5,722 matches
-
a semna lucrări tipărite, baându-li-se astfel calea spre public, în detrimentul generațiilor tinere care nu le-au cunoscut opera și nu în ultimul rând în detrimentul prestigiului țării noastre. Autoritățile comuniste de la București au obstrucționat candidatura eminentului poet, dramaturg, filozof, academician și diplomat român Lucian Blaga, interzicându-i să răspundă scrisorii Juriului din Suedia unde au trimis un emisar cu misiunea de a protesta pe considerente politice față de nominalizarea lui. În felul acesta Lucian Blaga a fost frustrat de dreptul de a-și
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
interesantă secțiune de documente istorice: un text al lui Nicolae Iorga din 1932 ("Ce înseamnă Europa?") citit și publicat în epocă la Roma cu ocazia unui congres pe tema Europei; un grupaj Grigore Gafencu exemplar pentru felul în care fostul diplomat român aflat la acea dată în exil milita pentru o Europă unită (documentele, de o valoare excepțională, sînt puse la dispoziția publicului român de către Arhivele Istorice ale Comunităților Europene de la Florența); cîteva scrisori ale lui Paul Valery "A mes amis
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
de origine: Grigore Cugler, músico y humanista: "De origine română și naționalitate peruană, trăia în lumea noastră de mulți ani și activa în Orchestra Simfonică Națională. Avea o cultură largă, mari calități umane și se bucura de aprecierea tuturor. Fost diplomat în țara lui de origine, îndeplinise misiuni importante la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Stokholm și Oslo... Destinul său muzical se dezvoltă sub auspicii în chip special favorabile. A obținut, înainte de a avea 15 ani, marele premiu George Enescu... Compozitor de
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
de la moartea muzicianului-compozitor-desenator-scriitor român Grigore Cugler, cei care l-au cunoscut și-l amintesc ca pe cineva jovial, un cititor lucid și atent, înconjurat întotdeauna de ceea ce el considera a fi lucrul cel mai important: soția și cele trei fiice. Diplomat de carieră, era la Oslo cînd, în august șsic!ț 1947, Regele Mihai abdică. Neputînd reprezenta un guvern cu care nu era de acord, el decise să se refugieze într-o altă țară din lume. Să luăm un atlas" își
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
în Internet, la studii liceale, și numele Colegiului Național Sf. Sava... De unde "resursele" necesare? "Cariera politică" și-o începe Ion Iliescu în jurul a 14 ani, ceea ce s-a întîmplat și cu Ceaușescu, cel pe care-l va vîna hidrologul devenit "diplomat de stat" la Moscova. Așadar sîntem în 1944: unul se mai află pe băncile liceului, celălalt este și el pe-acolo, la tribună, pierdut... Cum îl va fi privit tînărul din Scornicești pe înaintașul său, cu ce gînduri, cu ce
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
străvechii interdicții orientale de a reproduce figura umană, părintele fetei se indignă și cere poza, dar i se oferă... o dischetă! Ostilitățile par a se stinge totuși într-o trainică amiciție între familia modestului rapsod popular și cea a snobului diplomat - om de afaceri. Tinerii își trăiesc din plin idila, înfățișată eliptic în secvențe comice sau lirice: splendidul dans al surorilor în ploaie, senzuala "lecție" de yoga pe creste circular panoramate, jocul de-a v-ați-ascunselea la sărbătoarea unei căsătorii. Moment în
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
ceea ce mai amintea de comunism după 1989), purtător de cuvânt al Guvernului Victor Ciorbea (poate singurul purtător de cuvânt care îi intimida pe ziariști prin ținuta lui intelectuală), pentru ca acum să conducă, ferm și discret în același timp, ca un diplomat de carieră, consulatul nostru din New York. Mirajul existenței lui Eugen Șerbănescu rămâne însă literatura. Cărțile pe care le-a publicat până în prezent - Preludii epice, nuvele, București, Editura Eminescu, 1988 și Dincolo de Groenlanda, roman, București, Editura Cartea Românească, 1997 - îl prezintă
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
de fapt un scandalagiu care maimuțărește lumea bună, dintr-un capriciu sau poate ca să o ridiculizeze o dată în plus. De fapt, ce anume îl nemulțumește pe Dan Petrescu? îl nemulțumește totul. Occidentul (pentru că înainte de 1989 nu i-a lăsat pe diplomații săi să-i susțină în mod declarat pe opozanții regimului din România), Andrei Pleșu (pentru că nu este sincer în Jurnalul de la Tescani), Ion Cristoiu (pentru că, "fonf" fiind, mai are și o atitudine antioccidentală), Sergiu Nicolaescu (pentru că într-o carte a
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
