256 matches
-
Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să spioneze acest mister, gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ediției, efortul lui Vulcănescu, acesta ar fi scris, vreme de peste două decenii, peste patruzeci de studii despre chestiunea generației. 29 Ibid., p. 10. 30 Ibidem, pp. 41-62. 31 Ibidem, v. pp. 63-76. 32 Am analizat, într-un alt context, mecanismul disjunctiv în care era oarecum captivă chestiunea spiritualității în deceniul ce a urmat Marii Uniri v. ""Noua spiritualitate": identitate obturată sau criză culturală?", în Ion Dur, Cariatide, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007, pp. 18-29. 33 Reiterăm aici idei din sursa citată anterior
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
raționamentelor, exact la fel cum categoriile fuseseră deduse din tabela judecăților. Din raționamentul categoric este scoasă ideea psihologică sau ideea substanței spirituale. Din raționamentul ipotetic este scoasă ideea cosmologică sau ideea totalității lumii materiale. În al treilea rând, din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă. Ideile transcendentale sunt concepte pure ale rațiunii. Spre deosebire de conceptele intelectului, cărora le
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
niveluri de realitate. Astfel, ceea ce apare drept antinomic și irațional pe un nivel de realitate, în speță cel al intelectului obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât de departe. Pentru el, planul de realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mult gândirea, dacă nu cumva făcând-o să fie una mai curând oarbă 851. Se deschide nevoia unei schimbări radicale a gândirii: "Unei gândiri care izolează și separă trebuie să-i substituim o gândire care distinge și unește. Unei gândiri disjunctive și reductoare trebuie să-i substituim o gândire complexă"852. Aceasta este o gândire care: a) sesizează că cunoașterea părților depinde de cunoașterea întregului și viceversa; b) recunoaște și tratează fenomenele multidimensionale, în loc să le izoleze de o manieră mutilantă fiecare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atare, aceasta trebuie să reprezinte totalitatea necondiționată a condițiilor de care atârnă posibilitatea empirică a fenomenelor. Rațiunea ajunge, astfel, la ideea unei substanțe universale capabilă să joace rolul de obiect absolut, iar aceasta este lumea sau universul. În sfârșit, silogismele disjunctive ne împing să căutăm unitatea ultimă, totalitatea deplină a termenilor pe care îi deosebesc și îi opun unii altora judecățile disjunctive ce le alcătuiesc. Aceasta nu poate fi decât o substanță capabilă să cuprindă în ea totul, într-o armonie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei substanțe universale capabilă să joace rolul de obiect absolut, iar aceasta este lumea sau universul. În sfârșit, silogismele disjunctive ne împing să căutăm unitatea ultimă, totalitatea deplină a termenilor pe care îi deosebesc și îi opun unii altora judecățile disjunctive ce le alcătuiesc. Aceasta nu poate fi decât o substanță capabilă să cuprindă în ea totul, într-o armonie care să facă să dispară orice deosebire, orice opoziție. O astfel de substanță superioară, atât sufletului ca subiect, cât și lumii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens maximal despre o gândire ecologizată, chiar despre o nouă paradigmă de gândire. Prin paradigmă majoră de gândire înțelegem relațiile logice dintre conceptele cheie care influențează teoriile și discursul. Paradigma tradițională a modernității din perioada secolelor șaptesprezece și douăzeci separa disjunctiv subiectul și obiectul, filosofia și știința, lăsa filosofiei spiritul și libertatea, iar științei materia și determinismul. Aceeași paradigmă disjunge între noțiunea de autonomie și noțiunea de dependență. Autonomia nu are nici o validitate în cadrul determinismului științific, pe când filosofia sparge ideea de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
materia în care ea visează? Aparent, niciun raport de conaturalitate între frunzișul imaginar și nisipul sterp. Distanța nu e însă aici ruptură, falie în sânul naturii. E o distanță care unește, reface întregul, arată natura nu în dubla ei "atitudine" disjunctivă, ci în conjuncția elementelor zidirii pe care ne-o prezintă. Liant nevăzut, pus în distanța care ne ia ochii, ne îndepărtează de ceea ce stă totuși sub ochi. Vedem zidirea, dar ne scapă lucrarea zidirii, creșterea ei în visul creației. Lucrare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în substantivul arhaizant oară, în oara morții mele, dar și în adverbe și locuțiuni, ori de câte ori, uneori, alteori, te ridicam de subțiori/ de-atâtea ori, de-atâtea ori, oriunde, oricând, oricum, oricine, orice, prima oară, a doua oară, sau în conjuncții disjunctive: ori-ori, ori vii, ori pleci, cât și în straniul rudiment adversativ or. Dar cine ar fi bănuit că în aceste vocabule umile, tocite de vorbire ca treptele unui tribunal, sau ca oțelul subțiat al cuțitelor de bucătărie tăind doar fragilități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
