383 matches
-
Se cere copiilor să aleagă din mulțimea pieselor tote pisele care nu sunt nici triunghiuri și nici piese mari, pe care le vor așeza într-un cerc. Motivația copiilor este: ,, Această piesă nu este nici triunghi și nici piesă mică” Disjuncția - Se cere copiilor ca, din mulțimea pieselor să aleagă și să pună în cercul albastru piesele care sunt roșii sau pătrate. Motivația: ,, Această piesă este pătrată sau roșie” „Așezați toate piesele roșii în cercul roșu și toate piesele galbene în
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
logico-matematice, copiii sunt familiarizați cu unele noțiuni elementare despre mulțimi și relații. Făcând exerciții de gândire logică pe mulțimi concrete (figuri geometrice) ei dobândesc pregătirea necesară pentru înțelegerea numărului natural și a operațiilor cu numere naturale pe baza mulțimilor (conjuncția, disjuncția, complementara, negația, intersecția, reuniunea, incluziunea și egalitatea mulțimilor). Din cele arătate reiese că programa activităților matematice pune accentul în mod pregnant pe însușirea număratului conștient având întreg conținutul de elemente care contribuie la formarea înțelegerii operațiilor aritmetice. Deasemenea, o problemă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
să exprime judecăți și raționamente variate, într-un limbaj simplu, familiar. Făcând exerciții de gândire logică pe mulțimi concrete (figuri geometrice ș. a.), ei dobândesc pregătirea necesară pentru înțelegerea numărului natural și a operațiilor cu numere naturale pe baza mulțimilor (conjuncția, disjuncția, negația, implicația, echivalența, ea fundamentând intersecția, reuniunea, complementarea, incluziunea și egalitatea mulțimilor). În principal, acestea constau în exerciții de clasificare, comparare și ordonare a mulțimilor de obiecte. Exercițiile de formare a mulțimilor după o însușire, apoi, treptat, după două sau
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
o însușire, apoi, treptat, după două sau mai multe însușiri (culoare, formă, grosime, mărime, etc ), reprezintă adevărate exerciții de clasificare a obiectelor după criteriul dat. Fără a utiliza terminologia specifică, preșcolarii intuiesc operația de complementari ere și negație, reuniunea și disjuncția logică, sau ajung să utilizeze principiile generale ale logicii, ale negării negației, al contradicției și terțiului exclus, simplificând mult calculul raționamentului spre obținerea unor rezultate exacte. Acest lucru se realizează prin desfășurarea jocurilor logice ,,Te rog să-mi dai”, ,,Detectivii
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
cu o unitate. Spațiul de joc al unei propoziții este dat de numărul cazurilor în care propoziția este adevărată. Pe baza tabelei de adevăr putem compara conținutul informativ al propozițiilor complexe având conective implicația, echivalența și conjuncția sau conjuncția și disjuncția. O propoziție are un conținut informativ mai bogat decât o altă propoziție în condițiile în care conținutul informativ al primei propoziții include conținutul informativ al celei de-a doua propoziții. Deci, conținutul informativ este: conjuncția > echivalența > implicația; conjuncția > implicația; conjuncția
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
O propoziție are un conținut informativ mai bogat decât o altă propoziție în condițiile în care conținutul informativ al primei propoziții include conținutul informativ al celei de-a doua propoziții. Deci, conținutul informativ este: conjuncția > echivalența > implicația; conjuncția > implicația; conjuncția > disjuncția. Compararea conținutului informativ al propozițiilor complexe poate viza și ipotezele în care sunt puse în relație nu numai două, ci mai multe variabile. Validitatea ipotezelor Poetul mistic german Novalis spunea: Ipotezele sunt plase: numai cel care le aruncă va putea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
retrogradată, în 1956, la rangul de republică autonomă, republicile federate sunt, începând de atunci, în număr de cincisprezece. Instituit în decembrie 1922 și retușat ulterior, după capriciul schimbării constituției (1936, 1977), cadrul care vizează unificarea teritoriului sovietic se dorește în disjuncție față de modelul țarist. El recunoaște existența republicilor federate, care, în principiu, conservă dreptul la secesiune, și a republicilor autonome, fără suveranitate politică, dar înzestrate cu drepturi culturale și care pot număra regiuni autonome - mici unități administrative constituite pe o bază
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
