683 matches
-
intrarea unui personaj pe care dictatorul vrea să-l nimicească numai și numai prin prezența lui (într-adevăr hipnotică): personajul deschide ușa, intră, începe să facă pașii fără sfîrșit pînă la biroul ducelui, acesta, jucîndu-și îngroșat rolul, își balansează (adică distrat și nonșalant) scaunul, iar cînd victima ajunge foarte aproape, neatent, Mussolini se prăbușește caraghios pe spate. Vă imaginați contraefectul! În plin centrul orașului, pe artera lui legendară, ca și cum Iașii ar fi Oltenița, un panou de cea mai pură tradiție nicolină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre decolteurile ațîțătoare. În care se înfig și ochii totuși concupiscentului pictor. Sub cele trei arcade ale fundalului replica roșului: cerul. De un albastru dumnezeiesc. Emoție covîrșitoare. Ca să scap, o clipă, de tensiunea ei, mă-ntorc "acasă", la Santa Fosca, distrat, cu barca. De-abia cînd intru în cameră, îmi dau seama că panglicile de la pălăria gondolierului erau colorate roșu, albastru. Cine-o fi stînd în casele astea, unele din ele palate dintr-un pigmentat coșmar, altele doar cochete maghernițe, toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
picturii. În capitolul în care anevoie se poate face demarcație netă între profesionalismul indubitabil și amatorismul (la fel de indubitabil). Mai aproape, mult mai aproape, ieșeanul Victor Mihăilescu-Craiu, devoratul de peisaj, era omul uliței lui. De cîte ori nu m-a condus, distrat, dincolo de poartă, departe, pe trotuar, în papuci de odaie, ca și cum totul ar fi fost, de altfel, o mare odaie. Chiar dacă prin ea trecea trotuarul. Odată, l-am găsit terminîndu-și un peisaj din... Leningrad (ducă-se pe pustii, denumirea!). El, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pereți tablouri de-ale mele. Poate îi convine genul. S-a arătat imediat curios și ne-am urcat în Volkswagen, iar în cîteva minute ne aflam la strălucitoarea adresă. I-am arătat tablourile, pe care, tot așa, le-a privit distrat, iar cînd să plecăm, trecînd prin bar, "clientul" meu s-a oferit să mă trateze cu... Cu ce? Ce preferați? m-a întrebat, zornăindu-și cheile în buzunar. Un Campari, am zis. Pentru el un Kinley (era cu mașina, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre nisipurile mișcătoare ale compromisului? Să fi acceptat ea în schimbul a ce întrevederea cu unul din monștrii (sacri?) ai acelei disponibile părți a emigrației românești dispuse a face jocul ceaușismului ascendent și a credita crima în fața unui Occident egoist și distrat? Și asta de pe platforma unui deșănțat protocronism, unui caraghios traco-dacism de cancelarie C.C., unui dubios mecenat al culturii multilateral dezvoltate. Să fi acceptat (pentru ce?) teleasta paranteza aceasta riscantă în serialul conceput cu atîta atentă probitate morală și profesională? Stupoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi cu boticul până la urechi etc.), Bagheta fermecată, Lumea lui ,,așa (nu) se poate" etc.; * jocuri didactice literare subordonate domeniului literaturii pentru copii: Imagini încrucișate, Recunoașteți personajul/opera literară/autorul, Cine a spus...?, Personajul uituc, Personajul intrus, Întâmplarea rătăcită, Autorul distrat etc. ( Prin raportare la tipul de unitate tematică de conținut abordat în/prin joc, pot fi exemplificate, pentru etapa preșcolarității: * jocuri didactice reflectând lumea copilăriei: Săculețul cu jucării, Săculețul fermecat, A câta jucărie lipsește?, A cui este jucăria?, Jocurile copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de activități) derulate în grădiniță: A câta jucărie lipsește? A cui este jucăria? Acvariul A/al cui este? Adu personajele în lumea lor Albă-ca-Zăpada Alintă... Amintiri... dintr-o poveste Așază culoare potrivită Așază la locul potrivit Atingem clopoțelul Automobiliștii Autorul distrat Avioane Bagheta fermecată Bilă albă bilă neagră bilă...gri? Blocuri Care este intrusul? Caută-ți căsuța! Caută-ți partenerul Capra cu trei iezi Căsuța literelor/Căsuța cifrelor Călătorie prin țara mea Când se întâmplă? Câte cuvinte am spus? Cenușăreasa Ce
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai asemănătoare până la identificare. Dar cine să mai poată controla similitudinile petrecute cu atâta vreme în urmă? Ceea ce dovedește că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. Noroc doar că Justiția este întotdeauna suverană." 2. Revanșa Gough traversă distrat strada, răsfoind ultimul număr al revistei. La o intersecție, Finch frână, dar fu prea târziu. Mașina trecu peste trupul lui Gough și se sfărâmă de un zid. Gough avusese Basedow și ochii lui trecură în ochii și în creierul posterior
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
