KorAP: Find »[drukola/base=direcțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...21 >

509 matches

Corola-website/Law/138052_a_139381

programului va deveni funcțională va trebui înființată de urgență o unitate operațională concentrată pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu următoarele sarcini: ● activarea promptă a proiectelor aprobate; ● coordonarea implementării acestora; ● monitorizarea stadiului în care se află. Un "cabinet direcțional" va trebui instituit de urgență în cadrul Ministerului Administrației Publice pentru promovarea, orientarea și stimularea acțiunilor prevăzute, monitorizând permanent stadiul în care se află acestea și asigurând coordonarea necesară între diferite proiecte. Planul de acțiune pe termen scurt, care acoperă, în

HOTĂRÂRE nr. 1.007 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administraţiei publice. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/138052_a_139381]
Corola-website/Law/140255_a_141584

tip obișnuit ... Dispozitive de traversare și racordare corespunzătoare acelorași criterii prevăzute la litera a) de mai sus, cînd importantă curentelor de circulație justifica acest lucru. Dacă construirea pasajelor denivelate nu este justificată, amenajarea la același nivel trebuie să cuprindă refugii direcționale pentru canalizarea circulației transversale secundare, iar în caz de necesitate o dedublare a drumului internațional, rezervindu-se între cele două sensuri de circulație ale acestuia o zonă suficientă de așteptare pentru vehicule. Vizibilitatea reciprocă a drumurilor care ajung la intersecții se

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
Corola-website/Law/140235_a_141564

7. Benzi de accelerare și decelerare respectiv la intrarea și ieșirea de pe partea carosabila a drumului internațional prioritar sînt prevăzute la intersecții importante, în măsura în care sînt rentabile. IV.2.1.8. Intersecția trebuie să cuprindă, pe părțile carosabile fără prioritate, insule direcționale care să canalizeze curenții de circulație și să satisfacă următoarele criterii: a) geometria ansamblului culoarelor de circulație trebuie să fie cît mai simplă posibil pentru a fi înțeleasă imediat de utilizatori; ... b) circulațiile neprioritare trebuie să fie încetinite, devierile benzilor

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
e) calea cea mai directă trebuie să fie rezervată pietonilor; ... f) cicliștii, dacă există piste pentru cicliști, trebuie să fie deviați de la intersecția propriu-zisă, astfel încît să întretaie pe cît posibil traiectoriile vehiculelor de asemenea în unghi drept; ... g) insulele direcționale sînt mărginite de borduri ușor proeminențe, din materiale albe. ... Cînd rentabilitatea o justifica, ele sînt luminate noaptea. În lipsă de iluminare, bordurile sînt reflectorizante. IV.2.2. Intersecții denivelate Este bine că, atunci cînd rentabilitatea amenajării corespunzătoare este stabilită, să

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
Corola-website/Law/141754_a_143083

a) justificarea și optimizarea activității; ... b) descrierea procedeelor de lucru folosite; ... c) descrierea surselor de radiații, cu indicarea pentru fiecare sursă a radionuclidului și a activității maxime în perioada de lucru propusă sau, după caz, tipul generatorului de radiații X (direcțional sau panoramic), parametrii maximi pentru generatorii de radiații X, filtrarea totală și geometria fasciculului; ... d) descrierea instalațiilor utilizate, cu indicarea datelor de identificare; ... e) geometriile de expunere, daca este cazul; ... f) delimitarea exactă a zonelor sau a locurilor în care

NORMA din 11 februarie 2002 de autorizare a lucrului cu surse de radiatii în exteriorul incintei special amenajate. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141754_a_143083]
Corola-website/Law/147794_a_149123

ce a rezultat ca urmare a monitorizării individuale de rutină. ... (6) În prezentele norme doză ambientală se referă la: ... a) mărimea H*(10) - echivalentul de doză ambiental în cazul radiațiilor puternic penetrante; ... b) mărimea H'(0,07) - echivalentul de doză direcțional, în cazul radiațiilor slab penetrante. ... Aceste mărimi sunt utilizate pentru monitorizarea mediului și măsurările de arie. (7) Raportarea se face pe ultimele 12 luni. ... Capitolul 2 Cerințe tehnice pentru sistemele dozimetrice Secțiunea 1 Cerințe tehnice generale pentru sistemele dozimetrice Articolul

NORME*) din 5 septembrie 2002 privind dozimetria individuală. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/147794_a_149123]
Corola-website/Law/147729_a_149058

la distanțe mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal; ... l) în punctele de inflexiune a direcției de mers a potecii se vor aplica săgeți bicolore (culoarea albă + culoarea marcajului), care vor indică unghiul direcțional; săgeată va avea o lungime de 40-50 cm, o lățime totală de 8-10 cm și unghiul direcțional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade și de 120 grade; ... m) în zone deosebit de

HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147729_a_149058]
în punctele de inflexiune a direcției de mers a potecii se vor aplica săgeți bicolore (culoarea albă + culoarea marcajului), care vor indică unghiul direcțional; săgeată va avea o lungime de 40-50 cm, o lățime totală de 8-10 cm și unghiul direcțional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade și de 120 grade; ... m) în zone deosebit de circulate și expuse fenomenului de ceață marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va

HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147729_a_149058]
Corola-website/Law/146638_a_147967

servirea clientului în contul altora: . centre de informare cu revenire, care răspund la apelurile clienților folosind distribuția automată a apelurilor, integrarea telefonică prin computer sau sisteme de raspuns interactive; - plasarea comenzilor; - asigurarea informațiilor despre produs; - rezolvarea reclamațiilor: . centre de informare direcționale spre exterior, care se ocupă de activități de vânzare și marketing dirijate către clienți; . cercetarea pieței; . marketing-ul direct; . verificarea adreselor. 7487 Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor Această clasă include: - strângerea facturilor, acordarea de credite în rate

ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146638_a_147967]
Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567

cu privire la votanți și la modul în care aceștia își formează opțiunile electorale conform modelelor spațiale clasice, precum și dezvoltările ulterioare cu privire la aceste asumpții. A doua parte a capitolului testează empiric predicțiile a două dintre modele, modelul downsian (Downs, 1957) și modelul direcțional RM (Rabinowitz și Macdonald, 1989), pentru a explica opțiunile de vot pentru Camera Deputaților din 2004 în România. Ipoteza de lucru este aceea că modelul downsian explică mai bine opțiunile electorale decât cel direcțional sau, cu alte cuvinte, cu cât

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
modelul downsian (Downs, 1957) și modelul direcțional RM (Rabinowitz și Macdonald, 1989), pentru a explica opțiunile de vot pentru Camera Deputaților din 2004 în România. Ipoteza de lucru este aceea că modelul downsian explică mai bine opțiunile electorale decât cel direcțional sau, cu alte cuvinte, cu cât poziția votantului pe axa stângaădreapta este mai aproape de poziția partidului, cu atât probabilitatea ca votantul să aleagă partidul respectiv crește. Rezultatele empirice par să contrazică totuși ipoteza, utilitatea direcțională având efect mai puternic asupra

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
bine opțiunile electorale decât cel direcțional sau, cu alte cuvinte, cu cât poziția votantului pe axa stângaădreapta este mai aproape de poziția partidului, cu atât probabilitatea ca votantul să aleagă partidul respectiv crește. Rezultatele empirice par să contrazică totuși ipoteza, utilitatea direcțională având efect mai puternic asupra opțiunilor de vot decât cea downsiană. Însă efectele celor două utilități asupra opțiunii electorale rămân relativ reduse în comparație cu identificarea partizată. Introducere În acest capitol îmi propun să realizez o prezentare critică a cadrului conceptual dezvoltat

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
și Macdonald, 1989; Matthews, 1979), precum și modificările suferite ulterior, ca urmare a relaxării unora dintre condițiile asumate, dar și a rezultatelor testării empirice. În a doua parte a articolului, utilizez două dintre aceste modele, pe cel downsian și pe cel direcțional RM, pentru a explica opțiunile electorale ale românilor din 2004. Capitolul se încheie cu o discuție cu privire la principalele concluzii obținute din aplicarea modelelor pe datele din 2004. Modelul downsian de competiție electorală Poate cel mai cunoscut model spațial de competiție

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
cu partidul care are poziția cea mai apropiată de poziția proprie, ci cu partidul care se află cel mai aproape de votant după ce din poziția partidului a fost scăzută poziția statu-quoului, iar rezultatul a fost înmulțit cu rata de discount . Modelele direcționale de competiție electorală Am ales să vorbesc de modele direcționale, și nu de un model direcțional, întrucât în această secțiune voi prezenta două dintre modelele direcționale clasice: cel dezvoltat de Matthews (1979) și cel dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
proprie, ci cu partidul care se află cel mai aproape de votant după ce din poziția partidului a fost scăzută poziția statu-quoului, iar rezultatul a fost înmulțit cu rata de discount . Modelele direcționale de competiție electorală Am ales să vorbesc de modele direcționale, și nu de un model direcțional, întrucât în această secțiune voi prezenta două dintre modelele direcționale clasice: cel dezvoltat de Matthews (1979) și cel dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989, 1991). Cele două modele au la bază câteva asumpții comune

