409 matches
-
efort deosebit pentru recrutarea și formarea preoților (seminarii în dioceze), a căror misiune evanghelică este readusă în prim plan, în timp ce ascensiunea spre funcția episcopală și exercitarea acesteia sînt riguros controlate (obligația de rezidență, interzicerea acumulărilor de beneficii, delimitarea strictă a diocezei). în schimb, pe planul dogmei, Sinodul refuză orice inovație aparținînd Reformei protestante. În acest domeniu ne găsim în prezența unei Contrareforme. Astfel, revoluția spirituală inaugurată de umanism sfîr-șește cu explozia Europei creștine. Pe lîngă o Europă orientală, cîștigată de ortodoxie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
clerului au fost confiscate și urmează să fie vîndute ca bunuri naționale, servind drept garanție pentru bancnotele (asignate) de care statul se servește pentru a-și efectua plățile. La 12 iulie 1790, noua Constituție civilă a clerului stabilește 83 de dioceze (una pe fiecare departament), grupate în zece metropole. Episcopii și parohii (unul pentru fiecare district) primesc un salariu de la stat și sînt aleși, primii de alegătorii departamentului, ceilalți de alegătorii districtului. Episcopii nu primesc investi tura canonică de la papă, ci
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
stâng al Dunării, de la Severin și până la gura Siretului. Numai în asemenea ascensiune în putere putea să-i scrie, în 1238, papa lui Bela al IV-lea, rege din 1235, să-l atace pe Ioan Asan, țarul schismatic, ca să întemeieze dioceze latine și să numească episcopi „atât în Țara lui Asan, cât și peste țara ce i se zice Severin, în care s-au înmulțit locuitorii”. Și confirmarea acestei stăpâniri suzerane o avem în actul dat de Bela al IV-lea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care să putem constata prăpădul. Din diploma dată de Bela al IV-lea episcopului Gal al Transilvaniei, în 6 mai 1246, și întărită, în 21 martie 1282, de către Ladislau Cumanul, nu se desprinde decât că „în urma dușmănoasei prigoane a tătarilor” dioceza Transilvaniei a ajuns la o așa de mare lipsă a locuitorilor... încât până în vremea sa nu se mai află deloc sau se aflau puțini locuitori în Alba Iulia care este scaunul bisericii catedrale a episcopatului său și în câteva din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Podolia. Luptele trebuiau reluate, deoarece tătarii stăruiau în incursiunile lor, dar mai ales pentru consolidarea stăpânirii maghiare după instaurarea lui Dragoș din Bedeu ca voievod al Moldovei, vasalul Coroanei ungare. În 20 septembrie 1352, regele se adresă nobililor din dioceza Alba Iulia să se adune toate dările numai în bani. În același timp, el însuși, pentru a stimula zelul de prezentare la oaste, răsplătea pe românii din Banat, Iuga și Bogdan, fiii lui Ștefan, cu cnezatul din Valea Mutnik (din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
agitație din anticameră te lasă să-ți închipui cam care ar fi efectul unei încruntări din sprâncene a burgravului asupra anturajului și a împrejurimilor. Dar nu totdeauna și dincolo de ele: patriarhii n-au autoritate asupra expatriaților, care-s din ce în ce mai numeroși. Dioceza lor se restrânge la o vatră, enoriașii se răspândesc în cele patru colțuri ale lumii. Trei sferturi dintre credincioșii aflați sub jurisdicția patriarhiei grecești ortodoxe din Antiohia se află acum în America Latină. În liturghia ortodoxă, episcop se spune despotes, stăpânul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
întârziat, rămas printre cărțile lui ceea ce și este. A studiat filosofia în Franța, în tinerețe. Este în relații cam încordate cu ierarhii săi, e prea apropiat de linia de foc și de bază. Știți ce-mi tot cer credincioșii din dioceza mea? "Ajutați-ne să plecăm!" Sunt aproape cincizeci de mii, de aici până la muntele Hermon. Douăzeci de parohii. În vara aceea chiar că nu mai puteau rezista. Treizeci și trei de zile fără aprovizionare și câte un obuz pe minut căzut în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
între sicriu și valiză. E trist. Și prin aceasta suntem dezavantajați mai mult decât alții mai mult ca grecii melkiți, care-s mai numeroși ca noi și mai bine dotați. Înainte, oficiam aproape două sute cincizeci de căsătorii pe an în dioceză. Anul acesta, numai vreo cincizeci. Și asta spune tot. Iar la noi, când te căsătorești, intri într-o familie, într-un sat, într-o religie. Vai de fata creștină care se logodește cu un musulman: copiii ei vor fi musulmani
