6,045 matches
-
în închisoarea de la Jilava și, apoi, a doua zi, asasinarea lui N. Iorga. La înmormîntarea lui Madgearu, prezenți fiind toți membrii Biroului PNȚ și fruntașii din București, în ciuda terorii, Maniu rostește un discurs emoționant "în care, după ce a făcut elogiul dispărutului, a condamnat vehement guvernul Antonescu". Hudiță ca adversar al lui Iorga, căruia îi vîna catedra, spune că la slujba lui Madgearu au fost 200 de persoane, în jurul sicriului prof. N. Iorga nefiind decît 15. Exagera, vădit. Zece au fost numai
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
lumea eroilor săi. La o lună după moartea sa, o autoare care pare româncă după nume, dar ne este complet necunoscută, Zizi Ghenea, publică în ziarul La Prensa din Lima (din 1 noiembrie 1972, p. 14) un articol despre scriitorul dispărut, semnalînd cititorilor personalitatea complexă a acestuia și locul eminent pe care el îl ocupa în ierarhia literară din țara lui de origine: Grigore Cugler, músico y humanista: "De origine română și naționalitate peruană, trăia în lumea noastră de mulți ani
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
românești. Falimentul instituțiilor, de la Parlament la bănci și de la guvern la familie, ne-au coborât, ca popor, la nivelul de competență intelectuală al babelor ce-și târăsc viața de la o biserică la alta, punând lumânări pentru veșnica odihnă a celor dispăruți. Cu lumânarea sunt căutați, de fapt, și premierii-miracol în chestiune. Ce vrăji se așteaptă de la ei, nu e prea clar. Dar ce isprăvi au făcut domniile lor până în clipa de față, se știe. Halul în care se află societatea românească
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
în timpul din urmă, un lucru care mi-a dat de gîndit. Cînd scopul politic urmărit nu este moral, nici mijloacele nu sînt. Am văzut cum protagoniștii unui joc devenit incorect ca finalitate s-au schimbat la față, ajungînd de nerecunoscut. Dispărută a fost, peste noapte, orice formă de urbanitate, de cordialitate și de normalitate. I-au luat locul un comportament agresiv, un limbaj primar și un spirit gregar de neînchipuit înainte. Să fie vorba de o conștiință rea care își pune
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
cealaltă parte...". În "casa cu ecouri tîrzii" (un vers repetat obsesiv în poemul de dragoste al lui Ștefan Bănulescu pentru Florența Albu: "Nu vreau, nu vreau să ard, nu vreau să mor!") a Vieții Românești nr. 3-4, cei doi scriitori dispăruți își și ne vorbesc din lumea vie a poeziei, plină de potriviri stranii. În același număr, o secțiune interesantă o constituie răspunsurile la ancheta avînd ca temă Literatura română - Literatura europeană, și, mai larg, soarta culturii naționale în epoca globalizării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
în care pulpa gingașe, simțitoare, a stridiei s-a uscat demult,... o stridie solidă, fermă în conturul ei, minuțios ornată ca pentru eternitate... Rămînînd din ea numai învelișul mineral... adăpostul... această ciudat de gratuită lucrare în aparență;... învelișul unor vietăți dispărute și care par a se trage din Mausol, spune S., un Mausol înmormîntîndu-se singur încă din viață... În timp ce ședința înaintează în ritualul ei stalinist, S. se uită insistent în oglinda venețiană înaltă cu rama barocă, aurie. Să fi fost un
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1/1875), Comentarii asupra epistolei d-lui G. Dem. Teodorescu despre N. Georgescu (nr. 2/1875), în care descoperea, în manuscrisul trimis redacției, asemănări între lirica poetului dispărut și lirica lui Byron, și articolul Schițe literare. Poesiele d-lui Eminescu (în nr. 3 din 1 martie 1875). În introducere, autorul aduce un elogiu scriitorilor de la 1821 pînă la 1848, apoi intră în subiect: "Dintre toți scriitori cari, în timpul
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
într-un orășel din nordul tânărului stat american, la sfârșitul secolului XVIII. Cel care seamănă teroare printre locuitorii habotnici ai micii comunități este un cavaler german, angajat ca mercenar și decapitat în timpul Războiului de Independență. Aflat în căutarea propriului cap dispărut și hotărât să se răzbune, personajul devenit legendar cutreieră împrejurimile în timpul nopții, însușindu-și cu ajutorul sabiei, aparent la întâmplare, terminațiile superioare ale ghinioniștilor din calea sa. În acest moment, așa cum îi sta bine oricărei intrigi cumsecade, își face apariția personajul
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