distrugerea culturii burgheze. Jurnalul futuriștilor își titrează astfel primul și unicul său număr, în martie 1938: „Trăiască revoluția spiritului”. Desigur, Proletkult, cultura proletară autoproclamată, cu existența-i fugace - din toamna lui 1917 până în primăvara 1921 -, vehiculează o ideologie revoluționară în disjuncție radicală față de cultura tradițională, căci, potrivit concepțiilor lui Aleksandr Bogdanov, o societate nouă are nevoie de o cultură nouă. Aceste poziții nu coincid, însă, cu cele ale lui Lenin*, pentru care arta este universală și nu cunoaște clase. De altfel
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
externe de petrol și oferind o parte din resursele lor interne aliaților. În cele din urmă, dacă privim situația dintr-o perspectivă generală, realizăm că ea este rezultatul a ceea ce am identificat mai devreme drept principalele trăsături ale politicii mondiale: disjuncția dintre structurile organizaționale și procesele politice prin care acționăm pe scena internațională, pe de o parte, și condițiile obiective în care trăiește umanitatea, pe de alta. Deci, este „remarcabilă” iraționalitatea absolută de a lăsa controlul puterii nucleare, care poate distruge
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atitudini și comportamente favorabile sau nefavorabile în raport cu diferite aspecte ale vieții organizaționale. Unii autori - cum ar fi, de exemplu, Montuclard (1960) - interpretează participarea în termeni de atitudini, în timp ce alții, ca de pildă Tannenbaum (1960), preferă prezentarea ei în termeni comportamentali. Disjuncția dintre atitudinal și comportamental ni se pare a fi superfluă. În fapt, participarea dispune de o natură dublă - atitudinal-comportamentală -, cele două aspecte fiind intim legate între ele. Chiar dacă relația dintre atitudini și comportamente nu este nici unică, nici strictă, existența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van Dijk); conectori argumentativi (O. Ducrot și alții); conectori discursivi (Sarah Jayne Blakemore); conectori interactivi (E. Roulet și alții); operatori (negația) și conectori ne-logici (conjuncție, disjuncție, implicare și echivalentă); operatori argumentativi; mărci de conexiune etc. Organizatorii și conectorii au în comun aceeași funcție de fragmentare a enunțurilor. "Spre deosebire de organizatori, conectorii orientează argumentativ lanțul verbal declanșînd o retratare a unui conținut propozițional (notați p și q), fie ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin inversare (inversiunea, imitația, enalega), figuri de construcție prin exces (apoziția, pleonasmul), figuri de construcție prin subînțeles (elipsa, sinteza, zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de stabilitate, de fixitate și o delimitare spațio-temporală (manuscris, scriere tipărită etc.). Nu tot ceea ce este scris poate fi considerat însă text, dacă nu corespunde rigorilor textuale pe care le impun rezultatele cercetării, încît se impune o discuție preliminară despre disjuncția text - nontext, pe de o parte, iar, pe de altă parte, trebuie admis că, în cazul comunicării orale, produsul enunțării constituie de asemenea un text (text-discurs), înregistrat și transcris în vederea unui tratament analitic adecvat (texte dialectale, corpusuri de limbă vorbită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
moduri, mai cunoscută fiind tipologia propusă de J. -P. Bronckart, care uzează de criterii psihologice și lingvistice și distinge patru clase de discurs, prin combinarea a două criterii (implicație - autonomie, prin raportare la situația de enunțare, și conjuncție sau expunere - disjuncție sau povestire): discursul interactiv (expunere / implicare), povestire interactivă (povestire / implicare), discurs teoretic (expunere / autonomie), narațiune (povestire / autonomie). Tipologiile funcționale sau comunicaționale clasifică discursurile după intențiile care le animă. Dintre acestea, cea mai cunoscută a fost cea realizată de R. Jakobson
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scrisă, dar există variante. Astfel, propoziția este un fel de cadru, iar punctul este locul unde se întrerupe sau se taie filmarea. Autorul poate face în așa fel ca cititorul, mergînd de la o propoziție la alta, să experieze continuitățile sau disjuncțiile temporale și spațiale ritmice, tot așa cum regizorul îl face pe spectator să aibă trăiri identice prin variante de editare. (Dar în roman există cadre "la un nivel mai ridicat”, ca tăieri: coordonarea unui paragraf cu următorul și, opțional, coordonarea unui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
însă vreo filiație directă. Această particularitate poate fi explicată prin caracterul incoerent al unor traiectorii adoptate: reorientările economice și politice frecvente și brutale au îngreunat cristalizarea clivajelor. Totuși, nu trebuie să credem că este vorba despre o confuzie totală. Dincolo de disjuncțiile istorice, un numitor comun poate fi identificat: toate țările din regiune au cunoscut un proces de "modernizare dependentă". Prin urmare, lucrurile rămânând egale din punct de vedere strict structural și fără posibilitatea de a evidenția o continuitate substanțială între diferitele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
