439 matches
-
o ști), altele se declară sinestetice fără a fi cu adevărat, sau cu niște gradiente considerabil mai slabe decât ale celor veritabili sinestetici, apropiindu-se de o percepție "normală". Trebuie menționat faptul că metodologia de cercetare a înregistrat progrese în distingerea falșilor sinesteți de cei veritabili. Neurologul american Richard E. Cytowic a identificat un set de criterii pentru a diagnostica sinestezia: * sinestezia este involuntară și automatică; * imaginile sinestetice apar spațial, ceea ce semnifică că ele au adesea o poziție definită în spațiu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
științele sociale are anumite particularități care o deosebesc de cea din științele exacte. Prin măsurare distingem și ordonăm (de câte ori este posibil) obiectele studiate în funcție de prezența sau absența unei caracteristici a obiectelor. Atunci când natura obiectelor studiate nu permite ordonarea ci numai distingerea lor în funcție de o anumită calitate, numerele atribuite prin măsurare funcționează ca simboluri și nu asigură traducerea calității în cantitate. 2.2.1. Definiții ale măsurării * N. R. CAMPBELL (1920 în Elemente de fizică) = "proces de atribuire de numere calităților reprezentative". * B.
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eminescian, temperând repetarea și accentuând diferirea. Pentru a descoperi fecunditatea în adevăr lirică a filosofiei lui Schopenhauer în opera lui Eminescu dincolo de versurile care includ în ritmica lor formulări prea teoretice, pentru a stabili cores pondențe și afinități, ca și distingeri și îndepărtări, chiar în structura, în substanța emoțională din care izvorăște lirismul, se pot scoate în evidență și supune unei analize speciale câteva poezii care alcătuiesc, în felul lor, o unitate, un adevărat ciclu eminescian sub pecetea stimmungului relevat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
implicită din propoziția [P10]. Ea este introdusă prin conectorul ATUNCI, care are sens deductiv. Împreună cu J. Jayez (1988), discernem două constrîngeri fundamentale în funcționarea lui ATUNCI: o constrîngere de legătură (termenii articulați de ATUNCI sînt conectați semantic); o constrîngere de distingere (termenii articulați prin ATUNCI trebuie diferențiați). În cazul de față, raportul dintre [P10] și [P10'] este de tipul cauză → efect: [Din moment ce] copilul dumneavoastră va avea (oricum) anturaje dubioase [CAUZĂ], atunci măcar alegeți-le voi înșivă [DEDUCERE, EFECT]. Asumarea din [P10
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în contextul dat, pentru a-i da propoziției [P10'] valoarea de adevăr, cel puțin una posibilă sau realizabilă. Constrîngerea de legătură este asigurată printr-o reluare (redublată) a cuvîntului DUMNEAVOASTRĂ (prin "voi"; "voi înșivă") și prin pronumele "le". Constrîngerea de distingere apare în folosirea lui MĂCAR și a verbului "să alegeți" la conjunctiv prezent. Subscriem opiniilor lui R. Martin (1983) privind modurile lor de funcționare: conjunctivul permite apariția unei lumi prin "să" și prin funcția sa suspensivă. În cazul [P10'], conjunctivul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
neprecizat. Totuși, [P12] se sustrage analizei și aparent infirmă ipoteza noastră. Cu toate acestea, în acest caz, asta nu fixează direct "cărțile", ci mai degrabă un eveniment, o proprietate în care referentul este implicat: în măsura în care această proprietate este marcată prin distingerea dintre negație și nedeterminare, nu ne surprinde capacitatea pronumelui asta: Ca referent generic [...], este perceput ca o entitate nenumită, deoarece reprezintă o ocurență imediată a lucrurilor. [...] Chiar dacă ar fi o unică formă care reia și un plural [ca în P12
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ale adulților, ca și imaturitatea caracterologică și a experienței de viață (toleranță redusă la frustrare, egocentrism, impulsivitate, capacitate redusă la autocontrol, subestimarea greșelilor personale, imaturitatea conștiinței morale ca factor reglator de evaluare a situațiilor și de comportament supraexcitabilite emoțională); - dificultatea distingerii imaginarului de real: pentru preadolescenți nu este un efect posibil al transferului de la imaginar (ecranul televizorului: desene animate, seriale) la real (viață), ci rezultatul amalgamului confuz al celor două universuri, la ei predominând credința în realitatea televizuală și tendința accentuată
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de ocultare a realității, iar prin centralizarea producției și difuzării programelor facilitează standardizarea și uniformizarea reprezentărilor publicului (Drăgan, 1996). Aceste efecte observate de Grebner se pot extinde și chiar pot fi mai mari în cazul copiilor a căror capacitate de distingere a realității și de selectare a mesajelor este mult mai scăzută. Audiența TV Există numeroase studii de sociologie a comunicării de masă ce analizează audiența diferitelor mijloace de comunicare în masă, mai precis: publicul acestora; atitudinile, interesele, gusturile, opiniile și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