implicit și factor de înaintare. Volum după volum (și sînt vreo șapte) se înșiră sporind sentimentul cititorului că nimic surprinzător nu se mai poate aștepta". Ceea ce nu-l împiedică pe cronicarul prob a prețui ipostaza postumă a poetului șaizecist, prematur dispărut, întrupată de culegerea Liniștea versului: Totul pus acum sub semnul diferenței, concept de bază care în utilizarea ce-i dă prefațatorul (Cezar Baltag) semnifică lupta cu "robia babiloniană a generalului", a "indiferențialului". Exemplele date și nu numai ele confirmă victoria
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
istorică, ce va fi desigur lungă, neamul nostru românesc va dispare, ca ființă viețuitoare; amintirea lui doar se va păstra în cîteva instituții culturale din Europa, așa cum se păstrează astăzi amintirea celților, a ilirilor, a bascilor și atîtor alte popoare dispărute". Iată, să subliniez din nou, o previziune exagerată, contrazisă de realitatea evoluției istorice. Aș adăuga că astfel de previziuni, cam fără acoperire, se fac azi despre fenomenele globalizării și mondializării. Dar nici ele nu ating cote atît de pesimiste, sperîndu-se
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
care nu mă gîndisem niciodată... Sinesteziile subtile, trecerile amețitoare de la literatură la muzică, pictură sau arhitectură toate acestea nu le voi uita vreodată. La fel și cu Mihail Șora... în sfîrșit, două lacrimi: Virgil Mazilescu și Marius Robescu, prieteni dragi, dispăruți atît de înainte de vreme... Cît ați stat în România ați supraviețuit numai prin cultură? Credeți că se poate supraviețui, ca nație, numai prin cultură? Ar fi cu totul exagerat să spun că treizeci și șase de ani am supraviețuit în
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
pe care doar propria plăcere îi poate ține în fața textului. Autorul nu apelează la artificii postmoderne, însă cartea își decantează multiple niveluri de lectură - e, în același timp, un roman al trecerii de la copilărie la maturitate, evocarea unei lumi aproape dispărute, o radiografie a greșelilor unei generații - cea a sașilor ardeleni care ajunseseră la maturitate în anii 30-40, a întîlnirii cu Dumnezeu. Subiectul Cocoșului... se concentrează în jurul unei singure zile, 23 august 1944, ea însăși avînd ca eveniment central petrecerea, amînată
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
atunci, "Criterion", ce însemnase acest personaj pentru generația lui. L-am numit, evident, pe Petru Comarnescu. Dacă e vorba, tot așa, de Iași, îți mărturisesc generozitatea pe care am avut-o, constant, față de pictorii importanți de aici, unii de mult dispăruți, alții cu statut actual de maeștri, scriind despre ei. Scriu, de asemenea, despre cei tineri sau foarte tineri, studenți încă, de vecinătatea cărora, pe simeze, mă bucur. La cea mai recentă din aceste simeze, mi se pare, cea a ultimului
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Anonimatul lor este însăși condiția victimei. Așa cum un cadavru descoperit după un incident violent de regulă nu are haine, uneori e chiar desfigurat, fiind deci de-individualizat, nerecognoscibil, tot așa protagonistele din roman sînt în mod voit făpturi cu identitatea dispărută, rămasă undeva într-un timp devenit imemorial - înainte ca nenorocirea să înceapă. Desfășurarea epică a romanului e de o asemenea natură încît ea face orice comentariu auctorial deseori de prisos: personajul principal, S., este o femeie de 29 de ani
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
două ori izgonită din țară: înainte și după Revoluție. Știu că la New York trăiesc numeroși scriitori români. Vă simțiți solidară cu aceștia, vă întâlniți la manifestări culturale? Nu atât cât mi-aș dori. Cu ani în urmă, discutam cu azi dispărutul Laurențiu Ulici posibilitatea înființării unei filiale a Uniunii Scriitorilor, aci. Eram chiar în căutarea unui sediu... Din păcate, ca și în țară, funcționează și aci feude, simpatii și antipatii alternative, invidii, concurențe, defăimări etc. La New York există și Centrul Cultural
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
scenică, dar și cu înrudiri artistice de sînge și suflet. Verva neobosită avea să o împrumute și pictorului sărac și celibatar, Milionar pentru o zi (1924) doar fiindcă are parte de o moștenire condiționată. După ce la acest film - din păcate dispărut - asigurase în premieră românească și scenariul, și regia, fiind și protagonist, se va supune baghetei regizorale a lui Ion Șahighian pentru Năbădăile Cleopatrei (1925) unde numai fotografiile au rămas să-l înfățișeze în cele două ipostaze: Marc Antoniu și George
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
în copilărie a fost tăiat de noul proprietar pentru simetrizarea grădinii, impunea ca natura să fie în concordanță cu sentimentele, nu rațiunea privitorului. De aceea, grădinile naturale aveau în câte un colț un monument în amintirea vreunui erou sau prieten dispărut. în secolul al XVIII-lea, Europa a fost cuprinsă de un val de anglomanie, unul din principalele importuri culturale fiind grădina naturală. Până și Marie Antoinette avea, la Trianon, o mică grădină englezească. în țările germane, primele parcuri naturale au
