258 matches
-
velar, prin acte compensatorii, în scopul combinării de semne, cât mai apropiat de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect velar congenital, particularități individuale de o mare diversitate. Astfel, a fost necesar un studiu statistic al fenomenelor dislalice pentru a extrage ponderea lor pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
apreciate în procente, înteresând calculul „entropiei” și al „gradului de organizare și Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente de înlocuire, fie după asemănare auditivă, fie după asemănare articulatorie. Astfel dislalia în rhinolalia apperta de origine velară este polimorfă și complexă și depinde în cea mai mare măsură de influența psiho-socială și pedagogică care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedie la vârsta de 8 luni-1 an cu ocazia plastiilor de buză. Cu ajutorul familiei s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop împiedicarea apariției suflului nasal, precum și mai târziu, a dislaliei consecutivă acestuia. S-a constatat că exercițiile de respirație, miogimnastică și exercițiile de suflu bucal efectuate în perioada prevorbitoare a copilului, sau cu câtva timp înaintea operației, (în cazurile operate tardiv) au facilitat obținerea unor bune rezultate în munca logopedică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și vorbire neinteligibilă. În grupa II, din 111 copii 33,2% se operează între 1,6 ani și 3 ani, 72% efectuează tratament logopedic imediat după operație și în 76% colaborează familia ceea ce a dus la obținerea unei vorbiri fără dislalie, cu urme slabe de rhinolalie. În grupa III, din 57 cazuri intervențiile chirurgicale se fac în 31% peste 12 ani, efectuează tratamentul logopedic imediat doar 48%, colaborează familia în 18%. A rezultat o vorbire satisfăcătoare pentru acei cu o durată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor clasice de corectare a sunetelor. Durata obiceiurilor vicioase instalate la nivelul funcțiilor de respirație, deglutiție, ca și a deprinderilor fono-articulatorii neconforme cu modelul, influențează de asemenea munca de corectare a vorbirii. De la vârsta de 5-6 ani, exprimarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
atunci când se obține un perfect rezultat anatomo-fiziologic, observându-se la acești subiecți o mai mare dificultate în pronunțarea fonemelor consonante finale decât a celor inițiale, precum și un retard la nivelul dezvoltării lingvistice. În aceste cazuri defectul este descris ca o dislalie funcțională, omisiunea consoanelor finale și mediale producându-se chiar când ele pot fi corect articulate în poziție inițială. Insuficiența velară postoperatorie în cazul subiecților întârziați mintal, creează mari dificultăți în munca de terapie logopedică deoarece sunt lipsiți de posibilitatea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de spirit umanitarist și să dea dovadă de o înaltă etică profesională. 7.2. Metode, tehnici și procedee cu eficiență verificată în practica logopedică Pentru înlăturarea rhinodislaliei, sarcinile principale ale lucrului logopedic sunt: - formarea expirului bucal - formarea auzului fonematic înlăturarea dislaliei concomitent cu exercițiile pentru corectarea nasonanței - iradierea excitației asupra cât mai multor regiuni coordonatoare corticale - exercițiile încep de la respirație - forța principală în articulare, folosind tot arsenalul de mijloace și procedee de reechilibrare a raportului dintre respirație și fonație. A. Considerând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon, nu știe să scuipe, nu știe să sufle nasul. Vorbirea este fără mimică și expresivitate, monotonă cu intensitate scăzută a sunetelor. Se pune diagnosticul de rhinolalie mixtă, dislalie polimorfă, tulburări respiratorii. Elementele de rhinolalie deschisă se combină cu elementele de rhinolalie închisă deoarece situația anatomică conduce la un expir normal vocal, dar copilul nu știe să folosească elementele aparatului fonator, făcând o înfundare de aer în nasofarinx, cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de la primul examen în care timp a efectuat, după sfaturile noastre, o activitate pregătitoare prin exerciții de suflu bucal, exerciții de respirație, gimnastică pentru mușchii vorbirii articulate, se constată înlăturarea elementelor de rhinolalie clauza, persistența elementelor de rhinolalie apperta cu dislalie polimorfă - pierdere de aer nasal. În etapa I-a de lucru logopedic, se efectuează zilnic câte o ședință, timp de 23 de zile, pentru învățarea tehnicii de pronunție a consoanelor deficitare la examinare. Se corectează toate consoanele și vocalele în afară de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