câteva (câteva sute de cuvinte - A. Pleșu, Despre îngeri: 131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ale oralității): Opt ore? Aștepți, eu știu (sau știu eu), opt ore?7. Formula plus-minus, plus sau minus (redată în scris prin simbolul [±]) este o marcă a aproximării în limbajul statisticii și în alte limbaje științifice sau tehnice, iar tiparul disjunctiv doi sau mai mulți exprimă imprecizia cu semnificație implicită generică, în unele enunțuri cu caracter științific: distanța dintre găuri de plus-minus zero virgulă unu (IV: 338) [substantivul cuantificat, numele unității de măsură, fiind eliptic] Două sau mai multe unde ["undele
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de acest gen este deosebit de utilă pentru a putea direcționa învățarea din perspectiva activității în grup: în literatura de specialitate (vezi, în acest sens, și contribuțiile lui I.D. Steiner) sunt prezente mai multe modele, deosebind în special: - sarcina de tip disjunctiv, în care grupul trebuie să facă o selecție a răspunsurilor și contribuțiilor unui singur membru, cea mai bună soluție fiind identificată; - sarcina de tip conjunctiv se regăsește în tehnicile TGT și STAD și presupune că productivitatea grupului este strict legată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocității). Verbe formate prin derivare și compunere. Verbe compuse. Locuțiuni verbale. Participiile și gerunziile Adverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcțiile sintactice ale adverbelor. Postpozițiile și numele postpoziționale. Conjuncția coordonatoare (copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă). Sintaxa și topica propoziției. Mijloace de exprimare a relațiilor sintactice în limba turcă (juxtapunerea, joncțiunea, acordul, intonația). Părțile de propoziție (simple și compuse). LITERATURA Competențe specifice: Candidații trebuie să aibă competențele: - de a comenta scene din opere, fragmente
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
sens. Sinonime. Omonime. Antonime. 3.3. Cultivarea limbii. Relația limba literară- dialect. Relația limba slovaca- limba română. 3.4. Frazeologia. Frazeologisme. 3.5. Lexicografia. Dicționare: ortografic, ortoepic, explicativ, sinonimic etc. 3.6. Sintaxa. Parataxa (Coordonarea). Propoziții coordonate: coordonare copulativa, adversativa, disjunctiva, de gradație. Coordonare de cauză, de concesie, de consecuție. Semne de punctuație. 3.7. Hipotaxa. (Subordonare). Propoziții subordonate. Subiect (actualizare). Propoziția secundară subiectivă introdusă prin conjuncție/prin pronume relativ. Predicat (actualizare). Propoziția secundară predicativa introdusă prin conjuncție/prin pronume relativ
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Concluzia se menține și după ce textul inițial fiind declarat neconstituțional în privința ultimei categorii articolul a fost modificat astfel încât în prezent el prevede, enumeră, numai două categorii de persoane: organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției. Enumerarea are caracter disjunctiv, ceea ce semnifică indicarea unor categorii distincte, separate, exclusive (fie una, fie cealaltă). Dacă legiuitorul ar fi intenționat să subsumeze una dintre categorii celeilalte, este evident că nu ar fi utilizat această tehnică de redactare, a enumerării disjunctive, ci ar fi
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
Enumerarea are caracter disjunctiv, ceea ce semnifică indicarea unor categorii distincte, separate, exclusive (fie una, fie cealaltă). Dacă legiuitorul ar fi intenționat să subsumeze una dintre categorii celeilalte, este evident că nu ar fi utilizat această tehnică de redactare, a enumerării disjunctive, ci ar fi indicat numai o singură categorie, aceea care ar fi întrunit toate presupusele condiții. Așadar, nimic din această redactare ori din redactarea anterioară nu ridică problema dacă abilitarea legală a lucrătorilor specializați din cadrul poliției de a executa mandatele
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
