1,412 matches
-
este asemănătoare cu a primului molar dar mai accentuat aplatizată mezio-distal. în secțiune orizontală se menține forma romboidală. Particularități față de molarul 1: -dimensiuni mai reduse în toate sensurile; -aplatizare mezio-distală mai accentuată; -șanțurile vestibular și palatinal mai puțin adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul ei; -fața ocluzală are cuspizii disto-vestibular și disto-palatinal mult mai reduși, uneori cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două canale radiculare, uneori existând un singur canal mai larg. MOLARUL 3 MANDIBULAR, 3.8., 4.8 înălțime totală = 17 mm înălțime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este cu un mm mai, accentuată decât pe fața lui distală. Această diferență este o adaptare compensatorie la înclinările dinților. e) Simetria reliefurilor coronare este necesară pentru a realiza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este cu un mm mai, accentuată decât pe fața lui distală. Această diferență este o adaptare compensatorie la înclinările dinților. e) Simetria reliefurilor coronare este necesară pentru a realiza în formă și volum a arcadelor dentare. La nivel proximal simetria se realizează prin faptul că fețele proximale vecine ale dinților adiacenți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră în relație numai cu incisivul central maxilar, incisivul lateral mandibular intră în contact cu incisivul central și incisivul lateral maxilar iar jumătatea distală a incisivului lateral maxilar vine în contact cu jumătatea mezială a caninului mandibular. În plan vertical (fig. 81), cuspizii vestibulari maxilari depășesc și acoperă pe cei mandibulari, iar cei linguali îi acoperă pe cei palatinali (fig. 82). Acest grad de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
după ce i s-a dat o formă triunghiulară, se execută, în continuare cu o latură a acesteia (înălțimea), o incizie arciformă, mai mult sau mai puțin curbă, cu concavitatea supero-externă de aproximativ cinci ori mai lungă ca înălțime. La extremitatea distală a acesteia se excizează un triunghi cutanat, triunghiul de compensare a lui Burow, ale cărui laturi trebuie să fie de lungime egală cu înălțimea lipsei de substanță de acoperit. Crearea lui ușurează, prin apropierea marginilor sale, alunecarea și plasarea fără
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
al lamboului trebuie să fie egal cu lungimea colobomului. Se va executa apoi o cantotomie externă, prin care se obține o cantoliză inferioară. Se suturează marginile colobomului între ele [193]. Pentru a ușura alunecarea lamboului, se poate executa la extremitatea distală a inciziei un Z sau un triunghi Burow. Se poate, de asemenea, executa o cantotomie prelungită printr-o incizie arciformă de degajare (fig. 29). Aceste lambouri sunt utile doar pentru defecte care nu depășesc caruncula, aducând un țesut cu caracteristici
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
a defectelor de țesuturi ale unghiului intern, mobilizând o suprafață mare de țesut, bazată pe o circulație întâmplătoare și putând constitui rezerve de tegument importante. Circulația întâmplătoare face ca, de multe ori, lambourile faciale să prezinte suferințe vasculare ale extremităților distale, care pot necesita reintervenție (excizie + grefă de piele). Lambouri pediculate sau liber transferate sunt utile în acoperirea unor defecte postexcizionale la nivelul unghiului intern al ochiului, doar în cazul unor formațiuni voluminoase sau care prezintă invazie estimată în structurile din
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
fac toate eforturile pentru a-l recupera pe Marian până la ora începerii CE de la Birmingham.” Circumducția devine mișcarea esențială în anatomia sportivă se execută concomitent pe mai multe planuri, mișcare prin care segmentul descrie un con cu baza la extremitatea distală a segmentului sau a membrului respectiv și cu vârful în articulația, care execută mișcarea, este caracteristică articulațiilor cu grad mare de mobilitate, cele biaxiale și triaxiale, în cadrul acesteia se succed următoarele mișcări: flexie, abducție, extensie și adducție și de simboluri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu întreruperea continuității osului, adică, fracturi complete. Fracturile incomplete se manifestă sub forma fisurilor și înfundărilor osoase. Luxațiile sunt deplasări permanente ale extremităților articulare antrenând și modificări ale raporturilor anatomice. Sensul deplasării este determinat de direcția de mișcare a epifizei distale în raport cu cea proximală. Luxațiile pot fi: traumatice, atraumatice, spontane și voluntare. În luxațiile traumatice deplasarea epifizelor are loc ca urmare a acțiunii unui agent traumatic. Aceste luxații se pot împărți în complete și incomplete, regulate și neregulate, recente sau vechi
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
regulate și neregulate, recente sau vechi. În luxația propriu-zisă, între extremitățile articulare nu mai există corespondență, ele fiind complet deplasate. Luxația parțială este cea în care pierderea contactului dintre suprafețele articulare este parțială. Luxațiile regulate sunt acele deplasări ale epifizei distale care se fac în conformitate cu constituția anatomică a articualției, iar luxațiile neregulate implică deplsarea epifizei distale într-un sens care nu ține cont de constituția anatomică a articulației. În funcție de timpul scurs de la momentul producerii, luxațiile sunt recente sau vechi. Se consideră
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]