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a putut vizita orașul Huși, „nici măcar biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a fost vizitată nici până acum de monseniorul Giovanni Battista Zamoyski (1633-1647), episcop catolic de Bacău, dioceză în care erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri catolici care țin un preot. Din altă sursă aflăm că, în 1640, la Huși erau două biserici parohiale și 90 de case (de catolici). Un alt misionar, Petru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
misionarul nota că cele din Bârlad, Huși și Galați aveau doar câte un potir. Organizarea bisericii catolice este descrisă în Despre misiunea din Moldova ( Răspuns la un chestionar al Propagandei, 26 august 1671, Baia). Moldova era organizată într-o singură dioceză, sub autoritatea Episcopiei de Buzău, din care făceau parte orașele: Iași, Cotnari, Suceava, Baia, Neamț, Săbăoani, Roman, Bacău, Fărăoani, Trotuș, Huși, Bârlad, Galați, Ciubărciu, Stănești, Mănești, Lucăcești, Amăgei și Hârlău. La Iași își are reședința domnul cu boierii săi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și caracterul misiunii din Moldova (1743), Francescantonio Manzi (1695-1749), călugăr franciscan conventual, și el misionar pe aceste meleaguri, făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași ca medic al mitropolitului Iacov Stamati și a marii boierimi, a cunoscut bine realitatea, pe care a notat-o, direct sau indirect, în cartea sa. Pe vremea când îl îngrijea pe Iacob Stamati ca episcop, Episcopia Hușilor era o dioceză săracă, pe care episcopul a ridicat-o spiritual și material prin mare strădanie și prin darul său de gospodar desăvârșit. Revenind în Moldova, după Pacea de la Iași, semnată în 1792, Wolf l-a regăsit pe episcop în scaunul mitropolitan. El
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Roma, la 10 mai 1814, anunța că fusese terminată construcția bisericii din Corni. La 10 iunie 1815, Berardi, „numit episcop de Bacău”, a intervenit pe lângă nunțiul papal, solicitând ajutorul împăratului Franz-Joseph pentru a numi un episcop care să guverneze o dioceză „formată, în cea mai mare parte, din originari unguri și imperiali”. Fără îndoială, mențiunea originii austriece a populației catolice din Huși avea menirea de a stimula coarda patriotardă a guvernului de la Viena. Vizitând așezarea în 1871, același Berardi raporta că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bază egală, iar mărturiile lor aveau greutate și importanță. În procesul de integrare a instituțiilor ortodoxe în sistemul lui, guvernul otoman avea avantajul de a putea include o întreagă rețea administrativă. Biserica organizase deja ținuturile aflate sub jurisdicția ei în dioceze și subdioceze pe baza numărului de enoriași din zonele respective. Un cler format din preoți de la cel mai umil rang pînă la patriarh exista pe tot întinsul Balcanilor. Mai mult, biserica și reprezentanții ei erau obișnuiți să lucreze cu autoritatea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ioan Hrisostom și Grigore de Nyssa) <endnote id="(121, pp. 45-46)"/>, formula a fost preluată și relansată de Inchiziție, În secolele XIV-XV <endnote id="(85, p. 87 ; 238, p. 386 ; 239, p. 49)"/>. Pe la 1440, de exemplu, un inchizitor din dioceza Lausanne introducea Într-un lung poem pretinse declarații smulse ereticilor În timpul proceselor inchizitoriale : la sabat, vrăjitoarele „ Pe băț călare pleacă/ Spre Sinagoga deșucheată”, unde, „În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iertare lumească, departe de grația divină. Dar semnalul venit dinspre Barcelona trebuie să ne pună pe gînduri. Poate se va arbitra mai corect și pe la noi, pentru că Dumnezeu e sus și vede. O temă de meditație pentru cardinalul Costică din dioceza de Vîlcea. februarie 2006 Supușii împăratului Joseph FIFA își bate joc de Mondiale, trimițînd la Turneul Final arbitri din zone cu fotbal subdezvoltat. Totul în numele globalizării și al voturilor. Sînt opt ani de cînd Blatter a preluat sceptrul fotbalului Planetei
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
puternic, care să dubleze efortul de coordonare făcut de Roma, a fost motivată conjunctural și a vizat o situație anume, în timp ea a dus la remodelarea hărții politice a continentului. Din nevoia de a contracara puterea în creștere a diocezelor orientale, Alexandria și Antiohia, tot mai insurgente față de politicile imperiale, Constantin I caută un loc din care să le poate supraveghea personal mai bine și totodată care să îi permită o mai mare mobilitate pe liniile de graniță. Drept consecință
