823 matches
-
rawlsianism și capabilism 5, curentul de opinie dominant actualmente în teoria dreptății sociale. Principalii săi susținători sunt Ronald Dworkin, G. A. Cohen, Richard Arneson, John Roemer, Eric Rakowski, Hillel Steiner, Larry Temkin sau Brian Barry 6. Ideea principală despre dreptatea distributivă a egalitarienilor șansei a fost rezumată foarte clar și precis de G. A. Cohen: "atunci când trebuie să decidă dacă dreptatea (prin opoziție cu caritatea) cere sau nu redistribuție, egalitarianul [șansei] întreabă dacă un individ care suferă de un dezavantaj ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
evite, atunci, din punctul de vedere al egalitarianului [șansei], acel individ nu are niciun drept la compensație"7. Într-o formulare alternativă, bazată pe o distincție făcută pentru prima oară de Ronald Dworkin, egalitarianismul șansei este concepția conform căreia dreptatea distributivă cere compensarea inegalităților ce sunt rezultatul neșansei oarbe (brute bad luck), însă nu și a celor care sunt rezultatul neșansei prin opțiune (option bad luck). "Șansa prin opțiune a precizat Dworkin este șansa ce rezultă în urma unui joc deliberat și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
porțiune a acestor consecințe care implică realizarea propriei lor bunăstări sau câștigarea sau pierderea unor resurse"9. Acest argument, consideră egalitarienii șansei, beneficiază de un larg suport intuitiv. Mai mult, crede Julian Le Grand, concepția care leagă echitatea sau dreptatea distributivă de alegerile individuale este cea mai apropiată de modul în care acești termeni sunt utilizați în limbajul comun. Altfel spus, în opinia sa, atunci când apreciem sau judecăm echitatea unei situații, utilizăm drept criteriu sau standard fundamental responsabilitatea individuală pentru acea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sintetizează cel mai bine ceea ce, în opinia sa, reprezintă implicațiile cele mai importante ale egalitarianismului șansei pentru politica de sănătate. Două sunt, mai precis, aceste implicații. Prima, care ne interesează în primul rând aici, este aceea că, din perspectiva dreptății distributive, persoanele cu stiluri de viață riscante pentru sănătate nu trebuie să beneficieze de un acces egal la serviciile de îngrijiri medicale. Idealul accesului egal care susține, în esență, că nevoia medicală este singurul criteriu legitim de a determina accesul indivizilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Grand, cere ca persoanele vinovate total sau parțial de cauzarea propriilor boli (cele care s-au îmbolnăvit datorită stilului lor deliberat de viață) trebuie să-și plătească total sau parțial din propriul buzunar costurile tratării acestora. Drept urmare, din perspectiva dreptății distributive, persoanele cu stiluri de viață riscante pentru sănătate (precum fumătorii sau alcoolicii) să contribuie mai mult decât cele cu stiluri de viață prudente la finanțarea serviciilor medicale, fie prin plata unor prime de asigurare mai mari, fie prin intermediul "taxelor pe
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care s-au îmbolnăvit fără vina lor trebuie să beneficieze de șanse egale în competiția pentru alocarea de către medici a serviciilor medicale disponibile în mod limitat. Pentru Le Grand, acest lucru este însă inacceptabil din punctul de vedere al dreptății distributive. Aceasta din urmă cere, dimpotrivă, ca persoanele vinovate de cauzarea propriei boli să beneficieze de o prioritate scăzută în distribuția serviciilor medicale disponibile în mod limitat, atunci când se află în competiție pentru dobândirea acestora cu persoane care s-au îmbolnăvit
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în mod limitat. Mai mult, par să creadă unii dintre aceștia, așa ar trebui să stea lucrurile chiar și în situația în care alte criterii de raționalizare ale serviciilor medicale (de pildă, urgența) recomandă contrariul 29. Pe lângă invocarea exigențelor dreptății distributive așa cum sunt acestea teoretizate de către egalitarienii șansei, principalul argument care stă la baza acestei susțineri este, din nou, acela că, datorită stilului lor de viață riscant pentru sănătate, aceste categorii de pacienți consumă (sau este foarte probabil ca ele să
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu ar fi generat o cerere adițională pentru acestea)31. Pentru a evita eventuale confuzii legate de temeiurile invocate în favoarea acestor susțineri de către egalitarienii șansei sau de către interpreții acestora, este necesar de reținut faptul că, înțeles ca exigență a dreptății distributive, principiul responsabilității individuale nu se dorește a fi totuși, cel puțin în teorie, un principiu moralizator sau punitiv. El nu susține, de pildă, că motivul pentru care fumătorii sau alcoolicii (categoriile de persoane cel mai adesea vizate de către adepții săi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cuvinte, el nu poate întemeia ideea că toți fumătorii trebuie să beneficieze de un acces inegal la serviciile de îngrijiri medicale (prin plata unor contribuții suplimentare la finanțarea acestor servicii). 