelor victorioase. În perioada "York" de pildă, sub regele Eduard al IV-lea (1461-1470, 1471-1483), Parlamentul a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Windische Mark)319. După moartea lui Rudolf, împărații au fost aleși conform dorinței electorilor: de a nu avea un stăpân prea puternic. Perioada cuprinsă între 1312 și 1346 este caracterizată de anarhie, pe fondul luptelor pentru tron desfășurate între familia dinastică de Habsburg, conții de Luxemburg și principii Bavariei. În aceste lupte a intervenit Franța și papalitatea, ceea ce a declanșat o mișcare protestatară sub conducerea arhiepiscopului de Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
continua până în 1333, când Ioan de Luxemburg și-a început opera de extindere teritorială și consolidare a stăpânirii boeme, acțiune continuată de fiul său, Carol al IV-lea (1346-1378)348. Boemia va deveni pentru Casa de Luxemburg centrul unei politici dinastice puternice. Acțiunea de reformare a Imperiului, începută după moartea lui Ludovic de Bavaria, a privit și Boemia. Situându-se pe o poziție favorabilă colaborării cu stările, Carol al IV-lea va obține acordul Dietei de la Praga (1348) pentru concesiile ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
18 laici, dintre care 4 nobili și 14 burghezi 376. În Brabant Carta din Cortenbery (27 septembrie 1312) a instituit un Consiliu de guvernare alcătuit din 14 reprezentanți ai nobilimii și orașelor: 4 cavaleri și 10 burghezi. În momentul schimbării dinastice, după alegerea lui Venceslav de Luxemburg (1355), stările au obținut reconfirmarea Cartei și un document nou, numit Joyeuse Entrée, adică un sistem de pactis conventis care le întărea poziția în fața ducelui 377. Documentul, pe care Venceslav a depus jurământul la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două țări se vor numi în viitor "Coroana" (= Polonia) și "Marele Ducat" (= Lituania), dar constituiau o "republică" cu o Dietă unică și un rege ales în comun. Până atunci regele era electiv doar "teoretic și formal", puterea fiind circumscrisă continuității dinastice 454. Uniunea polono-lituaniană stabilea fără restricții principiul electivității, specificând că Dieta polono-lituaniană are dreptul absolut al alegerii suveranului. Șleahta a ieșit întărită din aceste dispute, triumful ei datorându-se "instinctului irezistibil al libertății": Polonia devenea, așa cum șleahta a făcut-o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu intermitențe, 12 ani (1257-1269). Pacea din 23 martie 1266 s-a încheiat de pe poziții de egalitate, ca între doi suverani și două țări deosebite 479. Transilvania devenea de iure un stat separat, ce păstra cu regatul Ungariei doar relații dinastice. Devenit rege, Ștefan al V-lea (1270-1272) a promovat o politică autoritară față de Transilvania, pentru a împiedica întemeierea unor dinastii voievodale, astfel cum au procedat, de altfel, toți monarhii până la 1284. Poziția privilegiată pe care o dețineau fiii regilor Ungariei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de existență: iregularitatea convocării; lipsa unei proceduri bine structurate prin reprezentare; votul prin aclamații; puterea uneori discreționară a împăratului etc. Realitățile locale au permis menținerea, până la începutul secolului al XVIII-lea, a dreptului de alegere a domnitorului, a cărui legitimitate dinastică era recunoscută. Acest atribut fundamental al Adunării de stări apropie instituția Țărilor Române de cele europene similare și, în particular, de pe direcțiile de contact menționate. Alegerea însemna, implicit, impunerea controlului stărilor privilegiate asupra domniei prin acceptarea unor Carte sau pactis
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
următoare domnii precum cele ale lui Petru Șchiopul, Miron Barnovschi sau Matei Basarab, apar ca model de cârmuire cu "sfatul și ajutorul" stărilor privilegiate. Semnificativă pentru asigurarea echilibrului între suveran și stări în majoritatea regatelor europene, dispariția ideii de legimitate dinastică se resimte și în Țările Române. Trebuie precizat însă că recunoașterea principiului dinastic în alegere nu s-a impus adunărilor ca o condiție obligatorie. În anul 1521, după moartea lui Neagoe Basarab, Mehmed Beg sangeacul de Nicopole, în virtutea ascendenței sale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
apar ca model de cârmuire cu "sfatul și ajutorul" stărilor privilegiate. Semnificativă pentru asigurarea echilibrului între suveran și stări în majoritatea regatelor europene, dispariția ideii de legimitate dinastică se resimte și în Țările Române. Trebuie precizat însă că recunoașterea principiului dinastic în alegere nu s-a impus adunărilor ca o condiție obligatorie. În anul 1521, după moartea lui Neagoe Basarab, Mehmed Beg sangeacul de Nicopole, în virtutea ascendenței sale basarabe, solicitase de la sultan domnia Țării Românești, dar "boierii toți, mari și mici
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a stărilor, supusă aprobării Porții otomane, iar autoritatea domnului în desemnarea succesorului se menține sporadic. Dacă până în secolul al XVI-lea desemnarea acestuia se făcea din cadrul aceleiași dinastii, semn al stabilității politice 669, din secolul al XVII-lea legitimitatea descendenței dinastice nu mai constituie o regulă. Deseori înscăunarea unui pretendent se afla sub semnul războaielor cu Poarta, caz frecvent întâlnit în secolele XIV-XV, ori a raporturilor conflictuale între Țările Române. Intervenția regatelor vecine ori a Transilvaniei pentru impunerea unui domnitor, avea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de la 14 la 16% cetățeni favorabili revenirii monarhiei pe scena politică. Fiica cea mare, Principesa Margareta (n. 1949), are din 1990 o fundație activă în șase țări, cu vizibilitate redusă. A fost numită în 1997 de regele Mihai-tatăl nonagenar succesoare dinastică, fiind căsătorită din anul 1996 cu ex-actorul ieșean Radu Duda (1960). Politicieni și cetățeni îngrijorați i-au cerut prințului Charles de Wales (n. 1948), atras de climatul antropo-cultural de la noi, să fie rege al românilor.( 5) Dar președinția, partidul de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