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sau prin monedele bătute, "chipurile" înaintașilor păgâni din ceremonialurile funerare urbane (precum și spiritele lor protectoare). Datorită activității clericale asidue de prozelitism, susținute de basileii iconoduli și de teocrația bizantină, dar și de mai tinerele puteri creștinate, se vor răspândi în diocezele imperiului îndeosebi icoanele și iconografia narativă în frescă. Imaginea, la rândul ei, va reda sintetic și fidel conceptul de putere creștină, ca în cazul domniilor "asociate", tată-fiu (porfirogeneză), după modelul constantinian (v. fig. 26 și fig. 27: două imagini cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fi fost făcută după un plan pragmatic al împăratului și, în scurt timp, al senatului său constantinopolitan (care a căpătat conștiință de sine prin asumarea responsabilităților, dar și prin beneficiile create): acela de a contracara dorința de (relativă) autonomie a diocezelor din estul imperiului, în special a celor mai puternice orașe, Alexandria și Antiohia. Aproape inevitabil, pentru că a reușit în est, planul politic a dus la pierderea vestului chiar din timpul lui Constantin I, împăratul puțin iubit de romani, tocmai pentru că
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la sugestia episcopului de Strigoniu de a-i converti pe acești păgîni la creștinism. În anul 1226, Bela regele Ungariei face o vizită cu oștirea în Cumania unde obține convertirea unui număr însemnat de cumani care vor fi incluși în dioceza cu-mană care-și va termina organizarea în anul următor O scrisoare a papei Grigorie lX din anul 1234 spune: ,,după cum am aflat în episcopia cumanilor sînt multe popoare care se numesc Walati(valahi sau români) care deși după nume
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stîrnind supărarea tartorului de la Roma. Primul episcop al românilor menționat cu această funcție religioasă și atestat documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi Polonia - în Țara Bolohovenilor. Înscrisul papal dovedește că românii care au intrat în organizarea diocezei cu-mane ce cuprindea în Moldova, ținutul între Carpați și Siret iar în Valahia dealurile subcarpatice, erau organizați tot în vechile lor structuri de cnezate păstrîndu-și chiar și episcopii de rit ortodox care a stîrnit supărarea pontifului catolic. Termenul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-a precizat că existau circa două sute de publicații catolice (a cincea parte din toate titlurile existente în Spania), dintre care jumătate (incluzând buletinele diocezei) nu aveau caracter politic. Din cele aproximativ o sută de ziare politice, jumătate erau carliste și integraliste. Publicațiile nepolitice rămase însumau 108 și aveau o distribuție totală de 163.820 de exemplare. Raportul menționa slaba răspândire a presei catolice la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trăim în pace cu toți locuitorii țării cu drepturi vitale ale poporului român. Din acest motiv, din șapte publicații care preconizau înțelegerea cu guvernul de la Budapesta, nu au fost decât două conduse de uniți și niciun ziar oficial al vreunei dioceze unite nu a susținut politica Telegrafului Român" (Ibidem, f. 700). 304 Jakab Elek, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Apud, Ilarie Chendi, Scrieri, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, p. 13. 305 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această chestiune, nici liber, ca să se poată iniția curând" (Ibidem, dosar 125/1935- 1936, f. 51). 863 Ibidem. 864 Bugetul destinat participării la expoziție așa cum reiese din corespondența ierarhilor catolici a fost următorul: "Rev. Mons. Dl. Dr. Pietro Pal din dioceza din Iași, purtător al prezentei, va reprezenta presa română latină la Expoziția Internațională de la Vatican. Domnul a vărsat la această Nunțiatură suma de 38.000 lei, egalul schimbului de 10% de 3800 de lire italiene care vor servi pentru plata
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fi plătită suma în cauză. Echivalentul în lei a 23.000 lire va figura la activ în darea de seamă asupra bugetului din trimestrul următor. În același timp aduc la cunoștința Exc. Voastre ca până și Dl. I. Georgescu, din Dioceza de la Oradea, cel care va reprezenta la Roma presa română de rit oriental, a vărsat deja suma de 10.000 lei = lire italiene 1.000, care vor fi de asemenea raportate în darea de seamă din al II-lea trimestru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]