493 matches
-
care guverna, dar acest contingent singur nu putea da majoritatea unui partid fără nici o legătură cu masa electorală. Acest adevăr l-a înțeles Carp de îndată ce a ajuns la putere. În ziua în care noul minister Theodor Rosetti s-a prezentat discuțiunii Par lamentului, George Panu a atacat guvernul, spunându-i că, nefiind cu noscut de țară, că neavând popularitate, este un minister personal. Iar Petre Carp i-a răspuns, adăugând: — Recunosc că am venit la guvern fără popularitate, dar, spre deosebire de acele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Basarabia cu averea mea, o dau toată țării.“ îndată după votarea moțiunii, Ion Brătianu a cerut Camerei ca, în interesul patriei și al înfrățirii românilor în aceste împrejurări atât de mari, să scoată de sub acuzare pe foștii miniștri conservatori. Fără discuțiune și cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi contra 6 și 3 abțineri, votează ridicarea acuzațiunii. Prin urmare acum chestiunea e lămurită. Rusia ne cere cele 3 județe basarabene ce ne-au fost restituite prin Tratatul de la Paris. Din ceasul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
România va pierde Basarabia, aceasta va fi din cauză că are un guvern roșu care e suspect în Rusia monarhică. Kogălniceanu a răspuns recunoscând că bazele armistițiului sunt jignitoare pentru România, arătând că a protestat contra acestor baze în ceea ce privește România. O pasionată discuțiune se încinge în Senat și, de astă dată Dimitrie Ghica, ca și Vasile Boerescu și Epureanu, susținând că guvernul a lucrat greșit, a propus următoarea moțiune de blam: „în urma interpelațiunii prințului Dimitrie Ghica, Senatul, ascultând explicările guvernului, declară că Ministerul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
La începutul lunii august, principele Alexandru de Battenberg este investit de către sultan ca prinț domnitor al Bulgariei. Pe la jumătatea lui septembrie, Alexandru de Battenberg vine în București spre a face o vizită prințului Carol. în sfârșit, după lungi și pasionate discuțiuni, aproape toate partidele cad de acord ca să voteze revizuirea Art. 7 din Constituție. în Cameră, revizuirea e votată la 6 octombrie cu 132 voturi contra 9; la Senat, în ziua de 11 octombrie, cu 56 voturi contra 2. La Senat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și de mine, toți ceilalți ereau mediciniști. Fiindcă pentru istorie trebuie să se știe că mișcarea socialistă bucureșteană, îmboldită de începuturile socialiste de la Iași, n-a început nici din pătura muncitoare, nici din cauza mizeriei lumii lucrătoare, ci din spitale. După discuțiuni asupra organizării noastre în grup socialist, suntem convocați în altă seară într una din întunecoasele chilii ale vechiului spital Colțea. Ni se anunță o mare noutate: un nihilist rus din cei mai de frunte va fi printre noi. Când s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar spori dificultățile discuțiunii, deoarece, în adevăr, Rusia nu va suferi să i se facă acuzări fără ca să se apere. Cu toate acestea, dacă majoritatea Congresului se pronunță pentru admitere, plenipotențiarii ruși nu vor putea să voiască singuri depărtarea contrazicătorilor lor și nu se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Germaniei, la admiterea reprezentanților României. Comitele Andrássy exprimă dorința ca delegații români să fie ascultați în aceleași condițiuni ca miniștrii Greciei. Președintele anunță, în consecință, că se invită reprezentanții români a lua parte la ședința viitoare de luni. Congresul începe discuțiunea articolelor Tratatului de la San-Stefano relativ la România. Președintele citește aliniatul I al Art. V astfel conceptat: „Sublima Poartă recunoaște independența României care va face să valoreze drepturile sale la o indemnitate ce se va dezbate de către ambele părți.“ Președintele întreabă dacă Congresul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României. Se teme că Congresul, nevoind a satisface simțimântul istoric al Rusiei, să nu micșoreze sorții dăinuirii operei sale. Președintele crede însă că ar fi preferabil de a amâna discuțiunea până în momentul în care reprezentanții români vor fi fost ascultați în ședința de lunea viitoare. [...] protocolul nr. 10 Ședința din 1 iulie (19 iunie) 1878 Prezenți: Pentru Germania, principele de Bismarck, d. de Bülow, principele Hohenlohe-Schi llingsfürst; Pentru Austro-Ungaria, comitele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