la plural este formal. De vreme ce sensul corelativelor nici... nici... este unul cumulativ, acordul la singular nu se justifică nici din punct de vedere semantic, nu doar formal. Termenii coordonați nu se exclud unul pe altul, așa cum se exclud termenii unei disjuncții exclusive (A sau B; fie A, fie B), ci sunt excluși amândoi de la evenimentul denotat de verb. Sensul propoziției (107) este cel din (108)a, nu cel din (108)b: (108) a. "Există doi indivizi, Ion și Maria, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poate avea valori exclusive, ca în (115), sau inclusive, ca în (116)125: (115) Ion sau Dan va fi ales președintele României. (116) Ion sau Dan vor fi aleși europarlamentari la toamnă și nu cunosc nimic din legislația europeană. În disjuncția exclusivă (disjuncția propriu-zisă), doar unuia dintre cei doi termeni coordonați i se aplică predicația desemnată de verbul-predicat, însă cei doi termeni au acces egal la predicație. Pot interveni alte elemente care să focalizeze sau să modalizeze unul dintre conjuncți, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
valori exclusive, ca în (115), sau inclusive, ca în (116)125: (115) Ion sau Dan va fi ales președintele României. (116) Ion sau Dan vor fi aleși europarlamentari la toamnă și nu cunosc nimic din legislația europeană. În disjuncția exclusivă (disjuncția propriu-zisă), doar unuia dintre cei doi termeni coordonați i se aplică predicația desemnată de verbul-predicat, însă cei doi termeni au acces egal la predicație. Pot interveni alte elemente care să focalizeze sau să modalizeze unul dintre conjuncți, ca în: (117
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbul-predicat, însă cei doi termeni au acces egal la predicație. Pot interveni alte elemente care să focalizeze sau să modalizeze unul dintre conjuncți, ca în: (117) Ion sau, eventual / poate / mai curând, Dan va fi ales europarlamentar la toamnă. În disjuncția inclusivă, fiecăruia dintre cei doi termeni i se aplică predicația desemnată de verbul-predicat. Acest aspect este comun cu relația de coordonare copulativă: (118) Ion și Dan vor fi aleși europarlamentari la toamnă și nu cunosc nimic din legislația europeană. Diferența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copulativă și coordonarea disjunctivă inclusivă este una de modalizare: în (118), participarea ambilor referenți la eveniment este prezentată ca sigură 126, în (116), ea este prezentată ca o posibilitate. Diferența exclusiv vs inclusiv este reflectată în acord: la singular pentru disjuncția exclusivă, la plural pentru disjuncția inclusivă. Prezentarea unei coordonări disjunctive drept exclusivă sau inclusivă depinde de alegerea locutorului, dar și de contextul extralingvistic: în (119) nu s-ar putea aplica disjuncția inclusivă (cu acord la plural), deoarece în poziția predicatului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este una de modalizare: în (118), participarea ambilor referenți la eveniment este prezentată ca sigură 126, în (116), ea este prezentată ca o posibilitate. Diferența exclusiv vs inclusiv este reflectată în acord: la singular pentru disjuncția exclusivă, la plural pentru disjuncția inclusivă. Prezentarea unei coordonări disjunctive drept exclusivă sau inclusivă depinde de alegerea locutorului, dar și de contextul extralingvistic: în (119) nu s-ar putea aplica disjuncția inclusivă (cu acord la plural), deoarece în poziția predicatului (a complementului predicativ) este un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vs inclusiv este reflectată în acord: la singular pentru disjuncția exclusivă, la plural pentru disjuncția inclusivă. Prezentarea unei coordonări disjunctive drept exclusivă sau inclusivă depinde de alegerea locutorului, dar și de contextul extralingvistic: în (119) nu s-ar putea aplica disjuncția inclusivă (cu acord la plural), deoarece în poziția predicatului (a complementului predicativ) este un substantiv care desemnează o funcție unică: (119) a. *Ion sau Dan vor fi aleși ca președinte al României. - vs.: b. Ion sau Dan va fi ales
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exprimând posibilitatea ca ambii referenți să fie aleși, iar complementul predicativ (președinte) este la singular, pentru că este o singură funcție de președinte al României. Dacă schimbăm verbul, astfel încât acesta să exprime posibilitatea, se schimbă și gradul de acceptabilitate al exemplului cu disjuncție inclusivă (acord la plural): (120) ?Ion sau Dan ar putea fi aleși drept președinte al României. Spre deosebire de (119)a, verbul poate fi la plural deoarece acțiunea este proiectată ca posibilă, realizabilă în cazul ambilor referenți. În acest caz, sau are
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]