256 matches
-
și vârste lotul se împarte astfel: Preadolescenți - 13 băieți și 3 fete = bâlbâială tonoclonică; Adolescenți - 4 băieți = tahilalie; 1 băiat = bradilalie; 5 băieți = bâlbâială tono-clonică; 6 băieți = dislalie (sigm.+naz.) = total 16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți. Priviți numai din punct de vedere al defectului (adolescenți și preadolescenți), au întrunit numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12 în cea a dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți. Priviți numai din punct de vedere al defectului (adolescenți și preadolescenți), au întrunit numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12 în cea a dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza aspectul clinic al diagnosticului, arătăm că în proporție de 2% cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei, cumulau și dislalie și că din totalul de 28, numai 21 prezentau o logonevroză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12 în cea a dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza aspectul clinic al diagnosticului, arătăm că în proporție de 2% cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei, cumulau și dislalie și că din totalul de 28, numai 21 prezentau o logonevroză severă, restul de 7 cazuri fiind asociate și cu alte manifestări de tip nevrotic și anume 3 cazuri cu automatism psihomotor nocturn, 1 caz enurezis, 1 caz manifestări comițiale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comițiale și 2 cazuri de mutism electiv. Referindu-ne la cei dislalici (12), în proporție de 50% au prezentat și dislexie-disgrafie, în cele mai diverse grade de deteriorare. Din punct de vedere al etiologiei acestora, unele erau o urmare a dislaliei, altele o urmare a unui deficit senzorial (auz-văz), dar în cea mai mare parte ele au fost determinate de eșecul școlar. Acest fapt ridică probleme pedagogice de un mare interes, asupra cărora nu ne referim în lucrarea de față. Sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acestei tulburări. Se mai întâlnesc cazuri de bâlbâială pe fondul unui sindrom de nedezvoltare a vorbirii, ca urmare a întârzierii psihofizice generale. Sigur că la acești copii se mențin până târziu niște tulburări de articulație și ritm cum ar fi dislaliile și dizartriile. De teama pronunțării unor sunete, copilul începe să se bâlbâie. La aceștia mai ales, tulburările în metabolismul calciului favorizează apariția bâlbâielii. Literatura mai citează printre cauze și supraîncărcarea vorbirii copilului, la o vârstă când limbajul nu este constituit
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se asociază și rezultă din tulburarea mișcărilor respiratorii. Tulburarea exterioară afectează motricitatea organelor fono-articulatorii, fluența vorbirii. Sărăcia de vocabular, confuzii semantice, erori gramaticale nesistematice (categorii gramaticale eronate, construcții deficitare de fraze, lapsusuri frecvente etc.) cât și asocierea bâlbâielii deseori cu dislalia, toate pledează cu încadrarea balbismului într-un sindrom de dezintegrare fonetică, de disociere a modului de gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o lateralitate rău structurată, cât și de tulburări de limbaj. Alți autori fac clasificarea și din perspectiva criteriului pronostic, indicând „dislexia specifică” (D. Hallgren, 1950) pentru a o deosebi de celelalte forme ale sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei, iar cea consecutivă afaziei adesea involuntară „de regresie permanentă” (Lafon R.). Și dislexia educativă (socio-culturală) are un caracter provizoriu, fiind
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de tulburări de limbaj. Alți autori fac clasificarea și din perspectiva criteriului pronostic, indicând „dislexia specifică” (D. Hallgren, 1950) pentru a o deosebi de celelalte forme ale sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei, iar cea consecutivă afaziei adesea involuntară „de regresie permanentă” (Lafon R.). Și dislexia educativă (socio-culturală) are un caracter provizoriu, fiind alimentată de frecvența școlară neregulată, de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de integrare a elementelor simbolice din structura cuvintelor, ceea ce duce la neînțelegerea sensului lecturii pe sintagme sau cuvinte. Dislexicul nu este capabil să diferențieze
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și astfel a impus autoritatea axiologică a logopediei. Constantin Păunescu a argumentat problematica fundamentală a comunicării prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința comunicării prin limbaj). Constantin Păunescu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mod negativ exercițiul limbajului. O posibilă clasificare a tulburărilor de limbaj, ar fi: 1. Afaziile: afectează înțelegerea și exprimarea verbală și apare ca urmare a unor leziuni cerebrale ale centrilor limbajului. Sunt frecvente în accidentele vasculare cerebrale (la hipertensivi). 2. Dislaliile: defecte de pronunție a unor cuvinte determinate de leziuni sau malformații ale organelor fonatorii. Apar mai ales în corelație cu tulburările auditive (hipoacuzie). 3. Surdomutitatea: este o tulburare determinată de surditate congenitală sau câștigată. Întârzierea limbajului: este determinată de dezvoltarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
