4,906 matches
-
serioasă, pentru un viitor fericit împreună. Scrieți în engleză, germană sau maghiară la SMS 00491717346545 sau e-mail la merkelai@yahoo. de Licențiat, canadian de origine română, cu o situație financiară de excepție, 44/1,88/80, interesat a cunoaște domnișoară distinsă, caracter nobil, plin de generozitate sufletească. Apreciez foto și detalii. Titel Panait, 111 Riverside Dr. E. , Le Goyeau Suite 1615, Windsor, Ontario N9A-2S6, Canada, North America. Tel. 001(519)253-1199. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 21-27 august 2004 Școflea
Agenda2004-35-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282819_a_284148]
-
Tel. 0744288220. Anonim, din Timișoara, multă sănătate doamnei Valeria Zena pentru că mi-a adus persoana iubită înapoi. Sunați la telefon 0744288220. Licențiat, canadian de origine română, cu o situație financiară de excepție, 44/1,88/80, interesat a cunoaște domnișoară distinsă, caracter nobil, plin de generozitate sufletească. Apreciez foto și detalii. Titel Panait, 111 Riverside Dr. E.Le Goyeau Suite 1615, Windsor, Ontario N9A-2S6, Canada, North America. Tel. 001(519)253-1199. 40 de ani, inginer, german, 181/74, caut tânără serioasă
Agenda2004-36-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282847_a_284176]
-
cuprinde și pământul pe care se aflau, cu două veacuri în urmă grădina și casa țăranului Nera Vuin. Cercetarea multidisciplinară româno-maghiară ar urma să înceapă în luna noiembrie, după ce actualul proprietar își va strânge recolta de pe teren. Profesorul Drașovean și distinsul său colaborator maghiar au avut o întrevedere oficială cu dl Constantin Ostaficiuc, președintele Consiliului Județean Timiș, care și-a declarat entuziast întregul sprijin pentru proiect. Dacă ipoteza arheologilor s-ar confirma, descoperirea ar fi una dintre cele mai spectaculoase din
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
plat, fie ușor ondulat, franjurat pe urechi, piept, abdomen și labe (unde este scurt și alcătuit din fire subțiri); cele două straturi laolaltă sunt suficient de groase ca să-l protejeze împotriva apei, spinilor, frigului și vântului. Culorile sunt plăcute și distinse; există trei combinații standard: negru sau brun cu marcaje albe sau predominant alb cu marcaje negre sau brune; negru sau brun; negru și alb sau brun cu marcaje maronii, de obicei pe sprâncene, obraji, interiorul urechilor și sub coadă. Exemplarele
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
familie, neam etc.) nobil, ales". În DEX (1975) paranteză dispare, rămînînd deci doar glosarea "nobil, ales". O evoluție asemănătoare se vede în tratarea sintagmelor om (sau femeie) de lume: în DLRM - "persoană din clasele exploatatoare, considerată în cadrul acestor clase că distinsa, manierata etc."; în DEX: "persoană care are experiență vieții în societate, care cunoaște uzanțele: persoană dornică de petreceri, exuberanta, veselă". Cuvîntul protipendada este însă definit la fel în 1958 și 1975 - "marea boierime care se bucură, în orînduirea feudala, de
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
măsurate de astronomi. Nici fundul mării nu se ridică, nici vasul nu se așează. Operația continuă. Desigur, problemele pe care le ridică acest fenomen nu lasă rece căpitănia portului. Se fac cercetări, se întocmesc dosare, se pronunță nume ale unor distinse personalități mai presus de orice bănuiala, care protestează cu acea sacra indignare caracteristică arhimiliardarilor. Au loc procese, mobilizându-i pe cei mai dibaci avocați din țară, procese cu un consum de dosare echivalent baloților lipsa, se produc până și arestări
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