putea să se exercite deoarece Dobrogea s-ar mări în paguba principatului bulgar, deja atât de mult redus. Principele Gorceakoff dorește cel puțin a cunoaște ce teritorie se au în vedere. Președintele întreabă dacă înalta Adunare este de părere ca discuțiunea liniei de frontieră să se facă în ședință plenară. Principele Gorceakoff exprimă dorința ca această cestiune să fie terminată în prezenta ședință. O discuțiune urmată în detaliu, în sânul unei comisiuni, ar fi prea înceată; ar fi preferabil a se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cunoaște ce teritorie se au în vedere. Președintele întreabă dacă înalta Adunare este de părere ca discuțiunea liniei de frontieră să se facă în ședință plenară. Principele Gorceakoff exprimă dorința ca această cestiune să fie terminată în prezenta ședință. O discuțiune urmată în detaliu, în sânul unei comisiuni, ar fi prea înceată; ar fi preferabil a se hotărî pe dată, chiar cu prețul vreunui act de generozitate din partea Rusiei. Comitele Șuvaloff, spre răspuns la cererea unei concesiuni mai mari ce a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în noua fruntarie; o discuțiune se angagiează între plenipotențiari asupra traseului liniei în care comitele Corti dorește ca Silistra să fie coprinsă, precum și asupra termenilor cari ar putea să-i indice exact întinderea. Comitele Șuvaloff, spre a satisface dorința d-lui prim-plenipotențiar al Franței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al Franței mulțumește d-lor plenipotențiari ai Rusiei că au binevoit a intra în calea indicată de dânsul. Lord Salisbury, cerând ca Insula Șerpilor să fie adăogată sporirii concedată României, plenipotențiarii Rusiei declară că consimt la aceasta. Președintele, rezumând rezultatele discuțiunii, constată că unanimitatea înaltei Adunări recunoaște independența României sub condițiuni analoage cu cele impuse Serbiei și, afară de aceasta, sub condițiunea ca România să primească în schimbul Basarabiei, Dobrogea augumentată de linia al cărei traseu s-a determinat. Caratheodory-pașa citește propunerile următoare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în Imperiul Otoman. Excelența-Sa cere dară ca Articolul V să fie redus la prima fază, adică la recunoașterea independinței Principatului. Lord Salisbury aprobă această propunere și președintele crede că, în adevăr, aceste cestiuni particulare nefăcând nicicum parte din obiectul discuțiunilor Congresului, rămân de dezbătut între Turcia și Principatul român. Congresul decide că finele 1-ului aliniat al Articolului V este suprimat. Un schimb de idei are loc asupra celui de al 2-lea aliniat între lord Salisbury, d. Desprez și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a asigura beneficiul jurisdicției și protecțiunii consulare supușilor români din Imperiul Otoman. Înalta Adunare este de părere de a lăsa acest aliniat pe seama comisiei de redactare. protocolul nr. 11 Ședința din 2 iulie (20 iunie) 1878 [...] La ordinea zilei este discuțiunea Articolului XII și XIII din Tratatul de la San Stefano relative la Dunăre și la fortărețe. Președintele dă citire Articolului XII și baronul de Haymerle prezintă înaltei Adunări proiectul următor de redacțiune nouă a acestui articol: „1. Spre a asigura, prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Lord Salisbury crede că Rusia, fiind de aci-nainte țărmureană a Dunării, un element nou se află introdus în cestiunile privitoare la navigațiunea fluviului. Dispozițiuni speciale sunt trebuincioase comerțului și Excelența-Sa dorește ca Congresul să rețină cestiunea amânând totuși discuțiunea ei până ce puterile se vor uni în privința procedurii ce trebuie urmată. Președintele crede că poate menține la ordinea zilei discuțiunea Art. XII și XIII și comitele Andrássy este de părere că în adevăr nu este contradicțiune între propunerea austro-ungară și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