apropiați. Temele sunt pentru ea un chin deoarece, perfecționistă fiind, șterge mereu ce a scris și nu reușește să-și termine treaba. Din cauza temerilor și neliniștilor, Winnie este adesea copleșită de ceea ce are de făcut și, prin urmare, pare neatentă, distrată și uitucă. Diagnosticul provizoriu este cel de tulburare anxioasă generalizată. Se exclude ipoteza tulburării obsesiv-compulsive. Cazul lui Jason Mama adoptivă a lui Jason este a patra din ultimii 2 ani pentru băiețel și îl îngrijește de 6 luni. Ea vine
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
li restricționa accesul la alimentele care incită la hiperfagie (alimentele hipercalorice, cum ar fi prăjitura, înghețata). Pentru terapiile de grup, de multe ori, anorexicii și bulimicii sunt puși împreună. Intervențiile în cadrul familiei Din cauza faptului că familiile bulimicilor sunt mult mai distrate decât cele ale anorexicilor, terapia se va concentra, foarte probabil, asupra găsirii unor metode mai potrivite de comunicare și unor soluții la conflicte și asupra restabilirii frontierelor interpersonale potrivite, ALTE TULBURĂRI DE NUTRIȚIE Hiperfagia bulimică Anexa B din DSM-IV-TR (APA
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de dilatarea și contractarea diafragmei. Modelele noastre normale de respirație nu sunt deloc echilibrate: sunt în mod constant întrerupte atunci când vorbim, sunt accelerate sau inhibate de schimbările de dispoziție, împiedicate de tensiune, încordate de efortul fizic sau nesupravegheate din cauza minții distrate. Din moment ce respirația reflectă energia din sistemul uman, modelele dezordonate ale respirației reflectă și induc un flux de energie neregulat și, astfel, pentru a echilibra energia, trebuie mai întâi să se echilibreze respirația. Diferitele faze ale respirației pot fi echilibrate prin
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ochi negri, în veșmintele ei străvechi”... În clipa aceea, vocea surorii mele m-a smuls din reveria poetică. - Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat? Ea stătea tot acolo, în colțul balconului, aplecându-se ușor peste balustradă. Cu gesturi distrate, smulgea din când în când câte o floare ofilită de zorele și o arunca jos, urmărindu-i rotirea în aerul nopții. Cufundată în visele ei de fată, nu ascultase lectura poemului. În vara aceea împlinise cincisprezece ani... De ce se gândise
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Are părul cărunt de tot...” Ghicea că și el era cu gândul departe de conversația aceea despre cartele. Se întorsese după ce luminile Victoriei se stinseseră de mult. Viața își relua cursul ei cotidian. Se întorcea prea târziu. Ca un om distrat care, invitat la prânz, se prezintă la ora cinei, surprinzând-o pe stăpâna casei pe când își ia rămas bun de la ultimii musafiri întârziați. „Probabil că îi par foarte bătrână”, s-a gândit brusc Charlotte, dar nici măcar ideea aceasta nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mecanismelor rolurilor impuse celor singuratici, celor contemplativi, cu toată cruzimea și intoleranța copiilor de deunăzi. Datorită căutării mele franțuzești am putut să-mi mențin singurătatea atentă de adolescent. Societatea în miniatură a colegilor mei manifesta față de mine când o condescendență distrată (eu eram un „mucos”, nu fumam și nu spuneam povești deocheate în care organele genitale, bărbătești și femeiești, deveneau personaje de sine stătătoare), când o agresivitate a cărei violență colectivă mă lăsa năucit: mă simțeam foarte puțin diferit de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în pufoaică îmi părea acum absolut imposibil. Un obstacol de netrecut se ivea între bunica și mine: trupul femeiesc visat, râvnit, posedat de mii de ori în gând. Seara, când îmi turna ceai, Charlotte mi-a spus cu o voce distrată: - Ciudat, Cucușka nu a trecut încă... Smuls din visarea mea, am ridicat ochii la ea. Privirile ni s-au întâlnit... Nu ne-am mai spus nimic până la sfârșitul mesei. Cele trei femei mi-au schimbat vederile, viața... Le descoperisem din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tăieturi din ziar îngropate în cufărul siberian. Reciteam încă o dată articolul despre primul raliu automobilistic „Pekin-Paris - via Moscova”, parcă pentru a-mi dovedi mie însumi că nu mai era nimic de aflat, că Franța Charlottei fusese epuizată de-a binelea. Distrat, lăsasem să alunece pe covor pagina aceea, mă uitasem prin ușa deschisă de la balcon. Era o zi deosebită, la sfârșitul lunii august, răcoroasă și însorită, când vântul rece care trecea peste Ural aducea în stepa noastră prima adiere a toamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fericire nemaiântâlnită și fără nume. Exista masa aceea din scânduri