378 matches
-
cu mult mai tare și mai rafinat organizată decît cea veche". În regimul socialist, individului nemulțumit îi este asigurată eliminarea din sistem și, cum altă cale de supraviețuire nu există, va avea tot timpul să moară de foame. Supremația funcționarilor dirigenți va permite, susține filosoful, "amestecarea nu numai într-o mică parte a vieții individului, ci în întreaga lui viață". Va trebui să nu ne lăsăm furați de cîntecele de sirenă ale stîngii franceze și de viscolul imperial al comunismului moscovit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lasă pe muchii perpendiculare din șirul Carpaților până la frumosul șes al Văii Oltului, așa de bine cultivat. Scurtă oprire în Făgăraș, cu cetatea-i pitorească și biserica lui Brâncoveanu, și, în fine, ajungem la Sibiu. Aici, numai grație intervenției Consiliului Dirigent, domnul Petrescu capătă odaie într unul din hotelurile ticsite de călători, armată și autorități, iar Pia și cu mine recurgem la ospitalitatea vestit de gentilă a d-lui și d nei Andrei Bârseanu. alba iulia A doua zi dis-de-dimineață, pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se va face o unificare sufletească totală, nu vor mai fi ardeleni și regățeni (cum zic ei), precum nu mai sunt munteni și moldoveni, ci numai români de la Nistru până la Tisa. Așadar, spre marea noastră mirare, în iulie 1919, Consiliul Dirigent, în loc de a organiza, zădărnici călătoria mamei la Sibiu, începu lupta contra liberalilor în primele alegeri parlamentare din Transilvania, uitând tot ce le datorau în starea lor politică de atunci. Primele semne de răceală fură atitudinea și discursul d-lui Maniu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Meinecke, Friedrich, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, R. Oldenbourg, München și Berlin, 1924. Meyer, Hans Dieter, Cicero und das Reich, Cologne, 1957. Molho, Anthony, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Monte Oriolo, 1987, pp. 191-207. ---, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de' Medici: "Pater Patriae" or "Padrino"?", în Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33. ---, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16. ---, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Firenze, Papafava, 1987, pp. 191-207. ---, "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Antoni Maczak (ed.), Oldenbourg, Monaco, 1988, pp. 233-242. Montaigne, Michel de, Journal de voyage, F.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae di Leonardo Bruni", în Leonardo Bruni cancelliere della repubblica di Firenze, Leo S. Olschki, Florența, 1990, pp. 29-62. Garin, Eugenio, Portraits
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
rpt., Forni, Bologna, 1968. Fubini, , Riccardo, "Appunti șui rapporti diplomatici fra îl dominio sforzesco e Firenze medicea", în Gli Sforza a Milano e în Lombardia e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Milano e în Lombardia e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", în Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. Fusai, Giuseppe, Lodovico Ariosto în Garfagnana (1522-1525), Bertagni, Barga, 1912. Gai, Lucia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Paret (Oxford University Press, Oxford, New York, 1986), pp. 11-31, a fost doar mai înțelegător cu Machiavelli. 10 Asupra fiscului în relație cu consolidarea statului, vezi Anthony Molho, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Monte Oriolo, Papafava, 1987, pp. 191-207; și idem, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Princeton, 1979 (care se poate citi împreună cu Idem, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-3000; A. Molho, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Papafava, Firenze, 1987, pp. 191-207; R. Pöhlmann, Die Wirthschaftspolitik der Florentiner Renaissance und das Princip der Verkehrsfreiheit, 1878 (rist. anast.: Amsterdam, Bonset, 1968); A. Verde, Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche e documenti, vol. 4, Firenze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Making of a Renaissance Patron of the Arts", în Giovanni Rucellai ed îl suo Zibaldone, Warburg Institute, Londra, 1960-1981, ÎI, p. 35, n. 4.) 75 Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
35, n. 4.) 75 Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c. 1400 to 1617, Cambridge University Press, Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University Press, Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton University Press, Princeton, 1967, p. 3, nota 1, în epoca merovingiana termenul commissarius era interșanjabil cu cuvintele legatus
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
adevărat decisivă... Trebuie să i se aducă un remediu. Cine trebuie să facă asta? Toți cu siguranță! Dar există categorii de persoane care mai mult decât altele pot și trebuie să lucreze... ca să salveze omul în totalitate. Preoți, medici, maeștri, dirigenți, autorități și toți cei care au responsabilități publice: dirigenții de muncă, antreprenorii, studioșii, capii asociațiilor, scriitorii, miniștrii națiunii... asupra tuturor acestora apasă o mare, o dulce responsabilitate pentru binele fraților». Don Calabria încerca să suscite în laici conștiința vocației și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în sociologie, căci este nemaiauzit ca o clasă fără nici o însușire 1 Culegere..., p. 132. ăProgram de reforme, "Timpul", 6 dec. 1881.î 2 Ibidem, p. 52, 124, 126, 123. ăPartidul roșu, ibid., 6 iunie 1880, și Fanarioții și clasele dirigente, ibid., 9 sept. 1881.î favorabilă în lupta pentru trai, și împotriva necesităților istorice, să pună mâna pe conducerea unui stat.) Această clasă parazită trăiește exploatând munca claselor pozitive. Ea le exploatează prin frazeologie - "export de grâne, import de fraze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor, apărute toate în 1918. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, D. fost decorat. După război, a fost șef al Biroului de Presă de pe lângă Președinția Consiliului Dirigent al Ardealului și Banatului (1919-1920), a redactat ziarul „Le Moniteur de Transylvanie”, din 1931 a funcționat ca director și apoi secretar general al Presei și Propagandei și, intermitent, din 1925, ca atașat de presă pe lângă legațiile României din diferite capitale
