262 matches
-
nr. 2. În sală domnea o atmosferă de așteptare și de oarecare relaxare pentru asistenți care aveau acum ocazia să facă un schimb de impresii - aducânduși fiecare aminte de unele momente demne de rememorat. Sunt gata, așteptând comanda forului suprem diriguitor P.C.R. reprezentat în acel moment de un activist intrat în grațiile mai marilor zilei. Era un croitor de la Fabrica de Confecții care, în noua situație, și-a lăsat acul, creta croitorului și metrul schimbându le cu fițuici și pliante diferite
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și mușcat de invidie (care pe atunci încă nu era declarată păcat), se amestecă în aventurile amoroase ale lui Zeus, stăpânul lumii antice și al cerului ce-o acoperea, și-i face un fel de publicitate mondenă și moralistă măritului diriguitor. Stăpânul se mânie și-l supune pe Sisif, precum caralii din închisorile comuniste, la o pedeapsă absurdă, la prima vedere, absurdă și perpetuă, dar definitorie, de exterminare: să urce pe coasta unui deal un cogeamite bolovan și odată ajuns pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
și interpretative într-un spectru larg al modernității românești și al conexiunilor acesteia cu lumea exterioară, deloc atinsă de virușii ideologizării sau vulgarizării ce transformau adesea păcatul în virtute, într-un cuvânt științifică, opera sa nu a convins încă pe diriguitorii înaltului for academic, ale căror criterii sau exigențe pot fi doar comentate, nu și judecate, de muritorii de rând. Personal, mărturisesc credința că timpul, atât de grăbit cu omul Leonid Boicu, va fi mai drept cu istoricul omonim și-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar unirea lor sub sceptrul unui singur prinț, precum și relația care se făcea cu românii transcarpatici, contribuiau la propensiunea recunoașterii conceptuale a particularității și individualității „problemei Principatelor”, adică a ceea ce se va numi „chestiunea română”. Este adevărat că în concepția diriguitorilor de atunci ai marilor puteri, cum am afirmat-o și cu alt prilej, chestiunea română nu dobândise încă sensul modern, de mai târziu, din secolul al XIX-lea. Dar lucrurile evoluau în această direcție și fără voie, o evoluție impusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijlocii descoperă, în cele din urmă, căderile în extremă ale meditației relative la rolul și locul unui eveniment sau al unei personalități proprii în desfășurările istorice universale. Ne întâmpină o asemuire cu ceea ce am numi deferență ori „sfială” față de „marii diriguitori ai lumii”, ca și atitudinea contrară. Se înțelege de la sine că nu lipsesc cei ce urmează „calea împărătească”, care pentru noi înseamnă cea a dreptei judecăți și nu cea a împăciuirii inadvertențelor. Popoare mari prin număr, forță și creație au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atitudinea contrară. Se înțelege de la sine că nu lipsesc cei ce urmează „calea împărătească”, care pentru noi înseamnă cea a dreptei judecăți și nu cea a împăciuirii inadvertențelor. Popoare mari prin număr, forță și creație au avut în frunte ca diriguitori niște nulități, ca să nu implicăm în cauză patologia. Dimpotrivă, popoare mici au simțit binefacerea de a fi îndrumate de oameni cu însușiri excepționale, și cu atât mai mare este meritul acestora din urmă. Niciodată însă ecuația n-a fost rezolvată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Guvernul provizoriu ia măsuri de urgență, trimite în grabă un comisar în fiecare departament pentru a anunța resurecția fraternității românești, timpul iubirii în fața fiecărui om care poartă numele de român. Ordinul de misiune semnat de mitropolitul Ungro-Vlahiei și de principalii diriguitori ai coabitării Eliade, Christian Teii, Ștefan Golescu și Magheru subliniază: "Trebuie să-i facem pe locuitori să înțeleagă că țăranii au acces la proprietate și că vechii proprietari au aceeași patrie-mamă. Îi unește dragostea și astfel patria va fi atît
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Tommaso cu glas tare i-am tras pe sfoară în toți acești ani, ducându-i de zgardă. Atunci când Mario del Tufo a venit să-l viziteze și-i reproșă că devenise izvor de îmbogățire pentru gardieni și diverși funcționari și diriguitori, răspunsul lui Tommaso a fost, ca de obicei, serafic: Mario tu știi că la Napoli trăiesc cam trei sute de mii de suflete din care nu muncesc decât vreo cincizeci de mii; și ăștia trag din greu și-și ruinează sănătatea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acest scop, deci, s-a străduit să exploateze, la maximum posibil, interesul cercurilor conducătoare otomane că problema poloneză să fi fost rezolvată într-o manieră care să nu fi afectat interesele majore ale Porții Otomane în Europa Est-Centrală. Ca urmare, diriguitorii politicii orientale a Franței au vizat angajarea directă a acesteia în sprijinirea eforturilor polonezilor de refacere a unității teritoriale a statului lor. În cazul în care manevră ar fi reușit, Imperiul Otoman ar fi fost implicat într-un nou război
