319,831 matches
-
tatălui", școala aduce cu ea un "complex de detronare", figura maternă e dominantă și protectoare și așa mai departe. Acest filon se amplifică mai ales în capitolul intitulat Sex. Capitolul e un exemplu tipic pentru dezinvoltura monografistului și are două direcții de discuție: prima, cea mai adecvată și mai interesantă după părerea mea este despre ambiguitățile de limbaj și de situație în foarte multe dintre poveștile lui Creangă. De aici se dezvoltă un capitol separat, intitulat chiar Ambiguități, poate cea mai
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
ambiguitățile de limbaj și de situație în foarte multe dintre poveștile lui Creangă. De aici se dezvoltă un capitol separat, intitulat chiar Ambiguități, poate cea mai interesantă, echilibrată și argumentată contribuție a autorului la interpretarea operei lui Creangă. A doua direcție de discuție e decodarea situațiilor echivoce în cheie psihanalistă și simbolistică. Aici exagerările sînt vizibile, comentariile aduc de multe ori cu acelea ale lui Vasile Lovinescu sau cu aplicațiile școlărești ale schemelor din psihanaliză. Iată ce devine Capra cu trei
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
așezat deasupra zeilor. E o antidivinitate. În asemenea circumstanțe, Nordul nu e decît o aspirație bovarică. Aspirația unui eu ce-i înscenează o mitologie suspect sofisticată, de-o vacuitate care îngăduie o combinatorie de forme și nuanțe deschisă spre infinit. Direcția dominantă e, firește, cea declinantă, cinic devalorizatoare. Fabulosul depreciat e ca o plastilină din care mîna blazată a meșterului modelează figuri de-o eterogenie caracteristică, întrucît nu omogenitatea, unitatea viziunii îl mai interesează, ci însăși starea deprecierii, devalorizării fără scăpare
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
a unei armonii cu autorul, a unei înțelegeri tacite în urma căreia textul se lasă analizat, cercetat, interogat și, de ce nu, posedat. Nu de mult, am văzut la Teatrul Maghiar din Timișoara consecința tipului de înțelegere mai sus evocat: Lecția în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, în spațiul scenografic gîndit memorabil de Adriana Grand. Doar după cîteva luni, am plecat într-o seară, din nou, către o altă întîlnire cu Ionesco, intermediată de aceeași echipă de artiști. Este vorba
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Paleologu, așa cum a fost el publicat în catalogul expoziției, măsoară exact starea, angoasa și revolta artistului în fața incoerenței și disfuncției umanului. Carcasa umană, scrie pictorul, este așezată central, într-o zonă rîncedă a nimicului fardat strident, care acționează constant în direcția diminuării posibilităților de construire a hipersensibilității, capabilă să fortifice fondul spiritual al mecanismului UMAN. Rezultanta este o tendință de a decădea din straturile superioare către o suprafață netedă, lucioasă, în care se oglindește inferioritatea, paradoxal ajunsă să reprezinte, la nivel
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
Nu există niciodată un singur sens al unei cărți... Există sensuri posibile. Ceea ce înseamnă că romanul ca și lumea reală are un fel de permeabilitate față de sensuri. Dar nu are niciodată un sens. Există semnificații multiple care traversează cartea în direcții diferite, la fel cum se întîmplă și în viață. Aveți dreptul să urmați firul autobiografic dar eu pretind că există o mulțime de alte fire... poate mai importante. R.B.: Poate că nu m-am exprimat foarte limpede... A.R.-G
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
cercetării, fervorii curiozității, înțelegerii analitice a detaliului, acuității, eficacității. Într-un cuvînt, tabloului probant prin datele și unghiurile sale de vedere, multiplicat divers, prin atmosfera vie creată de analogii și relații. Un tablou suprasaturat de date, de referințe, de distincte direcții ale gîndirii, cum aș structura logic și entuziast, totodată, lucrarea semnată de Iordan Datcu. Am apelat totuși la lexicograful francez, ținînd seama de sugestia lui Iordan Datcu, însuși. El îl citează în Cuvîntul înainte din 1979: "Les travaux lexicographiques n
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
tirada patriotardă, cum i se întîmplă uneori lui Iorga, nici isonul de captatio de care n-au scăpat decît puțini". Aidoma lui Maiorescu și Caragiale, autorul Metafizicii a practicat în felul său o critică a formelor fără fond (deși, din direcție opusă, tradiționalistă, ca și Eminescu), un fel de postjunimism recunoscut ca atare, într-un moment de imprudență, și de dl Adrian Marino. Așadar putem vorbi de o situare a lui Nae Ionescu, nu numai verosimilă, ci și dezirabilă, în constelația
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