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
Teologic Ortodox din Arad și cel din Cluj, absolvindu-l în 1901. Funcționează ca învățător în câteva sate din județele Cluj și Sibiu, pentru a ajunge în cele din urmă în comuna natală. După Unire a fost referent la Consiliul dirigent - secția învățământul primar, director al Orfelinatului „Principele Mircea” din Sibiu, președinte al Asociațiunii învățătorilor din județul Sibiu, întemeietor și președinte de onoare al Reuniunii meseriașilor din Orlat, redactor al ziarelor „Cuvântul poporului” (Săliște, apoi Sibiu) și „Luceafărul social-cultural” (Sibiu). A
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
litere și filosofie din Budapesta (1900-1904). Din 1904 secretar literar la "Astra", mentor al grupării "tinerilor oțeliți" din cadrul Partidului Național Român. După intrarea României în război se stabilește în România, contribuind la tipărirea ziarului "România". Ministru fără portofoliu în Consiliul Dirigent (1918-1920), deputat (1919); membru al Academiei Române (din 1919); membru al Partidului Poporului (1920-1932); ministru de Stat (martie-iunie 1920); ministrul Cultelor și Artelor (iunie 1920-decembrie 1921); ministru de Interne (martie 1926-iunie 1927): Fondator al Partidului Național Agrar (1932), care în aprilie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Consiliul protopopial iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. Atribuțiile Adunării generale protopopiale sunt reglementate de legile interne ale Bisericii Reformate din România. ... (4) Organele de guvernare și de reprezentare ale eparhiei sunt: Adunarea generală eparhială și Consiliul dirigent. Președinția ambelor organe este alcătuită din episcop și primcuratorul eparhial (primcuratorul executiv). Adunarea generală eparhială este formată din protopopi, primnotari protopopiali (vicari), primcuratori protopopiali și din reprezentanții protopopiatelor aleși în mod paritar dintre preoți și prezbiteri. Membrii Consiliului dirigent eparhial
STATUTUL din 20 februarie 2008 Bisericii Reformate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
Consiliul dirigent. Președinția ambelor organe este alcătuită din episcop și primcuratorul eparhial (primcuratorul executiv). Adunarea generală eparhială este formată din protopopi, primnotari protopopiali (vicari), primcuratori protopopiali și din reprezentanții protopopiatelor aleși în mod paritar dintre preoți și prezbiteri. Membrii Consiliului dirigent eparhial sunt aleși de Adunarea generală eparhială, numărul lor fiind stabilit de Adunarea generală eparhială. Adunarea generală eparhială și Consiliul dirigent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. Atribuțiile Adunării generale eparhiale sunt reglementate de legile interne ale Bisericii
STATUTUL din 20 februarie 2008 Bisericii Reformate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
primnotari protopopiali (vicari), primcuratori protopopiali și din reprezentanții protopopiatelor aleși în mod paritar dintre preoți și prezbiteri. Membrii Consiliului dirigent eparhial sunt aleși de Adunarea generală eparhială, numărul lor fiind stabilit de Adunarea generală eparhială. Adunarea generală eparhială și Consiliul dirigent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. Atribuțiile Adunării generale eparhiale sunt reglementate de legile interne ale Bisericii Reformate din România. ... (5) Regulamentele adoptate de aceste organe intră în vigoare după aprobarea lor de către organele ierarhic superioare. ... (6) Organul
STATUTUL din 20 februarie 2008 Bisericii Reformate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
și Consiliul protopopial iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. Atribuțiile Adunării generale protopopiale sunt reglementate de legile interne ale Bisericii Reformate din România. ... (4) Organele de guvernare și de reprezentare ale eparhiei sunt: Adunarea generală eparhială și Consiliul dirigent. Președinția ambelor organe este alcătuită din episcop și primcuratorul eparhial (primcuratorul executiv). Adunarea generală eparhială este formată din protopopi, primnotari protopopiali (vicari), primcuratori protopopiali și din reprezentanții protopopiatelor aleși în mod paritar dintre preoți și prezbiteri. Membrii Consiliului dirigent eparhial
HOTĂRÂRE nr. 186 din 20 februarie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Reformate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195613_a_196942]
-
Consiliul dirigent. Președinția ambelor organe este alcătuită din episcop și primcuratorul eparhial (primcuratorul executiv). Adunarea generală eparhială este formată din protopopi, primnotari protopopiali (vicari), primcuratori protopopiali și din reprezentanții protopopiatelor aleși în mod paritar dintre preoți și prezbiteri. Membrii Consiliului dirigent eparhial sunt aleși de Adunarea generală eparhială, numărul lor fiind stabilit de Adunarea generală eparhială. Adunarea generală eparhială și Consiliul dirigent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. Atribuțiile Adunării generale eparhiale sunt reglementate de legile interne ale Bisericii
HOTĂRÂRE nr. 186 din 20 februarie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Reformate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195613_a_196942]