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
despre succesul politicii sale orientale, von Knobelsdorff continuă să-l "bombardeze" cu alte și alte dovezi care probau acel succes, confirmat de atașamentul Porții Otomane față de acea politică. În această ordine de idei, se plasează o informație, în conformitate cu care noii diriguitori ai politicii europene a Porții Otomane ar fi avut o cu totul altă viziune despre sistemul de alianțe europene, decât cea profesata de fostul reis efendi, Ratib Ebu Bekir. Potrivit noii concepții, nu marile alianțe preconizate de acela ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fiind reținută de războiul cu Rusia. Mai ales că acesta putea capătă o nouă turnură, după încheierea Convenției franco-ruse de la Erfurt, din 12 octombrie 1808, în sensul că se putea produce un atac și din partea Franței. De aceea, multi dintre diriguitorii politici otomani opinau pentru prelungirea armistițiului cu Rusia 211. În perspectiva încheierii păcii, delegația otomană, în fruntea căreia se află Galib Seyyid Mehmed Said efendi, reis efendi, a plecat la Iași, la 14 decembrie 1808, unde urmau să se desfășoare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
După cum, "d'après le même plan", Iranul ar fi putut, pe de altă parte, să rețină atenția Porții Otomane, prin contestarea, de către iranieni, a pretențiilor sale asupra pasalâcului de Bagdad 220. Așadar, evoluția sistemului politic continental punea din nou pe diriguitorii otomani în situația de a renunța la ideea includerii Imperiului lor în acel sistem. Deoarece, în cazul în care ar fi încercat să pătrundă acolo, prin intermediul sistemului francez de alianțe, ar fi însemnat să se expună pericolului unui război cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
peut prendre point aux affaires générales de l'Europe sans songer à celles de la Porte pour le même but" (s. Ven.C.)226. O astfel de declarație, repetată în împrejurările politice de atunci, putea fi doar un exercitiu diplomatic, de vreme ce diriguitorii politicii europene a Porții Otomane nu-și puteau face nici o iluzie că Suedia ar fi abandonat alianță cu Rusia, în favoarea uneia cu cea dintâi. Cu atat mai mult, cu cat erau, deja, bine informați despre sprijinul pe care îl aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
toți tăiați împrejur. Încă odată este demascată falsificarea istoriei pentru că zurbagii și scandalagii cu săbiuțe și șiș erau ivriții farisei care doreau să înhațe de chică imperiul roman și să-l înjuge la carul lui Iahwe iar ei să fie diriguitorii noii făcături, așa cum au încercat în urmă cu mai bine de 200 de ani cu macedonenii care erau stăpînii Siriei! Chiar dacă nu au reușit, ei nu au renunțat la proastele și străcioasele năravuri. Este semnificativ faptul că cele cîteva mii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
perșii i-au făcut pe mioritici, niște schismatici care ar fi furat înțelepciunea de la Zoroastru, spunînd că plaiurile din Carpați sînt iadul unde ard cei răi. Vechii perși dar nu zoroaștri, îi mai spuneau lui Mitra Aryaman - Ospitalierul, fiindcă era diriguitorul sufletelor strămoșești. Mitra se prezintă în cultul religios sub două forme, una fizică și alta morală. În forma sa fizică, deși ne înfățișează lumina, totuși nu trebuie confundat cu soarele, cu luna sau cu stelele. Mitra este soarele cel adevărat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
propune să aducă în atenția celor care încă mai sunt interesați de trecut o anumită perspectivă asupra unor pagini de istorie românească. Perioada 1940-1943 face obiectul unor importante controverse între istoricii români, mărul discordiei fiind reprezentat de deciziile luate de diriguitorii țării, din acei ani. Retragerea fără rezistenta LAVINIU LĂCUSTĂ INTRODUCERE CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI CAPITOLUL II - TRECEREA NISTRULUI, O PROBLEMĂ CONTROVERSATĂ CAPITOLUL III - SITUAȚIA EVREILOR ȘI A POPULAȚIEI DE ETNIE RROMĂ ÎN TRANSNISTRIA CAPITOLUL IV - ROMÂNII
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
propune să aducă în atenția celor care încă mai sunt interesați de trecut o anumită perspectivă asupra unor pagini de istorie românească. Perioada 1940-1943 face obiectul unor importante controverse între istoricii români, mărul discordiei fiind reprezentat de deciziile luate de diriguitorii țării, din acei ani. Retragerea fără rezistenta armată din Basarabia și Bucovina de nord, continuarea războiului la est de Nistru ori tratamentul aplicat populației evreiești în anii sus menționați se constituie în tot atâtea controverse pentru istoriografia română. Și tot