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
află cel mai aproape de votant după ce din poziția partidului a fost scăzută poziția statu-quoului, iar rezultatul a fost înmulțit cu rata de discount . Modelele direcționale de competiție electorală Am ales să vorbesc de modele direcționale, și nu de un model direcțional, întrucât în această secțiune voi prezenta două dintre modelele direcționale clasice: cel dezvoltat de Matthews (1979) și cel dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989, 1991). Cele două modele au la bază câteva asumpții comune. Asumpția centrală în ambele modele este

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
fost scăzută poziția statu-quoului, iar rezultatul a fost înmulțit cu rata de discount . Modelele direcționale de competiție electorală Am ales să vorbesc de modele direcționale, și nu de un model direcțional, întrucât în această secțiune voi prezenta două dintre modelele direcționale clasice: cel dezvoltat de Matthews (1979) și cel dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989, 1991). Cele două modele au la bază câteva asumpții comune. Asumpția centrală în ambele modele este aceea că majoritatea oamenilor au preferințe difuze în legătură cu direcția pe

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
o urmeze guvernarea în privința formulării politicilor. Din acest motiv, modelele renunță la ideea downsiană conform căreia votanții sunt capabili să ordoneze perfect alternativele propuse de partide pe un continuum, propunând o altă abordare asupra formării opțiunilor de vot. În modelul direcțional dezvoltat de Matthews (1979), votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată, și anume direcția preferinței, ei decizând dacă susțin sau nu o anumită politică. În modelul dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989), de acum înainte modelul RM, apare și

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea, în modelul RM, distanța de la punctul neutru la poziția pe continuum reprezintă intensitatea cu care votantul respinge sau

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
de aceeași parte a punctului neutru, atunci votanții sunt indiferenți între ele, oricare ar fi diferența de intensitate dintre pozițiile celor două. În modelele cu două sau mai multe dimensiuni însă, intensitatea poziției contează, așa cum indică formula anterioară. În modelul direcțional propus de Rabinowitz și Macdonald (1989), alegerea votantului se face în funcție de compatibilitatea dintre direcții, dar și de intensitatea poziției pe care fiecare dintre agenți, votantul și partidele, o adoptă. Într-o primă fază se stabilește dacă partidul și votantul adoptă

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
partid este mai departe de punctul neutru, cu atât acesta preferă mai intens direcția respectivă. Rezultatul interacțiunii dintre cele două poziții, a votantului și a partidului, reprezintă utilitatea obținută de votant dacă alege să voteze cu respectivul partid. Conform modelului direcțional RM, votantul va alege întotdeauna partidul care se află de aceeași parte a punctului neutru cu el însuși și care este poziționat cât mai departe de punctul neutru. Această concluzie contrazice modelul tradițional care afirmă că un votant va prefera

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
mai departe de punctul neutru. Această concluzie contrazice modelul tradițional care afirmă că un votant va prefera partidul cel mai apropiat de poziția sa ideală indiferent dacă se află de aceeași parte a axei sau nu. Mai mult, conform modelului direcțional, un votant aflat în situația de a alege între două partide care se află de aceeași parte cu el, însă la distanțe diferite de punctul neutru, îl va prefera pe cel mai îndepărtat de punctul neutru, chiar dacă celălalt partid se

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
pentru partid. Același lucru este valabil și pentru votant. Cu cât este mai aproape de centru, cu atât este mai puțin interesat de acea problemă. Astfel, dacă în modelul proximității votantul alegea partidul cel mai apropiat de propria poziție, în modelul direcțional votantul are stimulentele necesare pentru a vota partidul care se află cel mai departe de propria poziție, cu condiția ca partidul să se afle de aceeași parte a punctului neutru ca votantul. Important de menționat este faptul că, pe această

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
simplu dintre pozițiile agenților. În cazul în care votantul sau partidul se află în punctul neutru, lungimea vectorului respectiv va fi 0 și produsul va fi 0, rezultând o compatibilitate nulă între cei doi. Deși asumpția de bază a modelului direcțional este aceea că votanții se vor orienta spre candidatul care susține cel mai intens sau este cel mai intens împotriva aceluiași aspect ca și ei, totuși alegătorii nu vor empatiza cu poziții radicale, extremiste. Intensitatea cu care un candidat sau

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
a poziției partidelor pentru toți votanții. Doar în cazul în care acestea variază pentru fiecare votant în parte sancțiunea devine dependentă de poziția votantului. Un model integrat de competiție electorală Încercările empirice de a utiliza modelul proximității și pe cel direcțional RM pentru a explica opțiunile de vot ale alegătorilor (Rabinowitz și Macdonald, 1989; Merrill, 1993, 1995) au condus 66 Teorii și modele ale compeTiției poliTice la ideea că niciunul dintre acestea, pe cont propriu, nu oferă predicții satisfăcătoare. Mai mult

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]