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
Andreea Deciu Ultimul roman al recent dispărutului Malcolm Bradbury este o fantezie istorică ispirată de întîlnirea dintre Denis Diderot și împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Cum bine se știe, în 1773, Diderot a luat drumul Sankt Petersburgului, unde era așteptat de o femeie inteligentă, puternică, dornică
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
1889), "Al d-voastră sincer amic" (S. Fl. Marian, 1889), "Al dv. cu totul" (G. Moroianu, 1908). Emfaza din ultimul exemplu ne ajută să înțelegem de ce exprimarea posesiei, în afara unor scrisori pasionale, nu mai are mare curs. O altă structură dispărută, derivată din cea descrisă anterior, e cea eliptică. Unele scrisori se încheie, simplu, cu "Amic" (Haret, 1897; Hasdeu, 1897) sau "Amic sincer" (Iorga, 1896), cărora le urmează desigur semnătura. Un exemplu interesant de cădere în desuetudine îl oferă unul dintre
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
lor. Lucrul acesta a rămas pînă în ziua de azi. Îi priveam, așadar, în toamnă, pe scena Teatrului Național din Tîrgu-Mureș. Erau vizibil marcați de emoții, de anii duși, de amintiri, de roluri, de prietenii, de iubiri, de cei dragi dispăruți, de prezentul ciudat... A fost o întîlnire specială, cu tot felul de întîmplări. După-amiaza, la masă, înaintea spectacolului festiv, am făcut cunoștință cu familia Cozorici, Gheorghe și Geta. Ne-am apropiat brusc, parcă ne cunoșteam de cînd lumea. Gheorghe Cozorici
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
aș îmbăta!/ Vai ce-aș mai sparge niște lemne!/ Vai ce-aș băga un cuțit într-un porc!! (David, întâiul meu nume) "Scrisorile" către Cristian Popescu nu au, bineînțeles, nimic din convenționalismul unor scrisori. Poeta se împerechează himeric cu cel dispărut și naște... poeme sau își comandă o ștampilă cu forma gurii lui ("după o poză dintr-o revistă literară mai veche") și... " Seara, după ce mă dezbrac, mă bag în pat,/ sting lumina/ și-mi ștampilez pe unde apuc/ tot trupul
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
lui Antonescu, sîngeroasele răzbunări gardiste sînt contrapunctate de lungi discuții cu oficialii germani sau cu "fostele Excelențe" (personaje mateine cărora americanca le prinde savoarea). în restaurantul Cina oficiază chelneri cu o adevărată filosofie a discreției și a profesionalismului, o specie dispărută azi. Dealtfel întreaga imagine a Bucureștiului interbelic compune un fel de muzică melancolică și continuă în spatele acestui documentar, o muzică ce farmecă și enervează în același timp cititorul de azi, deturnîndu-i atenția înspre obsedanta întrebare: cum a fost posibil să
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
vieții muzicale internaționale, spre exemplu pianistul Leon Fleisher; violoncelistul Yo Yo Ma nu a putut ateriza din cauza viscolului. La București, la Atheneul Român, cele două concerte ale Filarmonicii - concerte conduse de dirijorul Horia Andreescu - au fost închinate memoriei celor doi dispăruți; partea mediană lentă - Punerea în mormânt - a Simfoniei Mathis pictorul de Paul Hindemith a fost prezentată de muzicienii orchestrei drept omagiu adus celor două personalități evocate; întreaga asistență a păstrat momente de reculegere. în cadrul aceleiași seri de muzică, un interiorizat
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
poate șirul de exemple pe care îl voi discuta vă va convinge. Pe mine m-a cam panicat, e drept... Sigur, primul exemplu care îmi vine în minte e biata Iliadă, făcută terci de superproducția Troia. Dar și Cercul poeților dispăruți (săptămâna aceasta la TV) măcelărește cu seninătate cîteva poezii de Whitman sau Tennyson. Spun asta pentru că respectivii poeți devin o mină de citate. Decorul e o școală de băieți super-selectă și bătrânicioasă în metodele de predare, la care apare un
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
moment de grație, pregătit cu răbdare și dăruire de sagacea Lisa. Înainte de a părăsi Parma natală, Alberto îi va înmîna fotografia incriminantă, amintită în Prolog, bătrînului Mora, uscat sufletește și la adînci bătrîneți, dar cu aceeași slăbiciune pentru Lisa, acum dispărută. Stăpînind bine arta povestirii, Bevilacqua nu a uitat detaliul, dimpotrivă, i-a întărit valoarea de purtător de semnificații. Acest ultim volum percutant, obsesiv, confirmă valoarea lui Alberto Bevilacqua, prozator și poet cu o operă consistentă, cîștigător, de decenii bune, al
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]