celor două instituții, rămîn puține locuri de investigat, între care familia, deși, e drept, rămîne și ipoteza ca manuscrisele să fi fost distruse. De ce? Doar fosta securitate știe. Ce este, apoi, cu geamantanul cel mare din dulapul de la editură? Servieta diplomat găsită pare un substitut. Și nici măcar tot conținutul ei, trecut în procesul verbal, nu mai există. De pildă, fotografiile cu primele două soții ale scriitorului. Peste aceste dificultăți de natură, să-i zicem, "istorică", legată, adică, de misterele regimului totalitar
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
ziua în care ființe și lucruri se depărtează de tine pentru că vei fi încetat să le mai atragi! Întâlnire intimă în această seară, la vilă, după cină. Am discutat îndelung despre Iubire... cu Pandy Psycha. Vrăjitor pentru femei și neîntrecut diplomat care găsește mijlocul de a reprezenta, în modul cel mai armonios din lume, la Iași, pe Regele Constantin și pe adversarul său, Venizelos: grec cinic și rafinat, faun cu maniere perfecte, îmbrăcat de un perfect croitor, de o urâțenie inteligentă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor..." Toate instrucțiunile primite de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or povățui inima și conștiința". Totul depindea, așadar, de priceperea și harul poetului diplomat. Era în februarie 1859 și drumul prin care trecu, pînă ajunse în capitala Franței, era acoperit de nea, timpul fiind friguros foarte, ceea ce nu-i plăcea poetului. Aici, la Paris, ceru, mai întîi, protocolar audiență ministrului de Externe, contele Walewski
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
de puști cu capsule, muniția aferentă și ofițeri francezi instructori pentru armata română, promițîndu-i și două baterii de artilerie. Se arătă și dispus a facilita contractarea unui important împrumut financiar către Principate. Era mai mult decît năzuise să obțină poetul diplomat. Se grăbi să-l înștiințeze, de îndată, de rezultatele dobîndite, pe principele Domnitor, care se bucură foarte de totul, inclusiv de ajutorul militar și promisiunile pentru facilitarea împrumutului financiar. Greul misiunii sale devenea, atunci, tratativele cu Anglia. A cerut, și
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cu lealitate că guvernul Majestății Sale vă va da cele mai vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arăta chiar în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în chestia alegerii Prințului Cuza". Era, oricum, un succes al diplomatului Alecsandri de a obține astfel de promisiuni din partea ministrului de Externe al Angliei. Reîntors la Paris, Alecsandri a luat contact, în audiențe speciale, cu personalități diplomatice de aici, de la prințul Napoleon, la contele Kisseleff, la Lamartine, "dulcele poet al inimelor
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
în viața, steaua ei polară, mobilul ei major rămîne de a deveni o Madame Récamier sau o marchiză du Deffand a Askelonului. De fapt este o internaționalistă care se ignoră: dacă la ultima ei serată n-a strălucit măcar un diplomat român sau venezuelean, un profesor universitar din Africa de Sud și un poet (eventual prozator) originar din Hîrlău sau Podul Iloaiei se consideră nedreptățită de soartă, devine pe dată melancolică, ba chiar isterică și agresivă, împroșcînd în stînga și-n dreapta critici
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
mă uimeau atît de tare, că nu m-am lăsat pînă ce nu le-am notat într-un carnețel. La scurt timp, conversațiile mele cu portarul, surprinse în treacăt și de ceilalți, au devenit obiectul distracției generale. Erau acolo și diplomați, domnul și doamna de Ben Omar, prieteni de-ai noștri, Osman, atașatul militar al Turciei, ministrul Portugaliei și contesa Macédo. În sfîrșit, interlocutorul meu mi-a propus într-o zi să ne plimbăm împreună. Peregrinările noastre au devenit curînd niște
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
România, Răzvan Cernat. De ce tocmai din România? Pentru că la Copenhaga suntem reprezentați de un ambasador care știe ce importanță are mesajul cultural în relațiile dintre două state: Grete Tartler. Grete Tartler se numără însă printre puținele excepții. Tot mai mulți diplomați și, în mod surprinzător, tot mai mulți oameni de cultură desconsideră cultura ca instrument al diplomației. Cu un cinism ieftin, ei iau în considerare exclusiv puterea economică și situația geopolitică atunci când evaluează raporturile internaționale. Procedează astfel pentru că maimuțăresc - de altfel
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
