10,409 matches
-
urma să-l declar vameșilor de pe Otopeni. Avionul decola în zorii zilei, cînd aeroportul era încă scufundat în somnolență și lentoare, și nimeni nu părea că se grăbește, pe mai toate figurile citindu-se clar un aer plictisit și prost dispus, de inși treziți fără voia lor cu noaptea-n cap. După ce am predat bagajele și am prezentat pașaportul, am căutat cu privirea vameșul, în locul în care știam că ar trebui să se afle. Nimeni. La nedumeririle mele am primit asigurări
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
omul cu ștampila m-a privit inițial dezorientat, apoi intrigat și în final stupefiat că i se cere socoteală, pentru ca să mă amenințe sec că, dacă vrea, nu-mi dă nici o chitanță. Temperată brusc de asemenea perspective, am renunțat la reproșuri, dispusă să mă mulțumesc cu hîrtia de care aveam nevoie. Zadarnic: era deja prea tîrziu, de-acum vameșul mă mustra pe mine, pentru impaciență și neînțelegere. Ca suprem argument în favoarea dreptului său de a nu fi la post cînd nu vrea
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
apoi și Germania), unde a făcut serioase studii pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta o catedră la universitate. A fost cîțiva ani director al nou-înființatei Fundații Regele Carol I (viitoarea B.C.U.) și, apoi tocmai în 1906, cu sprijinul suveranului, a devenit profesor. A făcut o carieră strălucită
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
ce se petrece in juru-i. Dar și ea acționează în virtutea logicii locului, chiar fără să știe că o face, ucigîndu-si în final mama. Realizez că prezint românul acesta într-o lumină foarte putin ispititoare, că nu mulți vor fi aceia dispuși să caute în paginile lui o fascinație a ororii. De altfel, ea nu rezidă strict la nivelul evenimentelor narate, altminteri ar alunecă în gratuitate și sațietate, ci la acela al scriiturii. Isaac Bashevis Sînger scrie o proza superbă, cu incantații
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
societatea civilă și libertatea individului. Nu mă pot însă împiedica să visez că măcar în acest al o sutălea ceas al tragediei sârbii vor avea demnitatea să facă ceea ce am făcut noi românii, un popor, după cum spuneam, mult mai puțin dispus la comportamente eroice: să realizeze că toate aceste nenorociri pot fi anulate printr-un simplu gest: al înlăturării sângerosului dictator și a revenirii la masa tratativelor. N-o vor face, firește. Pentru că, din nefericire, au început să coboare dramatic pe
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
să moarte, este tocmai faptul că ea presupune o sustragere a lui din viețile celorlalți. Cumva, personajul nu își poate închipui cum ar arăta viața unui coleg de-al său în clipa în care el nu va mai fi prezent, dispus deci să o observe, să o constate. Aceeași vanitate că și în cazul naratorului, care la început se întreba dacă nu cumva moartea celor doi prieteni ai săi s-a suprapus în chip semnificativ cu plecarea lui. Dar e tot
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
prăbușește leul și de ce pompierii din parlament ajung la locul incendiului după ce clădirea s-a transformat în scrum. Nesimțirea și cinismul n-au făcut nicicând casă mai bună decât în aceste vremuri de restriște. Gângăvelile lui Ion Diaconescu, un străbunic dispus nu numai să ierte și să explice potlogăriile nepoților și strănepoților, ci chiar să le încurajeze prin incapacitatea de a rosti o frază coerentă, furișarea nerușinata a politicienilor în consilii de administrație grase, ciolaniada odioasa, în care lăcomia endemica a
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
predînd ștafeta unei noi "scream queen", energică Neve Campbell. Ștrengărescul joc cu moartea, țipatul și... filmul - recunosc - mie mi-a devenit simpatic și datorită eroinei secundare interpretată cu aplomb și fină ironie de Courtney Cox, ambițioasă și întreprinzătoare reportera tv, dispusă chiar și la o idila în noaptea peisajului montan ca să-și poată continua investigațiile și în pagini de carte, avînd ideea (din păcate neexploatata pînă la capăt) de a-si asezona emisiunea cu imagini în direct de la viitorul loc al
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
