1,164 matches
-
elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna la 20%. Fiind vase compliante (cu pereți supli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
când comparăm cele două tipuri de circulație (pulmonară și sistemică). Circulația sistemică asigură necesarul de sânge la organe; inclusiv la cele aflate la distanță mare de inimă. Dimpotrivă, plămânul primește întregul debit cardiac în același timp. Se întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este neliniară; la valori apropiate de 100 mm Hg se observă modificări mici de rezistență vasculară, dar sub 70 mm Hg are loc o vasoconstricție marcată, fluxul sanguin fiind aproape abolit la pO2 foarte scăzută. Această vasoconstricție are drept scop direcționarea fluxului sanguin spre zonele pulmonare suficient de bine ventilate. Zonele hipoxice pot apare ca urmare a obstrucției bronșice. La altitudine mare are loc o vasoconstricție pulmonară generalizată conducând la o creștere importantă a presiunii arteriale pulmonare, cu creșterea lucrului mecanic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca impozitele să fie progresive, în funcție de averea fiecăruia, să fie făcute cu dreptate, de la toți, și cu un cuantum maxim care să lase oamenilor posibilitatea de a agonisi ceva. Școlile erau indispensabile, iar o soluție de finanțare a lor era direcționarea sumelor din diversele așezăminte gen mânăstiri către activități cu impact în colectivitate. Pentru acestea era nevoie de un corp de funcționari publici pregătiți, serioși, pentru care să se pregătească o carieră cu trepte bine stabilite și existând criterii pe baza
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
inovația americană. Este adevărat că în această direcție au lucrat și o serie de reglementări oficiale. Administrația Reagan, de pildă, a interzis finanțarea din bugetul federal a proiectelor de cercetare care ar fi putut fi implementate de către industrie. Tendința de direcționare a cercetării cu precădere către cea cu virtuți comerciale a fost accentuată în 1980, în urma unei legi care acorda universităților dreptul de proprietate intelectuală asupra rezultatelor provenite din proiectele de cercetare finanțate din fonduri guvernamentale. Universitățile au sesizat imediat uriașa
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
unei tehnici de lucru ce Încorporează În sine: elemente de programare (a secvențelor, operațiilor, comportamentelor etc.); elemente de comandă sau de dirijare a activității elevului și elemente de legătură retroactivă (feedback). În această accepție, metoda apare ca o modalitate de direcționare a Învățării, prin intervenția stimulativă a programării, Însoțită de un control imediat și sistematic al rezultatelor parțiale Înregistrate (de evaluare) și de necontenită corectare și ajustare a mersului mai departe al ciclului instructiv dat. Privită sub raport structural și funcțional
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acel caracter formativ și educativ pe care orice instruire trebuie să-l aibă. Dincolo de contribuția lor la realizarea obiectivelor de cunoaștere și acțiune, toate dispun de o anumită capacitate de influențare și a altor laturi ale personalității, dedusă din Întreaga direcționare a activității pedagogice (didactice). Astfel, concomitent cu dezvăluirea anumitor conținuturi, metodele supun solicitării, exersării și dezvoltării diversele funcții psihice și motorii. În măsura În care metoda este unexercițiu sau un antrenament intelectual, intervenția ei are șansa de a se materializa În apariția unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ascunde o intensă participară și trăire a momentului de Învățare dat. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
grupare și regrupare a reprezentărilor etc.); cu subtilitate, el poate orienta discuțiile, ajutându-i mai departe pe elevi să-și stabilească, prin eforturi proprii, calea de elucidare a contradicției. Generalizând datele mai multor cercetări, Gagné ajunge la concluzia că o direcționare atentă a eforturilor depuse de elevi, prin indicații verbale care nu includ Însă enunțul unei soluții, sau cu ajutorul unei demonstrații, al unui tablou sau al altor procedee care incită la discuții ulterioare, contribuie la rezolvarea În cele mai bune condiții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tipologie a Întrebărilor de utilizat, care trebuie să aibă calitatea de a părea spontane (chiar dacă sunt Îndelung gândite) - și corelate strâns cu gradul de cunoaștere al participanților. Revenind la tipurile de Întrebări, acestea pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În mod concret, desfășurarea În condiții optime a acestei metode presupune Îndeplinirea unor condiții și anume: a) clasa de elevi să se Împartă În mai multe microgrupuri (echipe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