-a zi, fără ca aceasta să fie introdusă în exerciții de vocabular, sau vorbire curentă. Ședința X - urmează procedeele folosite anterior, pentru automatizarea consoanelor și integrarea lor în vocabular. Se constată la încheierea acestei etape ameliorarea vizibilă a rhinolaliei și înlăturarea dislaliei. Vorbirea devine clară cu o mai mare rezistență orală, tulburările anexe fiind mult diminuate. Mama continuă lucrul logopedic după caietul de lecții, zilnic, la diferite intervale, câte 5-10 minute de exercițiu folosit ca divertisment între diferitele activități școlare și extrașcolare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reeducare se observă diferențierea frecvențelor înalte - cu caracter fricativ „ș” - precum și valori spectrale în care apare inteligibilitatea formelor semantice. Un alt caz rezolvat complet: A. Elena, cu diagnosticul clinic: despicătură posterioară incompletă, operată la 7 ani, prezintă consecutiv rhinolalie apperta, dislalie polimorfă, nitacism (vorbire în m și n). Copil dintr-o familie dezorganizată este crescut la o bunică surdă, care nu poate să-i corecteze și să-i controleze vorbirea. Începe terapia logopedică la 14 zile după operație, respectându-se etapele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Revista de Stomatologie, 15, 1, București, 1968, p. 65-68. 195. Tomescu, Margareta „Particularitățile psihologice ale formării deprinderii de a vorbi corect” la copiii cu despicătură de boltă și văl palatin. Analele Universitare, București, 18, 1969, p.199-202. 196. Tomescu, Margareta „Dislalia în rhinolalie”. Rev de Pedag. Specială, 4, București, C.D.P. 1970, p. 84-113. 197. Tomescu, Margareta „Rhinolalia” în „Logopedia” - lucrare colectivă. Editura I.C.P.C.D., București, 1975, p. 547-693. 198. Tomescu, Margareta L’Aspect informationnel de la parole de l’enfant avec des divisions
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un frate mai mare (care este în clasa a II-a la aceeasi școală) și o soră mai mică - persoane influente din afara familiei - bunicii. III-Date privind starea de sănătate: - este bine dezvoltat din punct de vedere fizic;îmbolnăviri: specifice vârstei; - dislalie polimorfa, diagnosticată de logoped. IV-Date privind dezvoltarea proceselor cognitive 1-Caracteristici ale proceselor sensorial-perceptive: - predomina modalitatea vizuală de recepție a informației; - percepție difuza, superficială a materialului de învățare. 2-Memoria - bună 3-Imaginația - mediere productivă - pentru activități practice 4Limbajulvocabular redus, exprimare greoaie 5-Nivel
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
Din punct de vedere logopedic, copiii se confruntă cu următoarele dificultăți: auz fonematic insuficient dezvoltat, vocabular foarte sărac, neînțelegerea unor concepte de bază și incapacitatea de a defini noțiuni simple. Alături de întârziere în dezvoltarea limbajului, unii copii sunt depistați cu dislalie simplă sau polimorfă . În cazurile de întârziere în dezvoltarea limbajului la copiii de vârstă preșcolară, se urmăresc mai multe direcții de intervenție terapeutică: dezvoltarea auzului fonematic, formarea conduitelor perceptiv-motrice de culoare, mărime, spațiale, dezvoltarea capacității de receptare și exprimare a
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004 31. Ungureanu Dorel - Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 32. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 33. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 34. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 35. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 36. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003 27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 28. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 29. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 31. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 32. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004 31. Ungureanu Dorel - Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 32. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 33. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 34. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 35. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 36. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003 27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 28. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 29. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 31. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 32. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
ale citit-scrisului, numerației și calculului matematic. Indicatorii riscului de dezvoltare a acestor tulburări pot fi observabili în diferite domenii: limbaj (expresiv, la nivel de vocabular, complexitate morfosintactică, pragmatică, articulare; receptiv, sub aspectul percepției sau înțelegerii vorbirii, inclusiv al procesărilor fonologice; dislalia prelungită, persistentă), motor (coordonare, mișcări grosiere și fine, echilibru, coordonare oculomotorie, grafomotorie), psihomotor (ritm, schemă corporală, orientare spațiotemporală, inclusiv lateralitate), cognitiv (atenție, percepție, memorie vizuală sau auditivă, memorie de lucru sau de lungă durată, învățare intermodală, operații cognitive); ... f) dificultățile
METODOLOGIE din 20 ianuarie 2017 pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
Dislalia este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete). Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvență
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
este tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete). Datele din literatura de specialitate cu privire la frecvență dislaliilor diferă de la autor la autor, nu numai de specificul limbii, dar și în funcție de exigenta celui care diagnostichează. Astfel, Sheridan este de părere că la varsta de 5 ani dislaliile șunt în proporție de 26% la fete și 34% la băieți
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]