sînt vătafii și vechilii regimului". Pentru exemplificări, Vasile Băncilă își fișase citate din "Scînteia" și "Timpuri noi". * La fel de libere și curajoase, paginile de jurnal din 1954-'60 și din '72-'73 conțin și o mulțime de însemnări despre scriitori cunoscuți, dispuși sau constrînși la compromisuri. Între ei, Beniuc, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Arghezi (în 1957, cînd poetul "reabilitat" a fost întrebat de ce scrie în presa doar articole scurte, ar fi răspuns: "fiecare face pisălăul cît are"). Excepționale sînt notațiile despre înmormîntarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
de căsătorii, conflicte cotidiene, cutume ale epocii, iar la celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din lumea toposului liric și a figurilor poetice. Interesant este că Paz însuși alunecă din sfera istoriei poeziei în care își elaborează teoria: recunoscînd că prin poeziile lor de dragoste trubadurii își îndeplineau de fapt o functie socială
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism nelipsit de-o nuanță de cochetărie: "Tîrziu mi-am pierdut inocentă adolescentului,/ cînd
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
nici un efort. Că în unele meciuri de fotbal, jocul la așteptare s-a dovedit mai avantajos decât lupta pe viață și pe moarte. Firește că noii tenori au fost obligați de împrejurări să cânte partituri mult mai radicale decât erau dispuși și capabili să interpreteze. Din acest punct de vedere, între decembrie 1989 și noiembrie 1996 există o similitudine izbitoare: în ambele ocazii, aspirațiile reformiste imprimate de mase au fost mult mai radicale decât cele propuse de către actorii plasați în rolurile-cheie
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
intenționez să scot această carte unică într-o ediție de lux și una de mare tiraj în România". Din păcate pentru cititorii români, ceasul sorocit întîrzie să bată căci, cu toate strădaniile, Iv Martinovici nu a găsit încă un editor dispus să multiplice comoara din arhiva să, tot așa cum n-a putut să publice nici cele două volume de poeme inedite ale prietenului dispărut. Cînd se găsesc din belșug subvenții pentru tot soiul de cărți submediocre, sortite cimitirului literar, ni se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
două feluri de orgoliu: unul an care te-aprobi pe tine ănsuti, celălalt an care nu te poți accepta. Acesta din urmă este probabil cel mai rafinat". De ce să nu presupunem că "sofisticăria", "falsele argumente" ale lui Cioran - daca săntem dispuși a le taxa ca atare - pleacă tocmai dintr-o nemulțumire de sine sinceră și nu neapărat publicitară? Dintr-o nemulțumire ce include și conștiința contradicțiilor, incapacitatea de-a rezista tentațiilor afirmării și, ăn final, ale gloriei! "Incomparabil fanfaron" Cioran? Chiar
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
la maximum de frică, amintindu-si ăntreaga viața, de la cele mai mărunte până la cele mai ănsemnate ăntămplări, personajul lui Cehov e schimbat după duelul căruia ai supraviețuiește. Pentru el, duelul are valoarea unei revelații, al transforma ăntr-un fel de mistic, dispus să ași trăiască viața an căința și penitente, alături de femeia pe care nu o iubește, ăntr-un orășel pe care al detesta, ăntre oameni care al plictisesc. ăntr-un fel, duelul reprezintă moartea, ăn măsură an care tot ceea ce i se ăntămplă
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de neghina și să ăntrebăm deschis, bărbătește, cât spațiu de manevră șanț dispuși să lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile simbolice? Ni se ăngăduie să ridicăm capul cu demnitate, sau ni se rezervă doar dreptul de a trece umbrit, cu privirile plecate, asemenea unor răufăcători
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
a divinității sau divinitatea, întrucît ea își păstrează latitudinea de a se contrazice și întrucît ea nu încetează de a crea". Să mai amintim că Mircea Eliade tratează, ca și Blaga, relația de "simpatie mutuala" dintre Dumnezeu și demon, ambii dispuși a se întîlni periodic (autorul Spațiului mioritic zice, agravînd situația, "a-și schimba obrăzarele", astfel încît nu știi cînd e unul sau celălalt). Interpretat uneori drept un diavol, iar nu un demon, Mefistofel se bucură din partea istoricului religiilor de-o
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
absolută autorii ruși) și a doua oară ca să-l determine să accepte anumite modificări ale versiunii românești. Singură remarcă pe care o face Mihai Beniuc în legătură cu un om atât de original că Tudor Arghezi este că el s-a arătat dispus să coopereze: "Mi-a revenit sarcina că împreună cu Novicov să-l vizităm și să-l convingem să modifice anumite versuri. Altcineva s-ar fi temut să se ducă direct la Arghezi, probabil de a nu se alege numai cu un