3.3. Este egalitarianismul șansei un ideal adecvat al dreptății distributive? Așa cum spuneam, egalitarianismul șansei este una dintre cele mai influente teorii actuale ale dreptății sociale. Este, însă, el și o teorie acceptabilă a dreptății sociale? Reprezintă el un ideal adecvat al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate? Ideea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în marea majoritate a cazurilor, vinovăția unui individ pentru dezavantajul de care suferă nu poate fi stabilită cu claritate sau că este extrem de greu "de spus unde începe și se termină responsabilitatea și, pe cale de consecință, care sunt cerințele dreptății distributive în diferite circumstanțe particulare"35. Mai mult, observă Cohen, "niciun aspect al situației unei persoane nu se datorează în întregime doar alegerilor genuine"36. Nu în ultimul rând, a observat Richard Arneson, pentru a putea stabili responsabilitatea morală a indivizilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
crucial în evaluarea îndreptățirii unui individ la redistribuție ar trebui abandonată 38. Ceea ce este și mai important este, însă, că lipsa de fezabilitate a principiului responsabilității individuale nu este singurul argument care pledează împotriva ideii de a echivala cerințele dreptății distributive cu cele ale acestui principiu. Există cel puțin alte două astfel de argumente. În primul rând, a observat și a subliniat în detaliu Elizabeth Anderson, logica principiului responsabilității individuale legitimează câteva concluzii inacceptabile din punct de vedere moral. Or, de vreme ce
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
îi vizează. Prin urmare, într-o societate care dorește ca cetățenii săi să aibă relații morale decente, astfel de judecăți trebuie evitate sau nu trebuie făcute niciodată 43. Christine Korsgaard nu este singura care a reproșat acest lucru principiului (re)distributiv apărat de egalitarienii șansei. Elizabeth Anderson a argumentat, de asemenea, că aplicarea exigențelor teoriilor dreptății sociale apărate de către egalitarienii șansei ar avea drept rezultat o atitudine ofensiv moralizatoare și lipsită de respect a autorităților față de membrii ("imprudenți" sau "neglijenți" ai
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de a oferi un răspuns tuturor acestor tipuri de critici, Richard Arneson a argumentat, în esență, că ele sunt argumente legitime doar împotriva punerii în practică a principiului responsabilității individuale, nu și împotriva legitimității lui teoretice ca exigență a dreptății distributive. Astfel, crede Arneson, "toate aceste critici sună plauzibil, însă niciuna nu este, totuși, corectă (...). În primul rând, trebuie să ținem întotdeauna cont de nivelul de abstractizare la care se presupune că discuția are loc. Un contraexemplu la un principiu moral
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este, în opinia mea, negativ. Aceasta deoarece, așa cum voi încerca să probez în cele ce urmează, la baza acestor concluzii se află și alte premise sau presupoziții contestabile decât aceea că principiul responsabilității individuale reprezintă o exigență fundamentală a dreptății distributive. 3.4.1. Pot fi trași la răspundere toți alcoolicii și fumătorii? La baza argumentării pe baza principiului responsabilității în favoarea ideii reducerii drepturilor medicale ale fumătorilor sau ale alcoolicilor se află o singură premisă sau presupoziție care, de cele mai multe ori
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
prudente pentru sănătate, un risc suplimentar de a suferi anumite boli nu este suficientă pentru a proba o astfel de idee. * * * În ciuda argumentului oferit de egalitarienii șansei în favoarea ei, ideea că principiul responsabilității individuale reprezintă o exigență adecvată a dreptății distributive este îndoielnică. Așa cum am văzut în prima parte a acestui capitol, avem mult mai multe motive să respingem această idee decât să o acceptăm. În al doilea rând, ideea că principiul responsabilității individuale legitimează susțineri precum aceea că (toți) fumătorii
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cea mai importantă valoare a unui sistem medical, egalitarienii pot face acest lucru. Problema ridicată de Fried sau Buchanan este, mai curând, aceea că egalitarianismul nu poate justifica libertatea indivizilor de a accesa, contra cost, resurse medicale suplimentare în numele dreptății distributive. Ori, în opinia multora dintre noi, chiar și a celor care nu simpatizăm cu filosofia de tip libertarian, o concepție a dreptății care neagă o astfel de libertate a cetățenilor nu poate fi o concepție adecvată. Altfel spus, pentru mulți
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este o teorie inacceptabilă a dreptății pentru că legitimează în numele ei "concluzii repugnante", de tipul celor evidențiate mai sus. A susține că idealul dreptății poate cere inclusiv nivelarea în jos nu poate fi, fără îndoială, o concluzie confortabilă cu privire la exigențele dreptății distributive. Nu întâmplător alți filosofi preocupați de această problemă, și la fel de bine intenționați ca și egalitarienii, au încercat să elaboreze teorii ale dreptății care să încerce să o salveze de astfel de implicații atribuite ei de către egalitarienii pluraliști. Aceeași slăbiciune caracterizează