putin accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Una dintre cele mai frecvente tulburări de pronunție este dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări în pronunția
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pronunția sunetelor, confuzii și înlocuiri ale sunetelor mai greu de pronunțat, o insuficiență diferențiere între sunetele sonore și cele surde etc. Dacă în vorbirea micului școlar este afectat un singur fonem sau foneme din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie simplă sau monomorfa, cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie simplă sau monomorfa, cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea siflantelor, șuierătoarelor și africatelor), iar dacă copilul nu pronunța corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea siflantelor, șuierătoarelor și africatelor), iar dacă copilul nu pronunța corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La unii copii apar greutăți în pronunțarea grupelor de consoane
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
folosite corect în propoziție și în frază pentru că micul școlar nu respectă regulile gramaticale. În vorbirea acestor copii sunt frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat, sau propozițiile exprimate printr un singur cuvânt, ori propozițiile exprimate cu ajutorul onomatopeelor. 7 Dacă dislaliile de evoluție sunt excluse din patologia limbajului, dislaliile organice fac, în special, obiectul terapiei logopedice. Această categorie a dislaliilor se datorează unor modificări anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
micul școlar nu respectă regulile gramaticale. În vorbirea acestor copii sunt frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat, sau propozițiile exprimate printr un singur cuvânt, ori propozițiile exprimate cu ajutorul onomatopeelor. 7 Dacă dislaliile de evoluție sunt excluse din patologia limbajului, dislaliile organice fac, în special, obiectul terapiei logopedice. Această categorie a dislaliilor se datorează unor modificări anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat, sau propozițiile exprimate printr un singur cuvânt, ori propozițiile exprimate cu ajutorul onomatopeelor. 7 Dacă dislaliile de evoluție sunt excluse din patologia limbajului, dislaliile organice fac, în special, obiectul terapiei logopedice. Această categorie a dislaliilor se datorează unor modificări anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale și se manifestă prin nazalizarea suplimentară/parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize și sinteze kinestezice a mișcărilor de vorbire. Dislalia senzorială se asociază cu tulburările dislexice și disgrafice și se manifestă chiar de la primele lecții de scris citit. Tulburările lexico grafice, a[a cum le denumește Emil Verza, sunt „incapacități paradoxale totale în învățarea și formarea deprinderilor de citit-scris, cunoscute
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate fi diagnosticată încă din perioada verbală. Copiii disfazici prezintă o dislalie polimorfa sau generalizată, cu regrese în plan articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte monosilabice, propozițiile sunt foarte simplificate și reduse uneori la o simplă înșiruire de cuvinte. Acestea sunt memorate cu greutate, iar puterea de evocare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
repetate pentru a-și corectă vorbirea. Rezultatul duce la o încordare sporită care nu numai că nu-l ajuta ci, dimpotrivă, îl determină să greșească mai mult. Diagnosticul dizartriei este uneori dificil de pus, dizartria putând apărea sub forma unor dislalii care cedează greu la terapie. Dacă în dislalie sunt afectate sunete izolate, în dizartrie sunt atinse alte componente: respirația, ritmul, fonația, cursivitatea rostirii. Din grupa tulburărilor de ritm, se observă la vârstă școlară bâlbâiala. Aceasta se manifestă prin repetarea unui
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la o încordare sporită care nu numai că nu-l ajuta ci, dimpotrivă, îl determină să greșească mai mult. Diagnosticul dizartriei este uneori dificil de pus, dizartria putând apărea sub forma unor dislalii care cedează greu la terapie. Dacă în dislalie sunt afectate sunete izolate, în dizartrie sunt atinse alte componente: respirația, ritmul, fonația, cursivitatea rostirii. Din grupa tulburărilor de ritm, se observă la vârstă școlară bâlbâiala. Aceasta se manifestă prin repetarea unui sunet sau a unei silabe, printr-o tensiune
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
provoacă abandonarea celei incorecte, creându-se o juxtapunere continuă a frazelor corect construite cu cele incorecte sau incomplete. Că și în cazul logopatului fără deficiență mintală, cele mai frecvente tulburări de limbaj la elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea întârziată se reflectă în plan fonetic, lexical, semantic, morfologic, sintactic și oglindește particularitățile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]