iar mai tîrziu, în secolul al XVII-lea, statele se lansează într-un război ce are la bază conflictul religios, și anume Războiul de Treizeci de Ani. În scurt timp, rațiunea de stat va triumfa asupra rațiunilor Credinței, iar interesele dinastice, econo-mice și coloniale vor dezlănțui fără încetare războaie între state, care se vor extinde pînă pe continentul american. Astfel, tot ceea ce alcătuiește Europa o și dezbină, iar tot ceea ce o dezbină o și alcătuiește. Ea se naște, se dezvoltă și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Plevnei: "Medoc fini. Votca, Tzuica dedans." În politică "a pendulat între liberali și conservatori, a părăsit un partid pentru altul, a aderat la o formație doar pentru a obține un post politic și apoi a denigrat acea formație, a fost dinastic, apoi antidinastic, junimist și antijunimist etc." (V. Silvestru), adică a trecut pe la grupul junimist al lui Maiorescu și P. P. Carp, grupul socialist al lui Gherea, gruparea radicală a lui Panu, partidul conservator, disidența tachistă, de parcă ar fi fost călăuzit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
aceleași elite politico-militare ale regimului comunist care, la Praga, Varșovia sau Budapesta, și-au recunoscut înfrângerea au izbutit în România să uzurpe nu doar puterea, ci revoluția însăși, transformând-o într-un instrument de promovare a cadrelor exasperate de dictatura dinastică care le blocase ascensiunea. Timișoara La Timișoara, așadar, un grup de susținători ai pastorului reformat Tökes s-a strâns în jurul casei parohiale pentru a împiedica evacuarea acestuia. Curând însă, numărul lor îl depășește cu mult pe cel al enoriașilor (inclusiv
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
A fost o adevărată declarație de independență de sub dominația Moscovei; c) Regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965 1989) Regimul lui Ceaușescu se poate împărți în două etape: 1965 1971 = perioadă de destindere, de liberalizare; 1971 1989 = perioadă de socialism dinastic; În 1965 a fost adoptată cea de-a treia constituție comunistă prin care se proclama Republica Socialistă Română. Tot din 1965 s-a revenit la denumirea de P.C.R. Între P.C.R. și P.M.R. nu există practic nici o diferență, primul continuând firesc
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
împărat. Mai târziu, a scris și comentat multe texte taoiste despre alchimie. Liu Ching: adept al taoismului din dinastia Han, a luat timp de 130 de ani un Elixir al Nemuririi extern al cărui ingredient principal era mica; conform documentelor dinastice, încă mai trăia și practica tao la curtea regelui Wu al regatului Wei, cu mult după căderea dinastiei Han, ceea ce înseamnă că avea mai mult de 300 de ani. Wei Po-yang: în anul 140 e.n., a compilat Tsan tung qi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
zilele ca măsură recomandată pentru reglarea emisiilor: Când are relații sexuale cu femei, bărbatul trebuie să elimine spermă doar de două sau trei ori din zece. Maestrul Liu Ching, un taoist din dinastia Tang despre care se scrie în arhivele dinastice că a ajuns să trăiască mai mult de 300 de ani, prefera să-și regleze emisiile după ciclurile cosmice ale schimbărilor sezoniere: Primăvara, bărbatul își poate permite să ejaculeze o dată la trei zile, dar vara și toamna trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Cap. 4; Cronin 1999: Cap. 1). Statul teritorial suveran este un exemplu de construcție la scară sistemică a unei identități a unității (compară Cronin 1999; Reus-Smit 1999). Ca să luăm un exemplu simplu, atitudinea față de teritoriu este foarte diferită între suveranii dinastici din modernitatea timpurie și statele suverane naționale teritoriale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din secolul al XX-lea. (Despre importanța generală a identității în gândirea politică internațională vezi Keene, 2005.) Realiștii structurali nu au totuși o bază teoretică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
condiții de anarhie. Pentru membrii Școlii Engleze este esențial să înțeleagă modul în care "interiorul" influențează "exteriorul" și invers. Lucrarea lui Wight (1977) despre legitimitatea internațională ilustrează acest aspect. O parte a acestui eseu tratează translația de la principiul de guvernare dinastic către convingerea că statul trebuie să reprezinte națiunea ca întreg, precum și transformarea paralelă a regulilor privitoare la calitatea de membru al societății internaționale. În acest context, Wight (1977: 153) nota că "aceste principii ale legitimității se află în regiunea de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
maghiare și cele spirituale ale Papalității nu au putut Încorpora nici statal și nici religios pe români. Petru Mușatinul (13751391), preocupat să asigure țării sale o poziție recunoscută și Încurajat de o conjunctură favorabilă ( după moartea lui Ludovic I uniunea dinastică polono - maghiară se destrămase), el va alege alianța poloneză ca o contrapondere pentru tendințele agresive ale regilor maghiari. La 26 sept. 1387 se inaugura tradiția prestării jurământului omagial regelui polonez, cu aprobarea Sfatului, boierilor, poporului și cetăților. Încheiat la dorința
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]