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acestui tip de distribuție, egalitatea (corectitudinea sau echitatea) trebuie să fie balansată cu alte valori (bunătatea). Ori, o schemă de distribuție care combină egalitatea și bunătatea nu este vulnerabilă obiecției nivelării în jos. Dimpotrivă, din perspectiva unei astfel de scheme distributive, nivelarea în jos nu poate constitui niciodată un lucru bun sau acceptabil. O schemă pluralistă de distribuție a serviciilor medicale evită, într-adevăr, "nivelarea în jos". Acest lucru nu îi ajută, însă, prea mult pe egalitarieni în apărarea idealului egalității
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
că legitimează astfel de concluzii nu poate fi un lucru bun pentru niciun ideal social, fie el egalitarian sau nonegalitarian. Dimpotrivă, el aruncă serioase umbre de îndoială asupra legitimității morale a idealului în cauză. 4.2. Idealul suficientist al dreptății distributive: o scurtă prezentare Problemele specifice idealului egalitarian al dreptății distributive i-au determinat pe filosofii actuali preocupați de teoretizarea acesteia să caute idealuri ale dreptății care să evite aceste probleme. Unul dintre cele mai influente dintre aceste idealuri este cel
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
bun pentru niciun ideal social, fie el egalitarian sau nonegalitarian. Dimpotrivă, el aruncă serioase umbre de îndoială asupra legitimității morale a idealului în cauză. 4.2. Idealul suficientist al dreptății distributive: o scurtă prezentare Problemele specifice idealului egalitarian al dreptății distributive i-au determinat pe filosofii actuali preocupați de teoretizarea acesteia să caute idealuri ale dreptății care să evite aceste probleme. Unul dintre cele mai influente dintre aceste idealuri este cel suficientist. În cele ce urmează voi prezenta caracteristicile și ideile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
economice în cadrul societății. Altfel spus, nu există nicio nedreptate în faptul că unii membri ai societății posedă mai mult decât minimul decent, atâta vreme cât acesta din urmă este asigurat tuturor celor care posedă cel mai puțin. Pentru suficientiști, egalitarienii transformă egalitatea distributivă într-un fetiș. Problema reală a dreptății sociale nu este aceea că unii indivizi au mai mult decât alții, ci că unii dintre ei nu au destul (pentru a-și permite o viață decentă). Atâta vreme cât toată lumea are destul, nu este
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este cea legată de atingerea efectivă a bunăstării, nu cea legată de libertatea sau capabilitatea de a atinge bunăstarea"21. 4.4. Suficientismul ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale Suficientismul este principalul competitor al egalitarianismului în teoria dreptății distributive în sănătate sau în serviciile medicale. El este idealul cu cei mai mulți adepți în filosofia actuală, după egalitarianism. De obicei, el nu este teoretizat, totuși, atât în opoziție cu egalitarianismul, cât mai ales cu libertarianismul radical: teoria conform căreia nu există
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
subțire în favoarea suficientismului. Din fericire, aceste deficiențe au fost remediate în bună măsură de filosofii care au apărat ulterior suficientismul. Unul dintre acești filosofi este Baruch Brody. Brody a argumentat în favoarea suficientismului în distribuția serviciilor medicale din perspectiva unei teorii distributive a dreptății sociale pe care a denumit-o "quasilibertarianism". Ca și libertarianismul, quasilibertarianismul are drept fundament axiomatic principiul libertății. Conform acestui principiu, libertatea umană de a acționa fără restrângeri sau coerciție din partea celorlați are o importanță fundamentală. Spre deosebire, însă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
democratică. Această retragere spre dreptatea procedurală reprezintă, însă, pentru Dworkin, o strategie indezirabilă de "rezolvare" a problemei stabilirii limitelor și priorităților în distribuția serviciilor medicale. Putem și trebuie să rezolvăm această problemă mult mai bine prin apel la exigențele dreptății distributive: mai precis, prin apel la modelul asigurării prudente. Acest model nu se bazează pe premisa caracterului special al serviciilor medicale ci, dimpotrivă, pe ideea integrării acestor servicii în competiția cu alte bunuri sociale. Din perspectiva acestui model, dreptatea ne cere
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
asigurări nu au nicio informație despre influențele genetice, culturale sau sociale asupra stării noastre de sănătate. Instituțiile, practicile și prețurile serviciilor medicale generate de piața liberă în aceste condiții ar fi, în opinia lui Dworkin, cele cerute de exigențele dreptății distributive. Nimeni nu ar putea să conteste justețea lor, de vreme ce ele ar fi generate într-o lume în care indivizii ar avea la dispoziție toate informațiile necesare luării unei decizii prudente în privința asigurării medicale și totodată suficiente resurse pentru a-și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]