din țară -, așadar, tabloul înfățișat de acest insider depășește în închipuire tot ceea ce detractorii regimului Constantinescu (printre care ma prenumăr, nu-i așa?!) au spus în ultimii ani. Nu pot descrie dezamăgirea, oroarea, indignarea, disperarea și groază întipărite pe chipul distinsei profesoare americane. Desăvârșită ei bună credință, nostalgia după un timp și după o Românie ce nu mai subzista decât în memoria celor plecați din țară și nemăcinați până la capăt de oribilă experiență bolșevica erau contrazise flagrant. De data aceasta nu
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
manifestarea a fost organizată din inițiativa inimoasei Veronica Lazăr. Aparițiile sale fulgurante pe ecran în chip de profesoară examinatoare sau trecătoare interogata asupra fericirii au stîrnit aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să adune laolaltă mari cineaști cu importante opere recente. Inevitabil, inaugurarea s-a făcut cu Viața e frumoasă (importat pentru rețeaua autohtonă de către New Films Internațional - România), Roberto Benigni trimițînd o scrisoare cinefililor români care l-
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
țară pe speze proprii, sunt cazați la rude, la prieteni, reluând vechile relații în circuitul vieții noastre de concert. Am reaudiat-o, recent, în compania Orchestrei Naționale Radio, a dirijorului Gheorghe Costin, pe violonista Mihaela Martin, stabilită actualmente la Köln, distins cadru universitar al Academiei de Muzică din localitate; dispune de aceeasi fermă capacitate a comunicării, de o sonoritate maleabila dar consistentă, aspecte ce contribuie la împlinirea magistrală a culminațiilor Concertului în mi minor de Felix Mendelssohn Bartholdy. Originar din România
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
structurate aici pe o construcție amplă, elaborată; comunicarea este persuasiva la nivelul ansamblului, este eficientă la nivelul muzicii, iar această în ciuda extensiei largi, uniform proporționate a gestului dirijoral. Prezenți la București cu prilejul unor competiții destinate tinerilor interpreți, muzicienii de distinsa reputație internațională - flautistul francez Pierre Yves Artaud și violonistul american de origine română Sherban Lupu, au apărut recent inclusiv în programele obișnuite ale Filarmonicii; au fost economisite importante cheltuieli de transport internațional. Trebuie să o recunoaștem, în actualele condiții, echipa
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă la oițele noastre, sârmanele
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
al declinului, al timpului care fuge ireparabil, al curajului de a miza totul pe o aruncare de zar și de a pierde. Un personaj de genul lui Grobei nu poate pătrunde în proza sa. în această proză au acces oameni distinși, cu sensibilitatea educată, din categoria lui Matei Iliescu, personajul lui Radu Petrescu. Raoul, protagonist al povestirii Solange (singura din volum scrisă după 1989), suferă în momentul în care, telefonându-i iubitei, aude în receptor cum răsună apelul într-o cameră
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Dar mai înainte, în februarie 1946, a avut loc ședința de constituire a cercului "Prietenii lui E. Lovinescu". Transcriind o pagină din jurnal, autoarea menționează prezența a 130 persoane, din cameră pînă pe scara apartamentului de pe Bd. Elisabeta, tot lume distinsă, aprobîndu-se statutul. Dar, notează autoarea, "independent de toate omagiile și încercările de a-i duce mai departe "direcția" literară, fotoliul tatei de la birou rămîne iremediabil gol. Toată agitația din jur nu mă îndreaptă decît spre această irecuperabilă absență". Cenaclul, deși
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
Monica Lovinescu, avînd un titlu bine găsit, La apa Vavilonului. Deși la această apă a Vavilonului autoarea n-a șezut să plîngă ci a luptat temerar și eficient. Va mai urma și un alt volum? Sau chiar altele, deși aici distinsa autoare a cam mărturisit, în pagini dense, aproape totul în esențialitatea sa. Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, Editura Humanitas, 1999.