4.4. Compoziția socială a școlilor 194 4.5. Activitatea la clasă a profesorilor 195 4.6. Evaluările profesorilor 196 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi? 196 4.6.2. Efectul Pygmalion 197 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare 198 5. Performanțele elevilor români în context internațional 200 5.1. Studiul PISA+2000 201 5.2. Cultura civică 203 5.3. Concluzii 205 Rezumat 205 Capitolul XI. Teorii despre determinarea socială a educabilității 209 1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru creșterea șanselor școlare ale celor din categorii sociale inferioare. Soluția este simplă - copiii defavorizați social trebuie să fie încurajați printr-un mod de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inferioare. Soluția este simplă - copiii defavorizați social trebuie să fie încurajați printr-un mod de adresare și de evaluare pozitiv, care evită sublinierea și sancționarea eșecurilor elevului. 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile inferioare pot să internalizeze o imagine de sine descurajantă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de pregătire corespunzătoare își pierd motivația, suferind și pierderi în ceea ce privește imaginea de sine. Fenomenul este legat de „efectul Pygmalion” la care m-am referit ulterior. Întrucât rezultatele inițiale sunt dependente de contextul sociocultural din care provine elevul, este evidentă contribuția direcționării la reproducerea inegalităților de clasă. Din acest motiv, dezbaterea privind problema direcționării care s-a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună reglementări ce limitează în mod serios situațiile în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sine. Fenomenul este legat de „efectul Pygmalion” la care m-am referit ulterior. Întrucât rezultatele inițiale sunt dependente de contextul sociocultural din care provine elevul, este evidentă contribuția direcționării la reproducerea inegalităților de clasă. Din acest motiv, dezbaterea privind problema direcționării care s-a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună reglementări ce limitează în mod serios situațiile în care practica direcționării poate fi aplicată în clase. Nici sistemul de consiliere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inegalităților de clasă. Din acest motiv, dezbaterea privind problema direcționării care s-a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună reglementări ce limitează în mod serios situațiile în care practica direcționării poate fi aplicată în clase. Nici sistemul de consiliere școlară și vocațională nu este imun la practici care, în loc să ajute la maximizarea șanselor sociale ale beneficiarilor, susțin decizii din partea educatorilor, părinților sau elevilor ce nu fac decât să contribuie la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Robert Rosenthal și Lenore Jacobson (1968). Potrivit acestora, copiii din clasele inferioare pot suferi eșecuri școlare deoarece imediat ce intră în sistemul educațional sunt direcționați către grupuri cu rezultate slabe, iar profesorii și consilierii se așteaptă oricum ca ei să eșueze. Direcționarea nu este formalizată sau teoretizată în învățământul românesc, ceea ce nu înseamnă că este un fenomen absent. Ea este practicată într-un mod nesistematic la toate nivelurile de învățământ. În multe școli - gimnaziale și de liceu mai ales -, împărțirea pe clase