Allama Iqbal, poet pentru care ei au un adevărat cult." Emil Ghițulescu nu este la prima lui întreprindere de acest fel. Succese similare a repurtat în anii precedenți în Uruguay și, în continuare, în Filipine, pretutindeni unde a ajuns ca diplomat de carieră, demonstrând practic că nu există țară nereceptivă la mesajul cultural. Ar fi păcat să ignorăm - sau să minimalizăm, de pe poziția unui realism politic învățat din pliantele uitate pe băncile din sălile de conferințe de la ONU - această minunată posibilitate
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
locul. Refuzul de a accepta Adevărul cu majusculă reamintește ironic declinul "marilor povești". Îi urmează cel al dialogului a cărui eficacitate postulată este contrazisă. O agonistică sui-generis se petrece pe covorașul pentru șters picioarele din fața ușii. Zgomotul sec al servietei diplomat marchează sfîrșitul ineluctabil, pierderea definitivă a mîntuirii. Un eșec nu doar al ideologiilor centralizatoare, ci și al încrederii în valențele consensuale pe care le presupunea dialogul. Ceea ce rămîne este o afirmare a micului adevăr individual, politețea rece și respectul conveniențelor
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri la diplomați. S-a spus despre ea că a fost și spioană, ipoteză în care cred. Dar, sînt sigur, o făcea cu o anume "sportivitate" a meseriei și niciodată pentru bani. Deși discretă de felul ei (prin educație și temperament), colecta informații
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
a ținut să facă, cum știa, onorurile de gazdă. Martha Bibescu și-a însoțit, desigur, soțul, participînd la greoaiele recepții, dar încercînd, totodată, cît se mai putea, să revadă vechi cunoștințe și să reînnoadă ceva din legăturile mai vechi cu diplomați occidentali acreditați în capitala Germaniei naziste. Și cum putea să nu se reîntîlnească, după un sfert de veac, cu Kronprințul, care, s-a întîmplat, continua să trăiască în Germania? A aranjat, cu persoane politice suspuse, mai întîi o convorbire telefonică
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
despre scopul căruia urmau să-i servească. A fost, în consecință, anchetat pînă la istovire despre acest caz, la care s-a adăugat cel al unei scrisori trimisă fostului său șef Sabin Manuilă, atunci cu domiciliul în SUA, prin intermediul unui diplomat italian la București. Toate cele trei scrisori erau, de fapt, anodine și n-aveau, la origine, scopuri politice. Anchetatorii le-au găsit totuși, tot insistînd, pe lîngă Golopenția, dacă știa că Pătrășcanu urma să nu mai revină în țară. Invariabil
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
integrarea în U.E. și în NATO. Aceasta ar fi, de fapt, marea problemă a lui Ilașcu. * E bizar, totuși, că unui om neexperimentat în ale politicii i se pun înainte atîtea ecuații, în vreme ce partidul de guvernămînt, condus de un fost diplomat, dl Năstase, se joacă de cînd a venit la putere cu imaginea României - ba cu scandalul Priboi, ba cu scandalul Timofte. Or, PDSR și liderul său par interesați, cel puțin la nivel declarativ, ca România să urmeze o traiectorie occidentală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
care scrisese Journal de Victor de Balabine, este unul dintre cei mai mediocri martori ai romancierului francez și fără orice urmă de har literar. Al cărui portret, făcut lui Balzac, trădează o lipsă totală de intuiție, mai ales din partea unui diplomat. Contemporan cu Tolstoi și Dostoievski, Balzac s-a bucurat în schimb de oarecare atenție din partea însărcinatului cu afaceri al Rusiei la Paris, P.D. Kisselev (rudă probabil cu marele dregător rus al cărui nume se leagă de Țara Românească.) Oricît de
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
a se erija în erou civilizator al societății românești. Pentru ca acum, citind romanul Ultima cruciadă, să constatăm că o asemenea încredere în sine era îndreptățită, având acoperire într-o înțelegere cuprinzătoare și inspirată a istoriei românilor. Protagonistul romanului este un diplomat român dinainte de război, Gabriel Nicolau, în care îl recunoaștem pe Nicolae Titulescu. Iată cum îl caracterizează alt personaj, scriitorul Radu Novac, care în toamna lui 1936 i-a împrumutat casa lui de la Neamț, pentru a se odihni și reface după
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
pe dl Andrei Pleșu: "Aș fi vrut și eu disidența lui Pleșu la Tescani, să vedeți ce romane scriam dacă eram acolo", exclamă cu o candoare dezarmantă dl Comoroșan. Și încă: Dl Pleșu "a desconsiderat pur și simplu profesiunea de diplomat, acceptînd în mod absolut oportunist funcția de ministru de Externe; nu de ambasador, dar de ministru de Externe!" Oare de ce s-o fi chemînd oportunism acceptarea ministerului în locul ambasadei? Nu e nici o logică aici. Doar ura, de care aminteam, hrănită
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]