privitoare la navigațiunea fluviului. Dispozițiuni speciale sunt trebuincioase comerțului și Excelența-Sa dorește ca Congresul să rețină cestiunea amânând totuși discuțiunea ei până ce puterile se vor uni în privința procedurii ce trebuie urmată. Președintele crede că poate menține la ordinea zilei discuțiunea Art. XII și XIII și comitele Andrássy este de părere că în adevăr nu este contradicțiune între propunerea austro-ungară și aceste articole. Excelența-Sa o consideră ca un amendament făcut necesar prin noua situațiune ce rezultă din atribuirea Dobrogei românilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fine noile dispozițiuni relative la Porțilede-Fier. Aceste modificațiuni aduse la un tratat solemn par Excelenței-Sale a nu putea fi hotărâte de o comisiune specială, dară consacrate de autoritatea Congresului. După o schimbare de idei între plenipotențiari asupra adoptării formei de discuțiune în privirea celor două texte și a competinței Congresului, înalta Adunare decide, după propunerea președintelui, sprijinită de d-nii Waddington și comitele de Saint-Vallier că mai întâi se va da citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare, și că, în scopul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în adevăr, nici un mijloc de coercițiune ce Congresul ar putea exercita în această afacere. Caratheodory-pașa mulțumește președintelui că a prezentat înaltei Adunări această cestiune. Execelența-Sa crede că este de dorit ca această dificultate să primească o soluțiune spre a preveni discuțiuni ulterioare între România și Poartă. Primul plenipotențiar otoman cere, cel puțin, în cazul când înalta Adunare n-ar crede de trebuință a examina afacerea, cestiunea să poată fi tratată în afara Congresului de către puteri. Principele de Bismarck zice că în adevăr
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acum și care tratează despre o îndemnitate ce rămâne a se dezbate între România și Turcia, zice că Congresul a rămas străin de această stipulațiune și la o cerere analogă făcută de către Serbia, dară că capitalizarea tributului ar aduce dificultăți, discuțiuni și ar fi preferabil a [o] înlătura, și plenipotențiarii austro-ungari votează în același sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Teriachiu Ministru de Rezbel, general Slăniceanu Ministru Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice, colonel N. Dabija Ministru Cultelor și Instrucțiunii Publice, B. Conta Ministru de Justiție, D. Giani No. 276 1881, martie 14 propunerea făcută în cameră pentru proclamarea regatului și discuțiunile urmate atât în cameră cât și în senat în această solemnă ocaziune Ședința Camerei de la 14 martie 1881 d. general d. lecca: Ieri s a zis, negreșit din eroare, că dinastia este o plantă plăpândă în instituțiunile noastre naționale; noi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de mai multe ori au arătat-o pentru faptele cele mari. (Aplauze.) Sunt sigur, în orice caz, că marile puteri europene nu vor da o rea interpretare acestui mare act de astăzi al poporului român! (Aplauze prelungite.) Se cere închiderea discuțiunii și, punându-se la vot, se primește. Se pune la vot luarea în considerare a proiectului de lege și se adoptă în unanimitate. Se citește Art. 1.[...] Sp pune la vot Art. 1 și se primește în unanimitate. Se pune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ghica. proiect de lege Art. 1. România ia titlul de Regat. Domnul ei, Carol I, ia pentru Sine și moștenitorii Săi, titlul de Rege al României. Art. 2. Moștenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal. d. președinte dim. ghica: Discuțiunea generală pentru luarea în considerațiune a proiectului de lege este deschisă. D. George Cantacuzino are cuvântul. d. george gr. cantacuzino: D-lor senatori, ori de câte ori o faptă mare și națională se împlinește inima oricărui român trebuie să tresalte de bucurie. Astăzi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
membru al Congresului, constatând că moțiunea propusă de dl. președinte al Congresului, precum și discursul festiv al d-lui Dr. I. Nistor au fost aclamate de Congres cu cea mai vie însuflețire, crede că nu mai e nevoie să se continue discuțiunea asupra moțiunii și propune închiderea discuției. Președintele pune la vot propunerea formală a d-lui Bodnarescu, pentru încheierea discuției, și constată că s-a primit cu unanimitate de voturi; comunică că, încă înainte de închiderea discuției sunt notați la cuvânt dl.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
asemenea arbitrare procedări ne-am fi expus ca, sub ocupația străină, să ni se fi ridicat și colecțiile noastre. Grație procedeului urmat, am putut însă cere inamicilor respectarea colecțiunilor din Capitală. Producând procesele-verbale, încheiate la Brașov, am evitat orice altă discuțiune atât cu Halil Edhem, directorul general al muzeelor otomane, cât și cu directorul Muzeului din Sofia, Bogdan D. Filow, precum și cu directorul muzeelor ungare, Mihalik Joszef, care, rând pe rând, au venit să ancheteze colecțiunile noastre de artă. Acesta din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]