Bovary Adulatera la 23 bovarie, Veronika Suicida la 13 jeni etc. Totul gravitează în jurul celor 19 iubite imaginare, strigate într-un pynchonian Lot 19. Cine sînt ele și de ce au creat un univers în jurul lor? Răspunsul are cel puțin două direcții. Iubitele imaginare sînt, cu tot livrescul care le înconjoară, proiecțiile literare ale unui bărbat tînăr în care transpunerile din realitatea picantă au probabil un rol major. în spatele Gretei Garbo, al Zenobiei, al Magăi, a Veronikăi sau a Oedipei, toate ființe
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
a fost influența unilaterală a unui Tarkovski asupra cineaștilor români din anii '80, cînd cinematograful european occidental se profila pregnant pe alte coordonate, reprezentate de pildă de Noul Film German. Dacă ferestrele nu ne-ar fi fost închise în această direcție, cineaștii noștri de frunte, cu excepția lui Pintilie, nu s-ar fi descoperit poate atît de nepregătiți în 1989, inerțiali în cultivarea unui cinematograf parabolic, alegoric, "transcendental": una dintre casele de filme din anii '90, condusă de Dan Pița, se intitula
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
bibliografie ne scutește de ghilimelele citatului. Și un ultim exemplu. Dispar, unul după altul, din funcții profesioniști valoroși, înlocuiți de niscai nulități profesionale, propuse, la rîndul lor, de alte nulități (politice, acestea). O oarecare doamnă cu nume predestinat care conduce Direcția de Cultură din Primăria Capitalei îl dă afară pe directorul Teatrului "Bulandra" (un teatru care a cunoscut cîteva din succesele stagiunii trecute), fără să fie măcar capabilă să explice presei de ce. Ambasadori, atașați culturali, consuli generali, directori de Institute românești
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
configuratul definitiv, precipitatul fatal. Aruncă-le discheta! Dă-le prilejul să se aventureze în geografia vie, pulsatorie a poeziei! ș...ț Codifică apoi opțiunile de traseu, ca tot atîtea posibilități stilistice. Nu mai rămîne omul unei singure cărți, unei singure direcții, unei singure limbi, unui singur trup. Vei deveni, în schimb, omul unui singur creier, CYBERBIOS, al tău și al tuturor." Un puternic spirit Matrix în acest manifest ieșean care totuși, iată, și-a găsit sfîrșitul într-un pachet de celuloză
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
problemelor puse de acestea în noul mileniu (clonarea, organismele transgenetice, Internetul, civilizațiile extraterestre etc.) sau a considerentelor despre bogăția țărilor pe glob și felul în care s-au schimbat centrii de putere ai lumii de-a lungul istoriei. Amestecul unor direcții ținînd concomitent de valorile specifice atît a ceea ce se numește cultură înaltă, cît și popular culture, în dialoguri și eseuri scrise în același stil elegant, cu aceeași pasiune a faptelor, face ca toate aceste subiecte să apară de același rang
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
unei atari perspective ar putea fi fuga poetei de existența dată. O despărțire atît de imanența care nu o satisface, cît și de transcendența de care se socotește respinsă. Regăsindu-se într-o zonă a nimănui, supusă amenințării din ambele direcții, ea se răsfață în conștiința unui mistic demonizat, așadar disputat de forțe opuse, a căror imagine răspunde esteticii urîtului. O asemenea estetică realizează scenografia spectacolului oferit de "sufletul" ce se declară aflat în criză (cu toate că mai plauzibilă credem că ar
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
de la enumerarea lor de către semnatara ediției: scrierile din așa-numitul tip pravilă; Întrebări și răspunsuri (forma compozită publicată de Alexandru Ciorănescu); Întrebările lui Iazimir cu Panaiot Filozoful; Întrebările lui Epifanie către Andrei [Salos]. Cercetarea și-o dorește continuată în câteva direcții: „sursele diferitelor tipuri, până la atingerea originalului traducerii; copiști și cititori români, circulația manuscriselor, rezultatele copierilor succesive; dacă există paralele între texte și mărturiile orale” . Rar mi s-a întâmplat să întâlnesc un comentariu de asocieri, de speculații filosofice și filologice
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Mona Mamulea, fac doar câteva constatări. De altfel, nici celebrul Desant nu a fost, la vremea lui, lipsit de texte de umplutură. Însă prefața este prețioasă și uneori cam deplasată în demersul ei de a releva, cu orice preț, o direcție, o motivație sau un substrat rațional, de sorginte filozofică, dacă se poate, a textului în discuție. Astfel, despre Cupa de șampanie a Adinei Dabija, o excelentă farsă fantezistă (scrisă splendid), construită gradat pe un artificiu metaforic în genul unei mici
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