legate de izolarea numeroaselor interacțiuni. Efectele alelopatiei pot fi observate ca rezultat al descompuneri reziduurilor culturii. Substanțele toxice, cum ar fi fenolii care inhibă creșterea plantelor, se pot forma în condiții anaerobe. în multe cazuri au fost puține încercări de distingere a substanțelor toxice de la plantele vii și cele de la produsele degradării. în anumite cazuri, cum ar fi folosirea mulciului (strat de frunze uscate și paie) și a gunoiului de grajd, efectele toxinelor de la reziduurile culturii în descompunere pot fi folosite
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
artistice din cadrul creației lor. Finalitatea lor constă în propria lor istoricitate; lipsa unei istoricități ar duce la pierderea și distrugerea operei de artă. Opera de artă ca produs artistic sau estetic are la bază un obiect. Dependența ontologică survine în distingerea obiectelor ce stau la baza operei de artă și înfățișează un mod de a fi individual. Pentru Ingarden, din variatele tipuri de ființe (Steinsweisen) pot fi extrase trei tipuri: ființa reală (Realsein), ființa ideală (Idealsein) și ființa posibilă (Möglichsein) (Streit
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
originea artei este creatorul a cărui abilitate de creare, prin imitație, este naturală. Mimesis este un proces activ estetic natural prin care se oferă un adevăr universal. Apropierea dintre mimesis și creație se face prin înțelegerea termenilor ca forme de distingere a calității omului. Pentru Aristotel nu toți oamenii au capacitatea de a imita, în timp ce rezultatul său este simțit prin plăcere de către toți - proces ce duce la catharis. Creația și puterea de a imita sunt un dar special al omului. Creația
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cale către un nou răspuns. Capitolul 1. Unitate și dedublare a conștiinței. Două forme de sinteză Contribuția conjugată a câtorva secole de tratare tematică a problemei conștiinței a condus, în bogata literatură filosofică actuală (în special în filosofia continentală), la distingerea și fixarea a trei tipuri fundamentale care se definesc în funcție de categoria de obiectivitate vizată: conștiința obiectelor lumii, conștiința propriilor reprezentări și conștiința de sine propriu-zisă6. Primul tip reprezintă modalitatea universală de raportare informațională și actantă care caracterizează orice experiență, care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
către o altă stare, concentrând un concept calitativ echivalent cu încarnarea unei determinări inițial relative care devine astfel, în limitele unei definiții, absolută. Cu alte cuvinte, prin determinare, o stare devine o unitate de sine stătătoare și poate îngădui astfel distingerea de alterul său și implicit primul temei tranzițional (acela de existență a doi termeni diferiți ai transformării). În consecință, în interioritate, schimbarea autentică este precedată întotdeauna de un moment de strângere la sine, de revizuire totalizatoare, de punere în bună
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să se mărginească la a surprinde general-valabilul din ceva ce nu este el însuși act al conștiinței (gânditorul român refuzând pentru acesta posibilitatea atribuirii de calificative axiologice de tip teoretic). Întâietatea dorinței ca act valorizator fundamental o impune. Iar această distingere tranșantă întemeiază o altă determinare cu tentă reductivă, cea care încadrează unei dihotomii absolutizate nota deosebitoare a naturii teoretice: "ne simțim mai avuți și mai vaști prin cuprinderea adevărului... manifestăm acea dezinteresare practică în care, cu drept cuvânt, se recunosc
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
gendre theory); d) sincronismul lui C.G. Jung; e) curricula ecologiste; f) cultura populară (popular culture); g) cercetarea calitativă (qualitative research). Acest „heptameron al gândirii politice curriculare” este, în mod vădit, bizar. În orice caz, îi lipsește un criteriu rezonabil de distingere a celor șapte componente și logica după care ele s-ar constitui într-o gândire unitară. Este însă posibil ca autorii să-și fi zugrăvit astfel „monstrul care aduce apocalipsa culturală” în mod intenționat. Kincheloe și Steinberg (1993) par să
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Parc( (ntreaga societate rom(neasc( ar fi un fel de ghetou, ceea ce se (( (nt(mpl( cumva. "Este ca (( cum ar putea c((tiga valoare numai degrad(ndu-(i vecin(tatea (( vecinii lor. Ei se angajeaz( (( (ntr-o varietate de strategii ale distingerii sociale (( ale retragerii care converg (n subminarea coeziunii vecin(t((ii" (Bauman, 2001: 91). Capitolul VI Tipologii ale comunităților 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică Se observă și fără identificarea lor expresă într-un inventar exhaustiv varietatea extraordinară a tipologiilor