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
neprivilegiată a naturii, căutând umăr la umăr cu porcul-spinos rădăcini comestibile. A venit însă ziua când un hominid sau mai mulți au ales ceva din universul înconjurător, simțind nevoia să- i atribuie o condiție supranaturală, de principiu născător, ordonator și diriguitor al întregii lumi. Putea fi soarele, putea fi pământul, strămoșul, vântul, ursul, un copac enorm, un lac de munte, o pasăre sau, mai rafinat, un idol cioplit. Universul a încetat să mai fie omogen, s-a debalansat. În ciuda asocierii aproape
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să fie scrutat cu toată atenția. Cei 20 de ani ai lui Silviu Brucan "Fenomenul de "continuitate" a reprezentat o frână majoră în eforturile de a întemeia o comunitate politică democratică. Vechile reflexe leniniste au continuat să inspire, din partea noilor diriguitori, comportamente intolerante, paternaliste și autoritariste". Raport Final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza regimului comunist în România, decembrie 2006, p. 62746 În Polonia, apoi în Cehoslovacia și Ungaria, primele alegeri cu adevărat libere, chiar dacă negociate, au fost dovada incontestabilă a voinței
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tipărită la SC Impex SRL Bârlad. * Profesorul și poetul Ion Alexandru Angheluș - desen de Lina Codreanu 405 Procust Procust, revistă de experiment cultural, Editor Biblioteca „Stroe Belloescu" și director fondator Marian Constandache, apare cu sprijinul Primăriei Bârlad (de lăudat niște diriguitori care găsesc bani pentru sprijinirea culturii!). Acest prim număr de primăvară-vară ne aduce poeme de Lucian Vasiliu și Gellu Dorian, proză de Iorgu Gălățeanu, Gabriel Marineasa, Mihaela Butnariu, Costel Baboș, eseurile Poezie, rațiune și mister de Daniel Corbu, Eminescu o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diverse studii sociologice (Românii și clasa intelectuală din Bucovina - Notițe statistice, Cernăuți, 1911, România și clasa de mijloc din Bucovina - studiu statistic I Meseriașii, II Negustorii, Cernăuți, 1912, ș.a.), numeroase pagini de istorie literară. Cea mai importantă contribuție a ultimului diriguitor interbelic al revistei junimiste este editarea cunoscutei și recunoscutei serii de Studii și documente literare, vol. I-XIII, București, 193l-l946, din care numai primul volum este editat în colaborare cu Gh. Cardaș. Întreprindere, despre care citim în dicționarul amintit, că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
I.E. Torouțiu. Membru corespondent al Academiei Române, care prin valoroasele și voluminoasele sale publicații, apreciind rostul "Junimii" în mișcarea de renaștere a limbii și literaturii române, va ști să ducă mai departe făclia veșnic vie a gîndirii junimiste". Despre activitatea de diriguitor al foii junimiste avem o mărturie a poetului Vasile Posteucă, dintr-un jurnal rămas încă inedit și semnalată de Ion Filpiciuc în introducerea la culegerea de folclor Frunză verde, reeditată în 2003, în îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15 iulie 1943, pe cînd poetul se afla prizonier în lagărul de la Bukhenwald, unde primește un număr întîrziat al "Convorbirilor literare" - noiembrie-decembrie 1941. Lectura revistei îl determină să noteze cîteva considerații și amintiri despre diriguitorul acestuia: "Fără mintea și elanul lui, Convorbirile ar fi rămas "magazin literar și cultural", așa cum au viețuit de la moartea lui Maiorescu încoace. El le-a dat viață nouă, deschizînd porțile pentru toți scriitorii tineri și bătrîni și plasînd revista în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de fire. Și, pe drept, cei doi cărturari bucovineni meritau această sublimă izbăvire într-o vreme de tristă izbeliște culturală. Nu meritau însă uitarea care i-a învăluit vreme de-o jumătate de veac". E o "uitare" pe care ultimul diriguitor interbelic al revistei "Convorbiri literare", cu adevărat nu o merită. I.E. Torouțiu rămîne în literatura română un istoric literar de primă mărime și de indiscutabilă stăpînire a meandrelor manuscriselor eminesciene; un acribios pînă în marginea pedanteriei. Se află între eminescologii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
află între eminescologii de frunte, la care instrumentele filologice îți relevă maxima utilitate. "Pentru el, citim în Prefața lui Nicolae Georgescu, filologia înseamnă discurs larg cultural, demonstrație, spectacol de idei, paradă de erudiție; o prelungire a hașdeismului". A fost, ca diriguitor al "Convorbirilor literare", un bun și necesar continuator al ideilor care i-au animat pe junimiști, iar seria sa de Studii și documente literare (v. I-XIII, 193l-l946) este și rămîne un veritabil tezaur pentru cultura națională; serie ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]