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
îngrămădire de gunoi, rușine, obtuzitate și absurditate perpetua, el se va simți în mod sincer obligat binefăcătorilor săi, pentru că l-au scos la lumină din condiția să esențială de vită". Să recunoaștem că, într-adevăr, comuniștii au asigurat, inițial, scriitorilor dispuși a li se subrdona condiții de existență frecvent mult peste medie... Bineînțeles, autorul Luceafărului a fost supus unei procustianizări determinate de ideea de "selecție" a "moștenirii culturale". Postulatul acesteia îl formă teza lui Lenin referitoare la "cele două culturi", disociate
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
epilog filologic, sînt clasice, de aceea nici nu le mai enumăr. Verificarea, așadar, ar fi posibilă. Convingerea mea, nedemonstrabila, este că autorul a intervenit destul de mult. Îl suspectez de Carrière de un simț livresc al povestitului mai mare decît pare dispus să și-l recunoască. Provenit din simplă coloratura stilistica a cărții, exemplar și uluitor de egală, superb tălmăcita de Brîndușa Prelipceanu. Există o limbă a poveștilor, un grăi în care se rostesc basmele, acesta este mesajul răspicat al autorului. Pentru că
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
fost la grădiniță și nici în clasa întâi. L-au pus direct în clasa a doua, alături de alt băiat, și el un supradotat. Amândoi au un scris urât. Oricum îmi place mult clientul meu. Totdeauna înțelegător, niciodată mirat, niciodată prost dispus. El spune adesea: „A, bine!” Așa știu că-i mulțumit de marfa mea, de prețurile mele. Banii noștri sunt mereu la fel: apăsări ușoare ale clientului pe mâna întinsă a vânzătoarei - încheie afacerea. Ele nu trebuie să fie prea puternice
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
viza atât greșelile comise sub blindajul aprobărilor, în baza consultării cu superiorii. Repercusiunile - indignarea, minuția anchetatoare, pedeapsa - se revărsau în special asupra celor ce greșeau fără aviz, fără consultare și aprobare. Victimă cădeau în special persoanele voluntare, împătimiții inițiativei, temerarii dispuși să-și asume răspunderea pentru ce întreprindeau, prin urmare oamenii gândirii cu capul propriu, exploratorii căilor nebătătorite, implicați în muncă, absorbiți de necunoscutul ce li se revela într-atât încât nu mai aveau mintea la șefi, la orgoliul acelora de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
servea mâncare bună, dar necesita prea multă așteptare, doar pentru a afla că alt "restaurant" are feluri de mâncare mai puțin gustoase. Confruntându-se cu acest scenariu, șoarecii adesea s-au oprit și au privit în urmă la precedentul restaurant, dispuși să aștepte mai mult pentru o mâncare bună. Profesorul Redish precizează că au trbuit să realizeze cercetarea cu mare atenție pentru a nu confunda dezamăgirea cu regretul. Regretul înseamnă să recunoști că ai făcut o greșeală, că, dacă ai fi
Descoperire uimitoare despre șoareci: au sentimente by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24830_a_26155]
-
să se întoarcă la postul unde s-a consacrat. "Vreau să fac un apel, Radule, întoarce-te tată acasă. Aici este casa ta, practic nu ai plecat niciodată", a enunțat Banciu. Pe un ton ironic, jurnalistul s-a declarat chiar dispus să se dea la o parte pentru "nepotul satului" Moraru. "Ești fiul, nepotul satului. Oricând ai loc la masa asta, dacă vrei să fie masa mai largă noi ne retragem, nu e nicio problemă", a spus Radu Banciu.
Banciu la mişto către Radu Moraru: Întoarce-te tată acasă. Aici este casa ta, nu ai plecat niciodată () [Corola-journal/Journalistic/24973_a_26298]
-
Oricât de deprinși am fi cu sofisticăriile narative, cu trucurile și găselnițele de ordin „tehnic”, cu abisurile psihologice, până la urmă recurgem automat la asemenea scenarii ancestrale și deloc perisabile. Spun, probabil, platitudini, dar suntem mai marcați de ele decât suntem dispuși să acceptăm. Lupta dintre bine și rău (pe care, sigur, esteții o privesc cu suspiciune) nu e nici atât de abstractă, nici atât de infantilă cum s-ar putea crede. E doar umană. Îi respectăm scenariul zi de zi, de cele mai multe ori
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]