la o Cameră sau alta a Parlamentului, în funcție de calitatea pe care o au subiecții îndreptățiți - deputat sau senator, după caz. 36. Astfel, interpretarea gramaticală a textului evidențiază faptul că enumerarea pe care acesta o cuprinde conjuncția "și", iar nu conjuncția disjunctivă "sau", care ar fi fost de natură să sugereze un tratament juridic diferit sau o eventuală distincție avută în vedere de legiuitor între cele două categorii de parlamentari: "Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputați
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
hyperbole, dissonance, internal confusion, and proliferation the very constructs by which they are mobilized? Consider not only that the ambiguities and incoherences within and among heterosexual, homosexual, and bisexual practices are suppressed and redescribed within the reified framework of the disjunctive and asymmetrical binary of masculine/ feminine, but that these cultural configurations of gender confusion operate aș sites for intervention, exposure, and displacement of these reifications. În other words, the “unity” of gender is the effect of a regulatory practice that
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
și a II-a la editura Reîntregirea, 2005. Titlul lucrării este unul foarte inspirat și cuprinzător, întru început dorind doar a face precizarea că „și”-ul din titlu „Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă”, este unul conjunctiv și nu unul disjunctiv, unul care realizează unitatea și nu distincția. În tot cuprinsul cărții se postulează ideea că tradiția și libertatea sunt complementare, traditia naște libertate și libertatea tradiție, ambele dând nota specificității spiritualității ortodoxe. Lucrarea de față, a mitropolitului Antonie Plămădeală este
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
îi caracteriza pe adepții averroismului, cum era Siger din Brabant. Acesta, nici el un necredincios, dar furat mai tare de idealul similar de recuperare a Peripatetismului, crezuse de cuviință să deosebească între adevărul filosofiei și adevărul teologiei într-un sens disjunctiv, ceea ce nu era cazul la Albert. Aceasta este „himera” numită Peripatetism, atât pentru Albert cât și pentru Siger din Brabant: o tradiție numită „peripatetică” dar asimilabilă în momentul respectiv, ca un întreg ale cărui părți cuprindeau și interpretări neoplatonice arabe
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
deductiv transductiv și raționamentul inductiv. La raționamentul deductiv analizează felurile acestuia punând accent pe forma numită silogism pe care o cercetează în amănunțime ca structură, reguli, moduri și figuri silogistice. Tot în cadrul studiului raționamentului deductiv logica tradițională cercetează raționamentele ipotetice, disjunctive și raționamentele de relații. Privind raționamentul inductiv se ocupă de structura acestuia, de felurile inducției, cercetând diferitele tipuri de inducție ca inducția incompletă, inducția completă etc. Logica tradițională având o corelată activitate în domeniul cercetării anumitor științe ale a naturii
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
se acordă cu el. Topica în propoziție este foarte variată, în funcție de partea din propoziție care se dorește a fi scoasă în evidență. Propozițiile coordonate pot fi legate între ele prin juxtapunere sau printr-o conjuncție. Coordonarea poate fi copulativă, adversativă, disjunctivă, consecutivă sau explicativă. În fraza maghiară pot fi următoarele subordonate: subiectivă, predicativă, obiectivă, completive (de loc, de timp, numerică, de stare, de origine, de rezultat, sociativă, de mod, de cauză, de scop, de relație, de grad/măsură, instrumentală, de atribuire
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
marcată cu ajutorul particulei clitice "jo", care este folosită în locul pronumelor relative ("ce", "cine", ș.a.m.d.) și conjuncției care introduce conjunctivul în limba română ("să"). "Jo" a fost atașat la primul verb de la propoziție subordonată. Pronumele de complement și pronumele disjunctive apar numai în forma unor infixe. Corpusul galic, compus din 843 inscripții pe bronz, pe plomb, pe piatră, pe unelte, pe arme și pe monede, a fost cules în patru volume sub titlu de "Colecția inscripțiilor galice" (). Cel mai lung
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci când acestea nu sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă: Se separă propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin „nici”, „nu numai... si "ci ”), adversative („dar”), disjunctive („ba”, „când”, „fie”, „ori” sau „sau”) și conclusive („așa că”, „astfel încât”): Propozițiile coordonate copulative cu nuanță adversativă (separate prin conjuncțiile „iar” sau „și” adversativ) se delimitează de asemenea prin virgulă: Propozițiile coordonate legate prin "și" copulativ ori "sau" nu se despart
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]