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în România, copiii din categoriile sociale înalte sunt orientați către destinații sociale corespunzătoare, iar cei din categoriile inferioare sunt destinați unor ocupații subordonate. Dascălii practică și ei, la clasă, diferențieri în modul în care gestionează resursele investite în actul pedagogic. Direcționarea practicată în clasă de către profesori este adeseori implicită și se recunoaște în atenția mai mare dedicată celor cu rezultate mai bune sau ai căror părinți manifestă o preocupare sporită față de rezultatele lor școlare, dar poate fi și sistematică, mergând până la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vedere că satisfacțiile profesionale sau sociale ale profesorilor sunt mult mai facil dobândite prin lucrul cu elevii buni sau cu cei din categorii sociale prospere. Cursurile de formare a profesorilor trebuie însă să accentueze impactul de reproducere socială pe care direcționarea poate să îl aibă. În plus, s-ar putea proiecta scheme de motivare pentru profesorii care își asumă sarcina recuperării handicapurilor școlare ale celor considerați mai puțin educabili. 5. Performanțele elevilor români în context internaționaltc "5. Performanțele elevilor români în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înalt. • Activitatea în clasă a dascălilor poate influența rezultatele elevilor, dincolo de presupusele efecte pedagogice. S-a evidențiat funcționarea unui efect de expectanță a profesorului (efectul Pygmalion), potrivit căruia rezultatele sunt determinate de așteptările profesorului. Un mecanism similar acționează în cazul direcționării, prin care elevii sunt stratificați după abilități presupuse și tratați diferențiat. Efecte analoage de etichetare au fost evidențiate și în cazul consilierii școlare. Eficacitatea sistemelor educaționale naționale este evaluată în ultima perioadă prin anchete internaționale. Rezultatele românești din aceste studii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înseamnă în realitate gestionarea unei cantități însemnate de informații, modele de comparație, modele de previziune etc. Sinteza este vizualizată în imaginea caroiajului adoptat, fiind, de regulă, un model rectangular cunoscut. Ambele abordări sugerează că managementul are o poziție activă în direcționarea cercetării prin definirea unor deziderate asociate rezultatelor, dar și prin fixarea în practică a unor limite de timp și resurse. 7.3. Aplicații practicetc " 7.3. Aplicații practice" Studiile prezentate se vor concentra doar asupra unor etape ale abordării tehnice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
doar două dintre subsistemele organizației, aflate într-o relație reciprocă complexă, dar în relație și cu alte subsisteme. Plecând de la premisa că organizațiile pot fi modelate pentru a obține anumite efecte așteptate, aserțiunea lui Chandler va servi ca element de direcționare a abordărilor practice. Punerea în practică a unei strategii implică în numeroase cazuri (nu totdeauna!) restructurarea organizației. Restructurarea înseamnă modificarea structurii organizaționale pentru a se potrivi strategiei alese. Totuși, este realist să se accepte faptul că vechea structură influențează particularizarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trăsătura „de fier” apare legată nu numai de produsele siderurgice, ci și de modul de lucru, care înseamnă o implicare totală văzută ca un angajament față de oameni. Acest angajament dă coerență sistemului de valori, dar este și un element de direcționare a noilor idei. În general, în firmă se consideră că, „dacă tot faci un lucru, atunci trebuie să îl faci bine, și, dacă tot îl faci bine, atunci merită să-l faci foarte bine!”. Specific afacerilor din distibuție, se pune
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
explicate succint. Curajul și angajamentul sunt orientate spre un viitor mai bun pentru toți, construit într-un mod responsabil. Elementele de inovație sunt asociate echipei, într-un sistem ce pune accentul pe calitate și pe încrederea în acest element de direcționare. Reacția sistemului la orice semnal al pieței este rapidă și flexibilă. Se încurajează inițiativa, angajamentul și bunele relații cu toți partenerii sistemului. Reacția la semnele de prăbușire a sistemului comunist în Estul european a fost eficientă, iar intrarea în România
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu interferează cu doctrinele politice și nu Își propune un partizanat În acest sens, dar aduce argumente pe linia depolitizării mecanismului de absorbție, atât prin Îndrumarea către profesionalizarea activității de manager de proiect În absorbția fondurilor europene, cât și prin direcționarea banilor europeni către nevoi obiective, și nu către interese partinice. Capitolul 1 Economia Bazată pe Cunoaștere Profilul cercetătorului: „Nu știm ceea ce nu știm, Nu putem acționa asupra a ceea ce nu știm, Nu vom ști până ce nu vom cerceta, Nu vom
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]