grosolane, instalată la marginea unei păduri. Soarele și mirosul ultimelor zăpezi refugiate în obscuritatea desișurilor. Totul era de o simplitate divină. Și luminos. Ca trupul acela cu feminitatea lui încă distrată. Ca dorința mea. Ca ordinele instructorului. Nici o umbră din trecut nu tulbura limpezimea acelui moment. Respiram, doream, executam mașinal comenzile. Și, cu o plăcere de nespus, simțeam cum mi se risipea în cap cheagul reflecțiilor mele de iarnă, apăsătoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o femeie cu părul creț, cu chipul indiferent și somnoros, cea pe care o văzusem mai întâi. Proptită în coate pe ceea ce semăna cu o față de masă, îmbrăcată cu o bluză albă, continua să aprobe, clătinând ușor din cap și, distrat, își examina degetele... Primul hublou. Și al doilea. Femeia cu pleoapele grele de somn, cu haina și coafura atât de obișnuite. Și cealaltă. Crupa aceea goală, ridicată, carnea ei albă, în care se afunda un bărbat ce părea pirpiriu pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
legătură cu viața noastră de la Saranza, cu Franța-Atlantida noastră și cu sfârșitul acela, căruia Charlotte ar fi putut să mă facă să-i ghicesc iminența... Am ieșit din metrou și, fără să intenționez să urc imediat, mi-am continuat lectura distrat, așezându-mă pe o bancă, într-un parc. Acum vedeam că istorisirea Charlottei nu ne privea. Ea transcria, cu scrisul ei fin și precis, viața unei femei. Neatent, probabil că am sărit peste locul în care bunica îmi explica unde
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
formă de a intui cum trebuie să apară sediul material (statuia) al zeului. </footnote>. Iar în acest context, la hitiți, ca în tot Orientul apropiat, zeitățile erau considerate ca locuind în statuile lor ; mai mult, statuile erau spălate, îmbrăcate, hrănite, distrate etc. . În Oceania, zeii locuiesc în diferite obiecte, dar mai ales în statui rudimentare . Statuia este deci “un împuternicit al zeității reprezentate a cărei forță o încorporează producând, în numele zeității și cu puterea acesteia, acte magice ”. O formă a cultului
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cercetezi gesturile, mâhnirile și îi iscodești zâmbetul - fără ca vreo umbră de desfrâu să murdărească felul acesta (poate singurul neîntinat) de dragoste trupească. Așadar, înfățișarea fizică a fratelui Guglielmo era în așa chip alcătuită, încât atrăgea atenția chiar și celui mai distrat observator” (Umberto Eco, Numele trandafirului, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 30). De aceea spun că felul acesta de erotism nu are nici o legătură cu sexualitatea. În final cei doi se despart și Adso (încă tânăr, după cum îi spune Guglielmo) mărturisește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iubesc!”. Apoi îl dojenește, fiindcă a luat tutun, un lucru care nu-i aparținea, fără să ceară voie. Și cum băiețelul nu înțelege ce rău a făcut, procurorul începe să explice ce înseamnă proprietatea. Serioja, desigur, nu înțelege nimic, devine distrat și îl întreabă dintr-odată: „Din ce se face cleiul?”. După acest vădit insucces, tatăl trece, nemulțumit, la chestiunea fumatului care face rău sănătății. Dar această problemă e și mai delicată, întrucât procurorul este el însuși un fumător pasionat. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să numească legumele din grădina de zarzavat; că, la fermă nu știe să facă nici treaba cea mai simplă, cum ar fi înhămatul calului pentru o plimbare, de exemplu. Greu de imaginat un nobil de țară mai nepriceput și mai distrat ca model pentru portretele unui La Bruyère! Melancolic, Montaigne este adesea pradă unor accese de depresie: când nu e în formă, alunecă ușor pe această pantă pesimistă; atunci vede totul în negru, vede răul peste tot și e demoralizat. Trebuie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a conservat, ca Cervantes, în opera sa, parfumul visului pe care îl risipește, comicul său e, în schimb, mai tranșant, mai colțuros și mai eficace. Râsul său împrăștie mai puțină beție decât al lui Shakespeare, dar se lasă mai puțin distrat și dovedește mai multă ambiție. Mai puțin liric decât Aristofan, Molière degajează mult mai bine, cu fiecare trăsătură, universalul.” (Tableau de la littérature française, XVII-XVIII siècles, operă colectivă, Gallimard, Paris, 1939, p. 99.) Am arătat de ce cred că dintre egalii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și, poate, să-l și trădăm. A-l traduce este și un moment de rememorare a ceea ce n-am înțeles și nu am făcut. Pasolini a fost crud, ne-a adus aminte de realitatea lumii în care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță „abjura” la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]