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
între 5 și 7 ani). c. Modalitatea simbolică, atunci când simbolurile (cuvintele sau alte semne convenționale) înlocuiesc imaginile (Bruner, J., pp. 40 și 59). Simbolurile permit o mare comprimare a realității (cuvântul „un milion” concretizează un număr imens de indivizi) și distingerea aspectelor esențiale, lucru hotărâtor în rezolvarea problemelor existenței. Datorită acestor distincții, teoria lui J. Bruner poate fi considerată o teorie „genetic-cognitivă și structurală”. Pentru a scoate în evidență avantajele, dar și pericolul învățării în școală, psihologul american observă cum la
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în text. Dacă nu pot să-mi răspund întrebării ce-mi apare în minte, recurg la alte cărți sau la discuții cu alte persoane. În mod obișnuit, cele mai multe nelămuriri le rezolv singur, revenind asupra textului. Această discuție imaginată duce la distingerea a ceea ce este esențial de ceea ce este secundar, deci la o temeinică înțelegere. Corelațiile stabilite cu cunoștințele anterioare obligă la o nouă sinteză, la extragerea unui sens global al textului, sesizarea „macrostructurii sale” (Gaonach,D., p. 78), ceea ce favorizează includerea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care se dizolv) în interiorul unui sistem, decat modific)ri structurale, care s) indice o trecere de la un sistem la altul. Acest lucru este pus într-o lumin) mai clar) printr-un exemplu care se apropie destul de mult de cazul alianțelor. Distingerea sistemelor de partide politice în funcție de num)rul lor este un lucru obișnuit. Un sistem multipartit se schimb) dac), s) spunem, opt partide devin dou), ins) nu și dac) din cele opt, se formeaz) dou) grup)ri doar cu ocazia de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau presupus) a violenței are un grad redus. În cadrul anumitor state, în unele perioade, apariția real) sau așteptat) a violenței are un grad ridicat. Utilizarea forței, sau teamă constant) indus) de folosirea ei, nu sunt motive suficient de întemeiate pentru distingerea relațiilor internaționale de cele de pe plan intern. Dac) utilizarea virtual) sau actual) a forței definește atât ordinea din plan intern, cât și ordinea internațional), atunci, între cele dou) domenii, nu poate fi trasat) nici o distincție durabil), f)cându-se referire la
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acestora ar da naștere unui domeniu care ar ține întru totul de autoritate și de administrare, neavând nici o interacțiune a p)rților care s) fie afectat) de politic) și putere. Deși nu exist) astfel de ideal-tipuri de ordine, demersul de distingere a domeniilor în raport cu principiile lor organizatoare, este totuși oportun și important. Creșterea num)rului de categorii ar aduce procesul de clasificare a societ)ților mai aproape de realitate. Ins) aceasta ar însemna trecerea de la o teorie care pretinde a avea o
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în Olimp, number one. Cu cît am mai multă putere, cu atît mai mult pot deveni altceva decît ceea ce sînt. Spune-mi care sînt transformările tale posibile, și-ți voi spune, divinitate, ce loc ocupi în ierarhia celestă. În general, distingerea ordinelor, a legilor, a instanțelor este suficientă pentru savant, pentru cel care cercetează natura lucrurilor. Cel care este interesat de puterea omului asupra omului își va îndrepta atenția asupra amestecurilor, a regulilor de deplasare și de mutare a unui ordin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Hristos, credința populară va face confuzie între Tată și Fiu și îl va servi pe primul sub chipul imaginat al celui de-al doilea. O derivă idolatră împotriva căreia reacționează Arie, care, pentru a salva identitatea Tatălui, va insista asupra distingerii naturilor și va maximiza în elementul "Dumnezeu" deplina sa transcendență. Hristos s-a născut în anul cutare, în ziua cutare, la ora cutare; dar Dumnezeu, principiul tuturor ființelor, este necreat. Dumnezeu și-a adăugat Verbul, dar "a existat o vreme
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
necalcedonene". Vorbind pe șleau, se poate observa în această bifurcație din sînul creștinătății punctul de plecare al divorțului Orient/Occident, care se va concretiza în despărțire la sinodul de la Frankfurt, din 794. Bisericile orientale, supranumite exterioare sau nestoriene, înclină către distingerea pur și simplu logică a celor două naturi. Ele se vor numi "monofizite" și se vor consacra contemplării Verbului etern, meditației adoratoare a divinității lui Hristos. Bisericile occidentale înclină spre distincția reală a celor "două naturi care îl alcătuiesc pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]