382 matches
-
însă că situația devenise ireversibilă. Acest segment important al populației s-a angajat atunci într-o profundă activitate cognitivă de reorganizare a reprezentărilor lor sociale. Au devenit susținători ai noului curs, militanți pentru noua ordine. Noile practici, elaborate de noii dirigenți și de cei ce li s-au alăturat, au început să se impună. Iar actorii sociali care se opuneau acestor practici au început să dispară (erau „vaporizați” cu o știută tehnică orwelliană) sau li s-a limitat posibilitatea de a
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de recuperare, merită să fie consemnate și reflecțiile critice asupra evoluției educației adulților în România. C. Schifirneț (1997) crede că, până în 1989, educația adulților a fost identificată, în România, cu cultura de masă. Explicația unei asemenea viziuni decurge din dorința dirigenților epocii socialiste de a avea o societate omogenă, nediferențiată. Motiv pentru care un segment special de educație a adulților nu se justifica, „educația era aceeași pentru toți”, se cereau activități care „să răspundă unor comandamente ideologice”, fără să se asigure
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conceptului (1999). Să ne referim la contextul nostru: constatăm adesea că informația este selectată din exterior, de către responsabili sociali, și nu de către actorul social Însuși, prelucrată de context, adaptată caracteristicilor acestuia, organizată astfel Încât să servească modelului de societate dorit de dirigenți. În studiul său din cartea recentă, Guimelli continuă această idee: În cazul unor subiecte de conversație sensibile, oamenii au adesea tendința să eludeze normele sociale admise În societățile democratice, la care au aderat În mod formal, să mascheze adevăratele lor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu știe și altceva. El se consideră informat, competent, capabil de discernământ, autonom, și nici nu bănuiește că a fost deprins să reacționeze numai Într-un anumit mod. Pentru a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări și practici comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții din partea celor conduși e gruparea indivizilor În structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora În acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate din exterior. Dacă procesul reprezentațional nu poate fi detașat de activitățile În care actorii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
urcuș. Pentru confortul lor psihic, se cere să tacă martorul. (25.05.2009) Moștenitorii (I) Evenimente politice și sociale din ultima perioadă ne trimit cu gândul la un anumit tip de moștenire a clasei noastre politice, a tuturor tipurilor de dirigenți care au deprins de tineri unele tehnici de a comunica cu cei din jur, cu adepții și cu ceilalți, specifice unui anumit context. Mă refer la „competențele” acestor diriguitori În a manipula, În a schimba opțiunile din mers, „a negocia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Meinecke, Friedrich, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, R. Oldenbourg, München și Berlin, 1924. Meyer, Hans Dieter, Cicero und das Reich, Cologne, 1957. Molho, Anthony, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Monte Oriolo, 1987, pp. 191-207. ---, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de' Medici: "Pater Patriae" or "Padrino"?", în Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33. ---, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16. ---, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Firenze, Papafava, 1987, pp. 191-207. ---, "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Antoni Maczak (ed.), Oldenbourg, Monaco, 1988, pp. 233-242. Montaigne, Michel de, Journal de voyage, F.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae di Leonardo Bruni", în Leonardo Bruni cancelliere della repubblica di Firenze, Leo S. Olschki, Florența, 1990, pp. 29-62. Garin, Eugenio, Portraits
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
rpt., Forni, Bologna, 1968. Fubini, , Riccardo, "Appunti șui rapporti diplomatici fra îl dominio sforzesco e Firenze medicea", în Gli Sforza a Milano e în Lombardia e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Milano e în Lombardia e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", în Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. Fusai, Giuseppe, Lodovico Ariosto în Garfagnana (1522-1525), Bertagni, Barga, 1912. Gai, Lucia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Paret (Oxford University Press, Oxford, New York, 1986), pp. 11-31, a fost doar mai înțelegător cu Machiavelli. 10 Asupra fiscului în relație cu consolidarea statului, vezi Anthony Molho, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Monte Oriolo, Papafava, 1987, pp. 191-207; și idem, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Princeton, 1979 (care se poate citi împreună cu Idem, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-3000; A. Molho, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Papafava, Firenze, 1987, pp. 191-207; R. Pöhlmann, Die Wirthschaftspolitik der Florentiner Renaissance und das Princip der Verkehrsfreiheit, 1878 (rist. anast.: Amsterdam, Bonset, 1968); A. Verde, Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche e documenti, vol. 4, Firenze
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Making of a Renaissance Patron of the Arts", în Giovanni Rucellai ed îl suo Zibaldone, Warburg Institute, Londra, 1960-1981, ÎI, p. 35, n. 4.) 75 Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
35, n. 4.) 75 Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c. 1400 to 1617, Cambridge University Press, Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton University Press, Princeton, 1967, p. 3, nota 1, în epoca merovingiana termenul commissarius era interșanjabil cu cuvintele legatus
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
elle semble Murmures de réprobation. Silence. fatiguée. Tiossido, à șes côtés, infatigable, Tiossido, caricature de l'athlète, entre à droite en tenue de ville, scande le rythme. au pas de gymnastique [...] Lasca marche au pas de de gymnastique. Ils se dirigent de droite à gauche. Sur la poitrine, îl porte le numéro 456. Îl traversera la scène de droite à gauche. Lasca tantôt le suit, tantôt le précède de très peu. [...] LASCA:[...] Un, deux, un, deux, un, deux, TIOSSIDO: Un, deux
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
țara, nu a fost prezent la adunarea de la Alba Iulia care la 1 decembrie 1918 lua hotărîrea istorică de revenire a Transilvaniei la patria mamă, dar cunoscîndu-i-se contribuția la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea, „care de atîta vreme trăia în toate fibrele de simțire a neamului“, dar și regretul că „nu mi-a fost dat să văd aceste valuri de oameni și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țara, nu a fost prezent la adunarea de la Alba Iulia care la 1 decembrie 1918 lua hotărîrea istorică de revenire a Transilvaniei la patria mamă, dar cunoscîndu-i-se contribuția la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga Își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga Își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea, care de atîta vreme trăia În toate fibrele de simțire a neamului, dar și regretul că nu mi-a fost dat să văd aceste valuri de oameni și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dealerii, urmând în ordine pentru ambele categorii de responenți: prietenii, din străinătate, weed-shop, farmacii. Deși toți profesorii au menționat existența campaniilor de informare în școală desfășurate fie prin intermediul autorităților locale, fie prin intermediul O.N.G-urilor, fie la orele de dirigenți, elevii nu recunosc acest lucru sau nu le acordă importanță nevăzându-le utilitatea. Doar 18,4% dintre elevii de liceu cunosc instituții și organizații implicate în prevenirea și combaterea consumului de droguri. 24,8% nu au răspuns la acest item
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
București, este funcționar la Ministerul Domeniilor, iar între 1907 și 1917 va fi atașat economic și consul la Londra, Viena și Odessa. Face parte din delegația românească la Conferința de Pace de la Paris și, ca secretar la Externe, din Consiliul Dirigent. În 1922 e numit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, unde predă până în 1939, o vreme fiind și rector. Ca prozator, M. debutează în 1899, cu o povestire, la „Literatură și artă română”. Alte scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor, apărute toate în 1918. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, D. fost decorat. După război, a fost șef al Biroului de Presă de pe lângă Președinția Consiliului Dirigent al Ardealului și Banatului (1919-1920), a redactat ziarul „Le Moniteur de Transylvanie”, din 1931 a funcționat ca director și apoi secretar general al Presei și Propagandei și, intermitent, din 1925, ca atașat de presă pe lângă legațiile României din diferite capitale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]