detaliului, a manuscriselor, a corespondenței, a oricăror urme lăsate de prozatorul interbelic. Cartea începe cuminte cu refacerea biografiei holbaniene, în oglinda căreia se răsfrâng multe din personajele romanelor. Simetric, volumul se încheie cu un album cu fotografii comentate în aceeași direcție a stabilirii unui pact autobiografic, toate cele trei eroine fiind proiecțiile a trei iubiri ale lui Holban. În celelalte capitole ale cărții Nicolae Florescu propune noi chei de lectură ale romanelor, pe care le rezumă în formulări pertinente: O moarte
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
Prozei i se rezervă un spațiu mai larg cerut de volumul scrierilor dar și de, în special, vocația de prozator pe care colegii săi din Cercul Literar de la Sibiu i-o remarcaseră de timpuriu. Monograful propune două clasificări: o primă direcție, “caracterizată prin stilul abstract, cerebral, prin satira ascuțită și umorul suculent, rabelaisian”, a doua identificabilă în “proza lirică, meditativă, uneori patetică și sentimentală, alteori nostalgică și evocatoare, cât și în dramele parabolice ale autorului reflexiv și atent la țesătura simbolică
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
originalitatea unei melopei șoptite, care sfârșește prin a ni se impune, cu o blândă complicitate tiranică. Acest poet ne-a propus, de la începuturile sale, în foarte densul peisaj liric de la sfârșitul anilor șaizeci, altceva. Întorc, nu contra lui, ci în direcția sa, o meditație asupra raporturilor dintre ființele omenești, jocularități (p. 242). Aici, autorul propune o analogie între existența umană și... gesturile unui joc (de copii, dar și de adulți?) - pe care îl prezintă astfel:„pe vremuri, mă gândeam că totul
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
nu o stare divină (perfecționistă) prin revolta pedepsită, cândva, pentru trufia îngerilor. Diferență adâncind și mai mult una de alta cele două religii... „Principalul leac - citim la pagina 115 - ce trebuie opus amăgirilor lui Satan... nu este altul decât Tora (direcția de bază a credinței). Ori de câte ori poporul lui Israel este pus la grele încercări, Dumnezeu îl cheamă la El pe Satan și îi atrage atenția: „n-ai voie să te ocupi de acest popor - ei sunt proprii mei fii”. Măreția, ca
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
doua a cărții, naratoarea se preface o Alisă modernă în țara minunilor new yorkeze de tot felul, trecute toate, cum altfel, prin filtrul sexualului. Orice e susceptibil de a fi un simbol sexual. Imaginația lucrează febril și exclusiv în această direcție, totul intră forțat într-un scenariu sexual cu groase tușe mitico-livrești. Nu exces de limbaj sexual dur, vulgar (din acest punct de vedere cartea este plicticos de decentă) sau intrigi erotice, ci doar percepție în cheia sexualității. Plus parada mitologică
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
avizați de azi mai au nevoie să fie convinși de faptul că arta în general este departe de a fi mimetică la modul fotografic. Corespondențe Poezia domnului Grigurcu este una a paradoxului și a formulărilor oximoronice. Versul său curge în direcții neașteptate, cu binecunoscuta propensiune către comparația care pune în relație intimă imagini și registre disparate. Poemele cuprinse în volumul Natură moartă și vie au virtuți de haiku și sfidează prin formulări neobișnuite materialitatea lucrurilor, instaurând o ordine poetică în răspăr
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
Academia de Arte Frumoase doar cu vreo cîțiva ani în urmă, graficianul Andrei Mănescu dezvăluie, atît prin opțiunea estetică, în ansamblul ei, cît și prin datele stilistice personale, o surprinzătoare maturitate a gîndirii artistice și un profesionalism fără concesii. Multiplele direcții în care el s-a manifestat pînă acum - gravură, obiecte realizate prin decupaj, desene/sculptură, avînd ca suport piatra de rîu -, se sprijină, în cea mai mare parte, pe același inventar de semne și pe aceeași dinamică a imaginației. După
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
Un terorism mic De ceva timp mă obsedează o serie de întrebări. Dacă s-a tot scris despre subiecte, teme, motive mari și poezia și-a permis în sfârșit să fie și minoră, până unde se poate merge în această direcție? Dacă nu se mai scrie cu rimă, ritm și alte reguli prozodice stricte, cât de late, lungi, prozaice pot deveni versurile? Dacă materialul lexical poetic s-a îmbogățit cu fiecare epocă, cât de permisiv poate ajunge limbajul poeziei? Dacă vremea
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
străzi/ soarele se înălțase/ era timpul/ de-aceea împodobindu-l cu pene și flori/ am dat drumul violoncelului plin cu lacrimi pe apă” (Veneția). Abil regizor al „stării de poezie” care poartă normele sale inexorabile, Ion Mircea o extinde în direcția dublu profitabilă a belșugului de corespondențe. Pe de o parte, „starea” în cauză se străduiește a reface modelul universal, neadmițînd granițe și parcelări (însăși utopia țelului degajă calorii lirice), iar pe de altă parte slujește productivitatea poetică în sine, statuînd
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]