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
Z. Ornea Grupajul de scrisori adnotate ale lui Paul Georgescu, pe care le publică la Editura Biblioteca Apostrof dl Ion Simuț mi-a readus în memorie personalitatea distinsului prozator și critic literar. Mi-a fost bun prieten și în tinerețea mea zbuciumată, în momente deosebit de grele, mi-a întins o mînă de ajutor. În martie 1959, cu ultimul lot de redactori, am fost dat afară de la E.S.P.L.A. Paul
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
constituie hotărîrea, pe jumătate inocentă, pe jumătate vanitoasă, a unei eminente figuri academice de a-și susține examenul de bacalaureat, care lipsea din C.V.-ul său de școlar, și de a umple, astfel, o lacună. După cum e lesne de bănuit, distinsul academician realizează, cu această ocazie, un răsunător și legitim eșec. Dar acest deznodămînt, absurd numai în aparență, nu trebuie să-i înveselească prea tare pe cei care nu s-au hotărît încă să-și reconfirme bacalaureatul, pentru că ,,implementarea" unei asemenea
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
Cronicar Seria nouă AMPHION, literatură & arte e o distinsă revistă de cultură (periodicitatea nu e menționată) editată de Consiliul Județean Constanța, Fundația Pro Arte & Teatrul de balet "Oleg Danovski" și realizată de Ana Maria Munteanu - director, Florin Șlapac - redactor-șef și Liviu Pitulea - tehnoredactare computerizată (superbă). Prin ce se distinge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
cititori (și nu mă refer la copii numai) ai lui Harry Potter și-au manifestat mult mai puțin pașnic decît mine dezamăgirea. Pe de altă parte, însă, se pare că oarece agitațiune începuse încă din seara concursului, cînd unul dintre distinșii membri ai juriului, constatînd pericolul ca J.K. Rowling să obțină votul ce i-ar fi adus premiul, a amenințat că se retrage și mărturisește totul (?) într-o conferință de presă. Ce fel de mesaj vom trimite lumii întregi, s-a
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
se oferă, superlativ și nedeterminat, o alegere totală: "personal calificat în orice domeniu", "locuri de muncă pentru toate meseriile". în profilurile pe care le schițează ofertele de muncă, au apărut însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură să ne liniștească și să ne dea speranțe: "Selectăm intelectuali, profituri serioase, suplimentare, pentru persoane inteligente."
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
care greșește" - Cel de la margine), cu lăuntrica acuratețe ("de mii de ori l-am visat cu migala de orfevru/ l-am reinventat încet-încet după mintea mea" - Sînt plin de această moarte a lui), Gabriel Chifu e și o conștiință intelectuală distinsa, ca diriguitor al revistei Ramuri, pe o linie temerar antiprovincială. Fiorul de neliniște al articolelor d-sale ne trimite, de regulă, la teme și atitudini de interes general. Gabriel Chifu, La marginea lui Dumnezeu, Ed. Cartea Românească, 1998, 68 pag
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd există
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
medievală (tipărită în 1934) și tradusese din această literatura (Gudrun, Epopee populară medievală germană, 1931), în fine din toamna anului 1932 S. Mândrescu îl lașase succesor la catedră de germană a Universității din București. Evocarea acestei activități de germanist a distinsului intelectual ocupă cel mai mare spațiu în cartea lui vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei (Editură Grâi și Suflet-Cultura Națională, 1998, 212 p.). Preocupările în acest domeniu ale lui V.T. se vor adânci în cele
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
Dresda, Bayreuth (unde asculta Siegfried de Wagner), Nürenberg (centru în Evul Mediu și în Renaștere al Miestersänger-ilor), Köln. Aceste amintiri și le deapănă V.T. în fața unui profesor al Fălticenilor, Vasile G.Popa (1912-1976), fost dascăl al lui Nicolae Labis și distins intelectual al amintitului burg, cu sinceră prețuire pentru aceia care i-au dat strălucire, între ei figurând și V.T., profesor acolo timp de două decenii și apreciat pentru diversă lui activitate de către N. Iorga și M.Sadoveanu.
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
Z. Ornea Scrisesem acest comentariu acum cîteva zile cînd, iată, vine vestea tragică a decesului poetului cu har care a fost Vlaicu Barna. Regretînd mult pierderea unuia dintre distinșii noștri colegi, public, după acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de public; și El laberinto de las aceitunas (1982). Îi urmează: La isla inaudita (1989), precum și Sin noticias de Gurb și El año del diluvio (despre care nu am informații privind anii apariției). Împreună cu soția sa, Cristina, care este o distinsa cerfcetătoare în istorie modernă, Eduardo Mendoza semnează eseul-album Barcelona modernista (1989). 2) Născut la Barcelona în 1943, scriitorul petrece aproape un deceniu (1973-1982) la New York, unde lucrează că traducător-interpret la Națiunile Unite. Revenit în țară în 1982, se dedică în
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]