571 matches
-
s-a îndepărtat de tărâmul rațiunii (într-o maniera convergentă suprarealismului), întoarcerile ironice și autoironice care fac parte dintr-un sistem metatextual, evidențiază contrariul: "așa sar poeții peste cal" (Somn). În Weltshmerz regăsim, de asemenea, o lichefiere a universului: "Umbrele dobitoacelor curg pe apă,/ limba lor rămâne în tristețe;/ ele ling turnuri,/ palate de sus cu care se adapă" - totul se reduce, până la urmă, la o vânătoare de iluzii. Descriptivul e pus și el sub semnul incertitudinii: "Negre ca niște cutii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poemul Weltschmerz descrie un cadru ireal, disproporționat, în care, în ciuda tonului calm, se abordează tematica morții omniprezente. Fiecare strofă se focalizează asupra unui "colț" al acestui tablou imaginar. Fragmentarea textului, ca și asocierile neobișnuite apropie textul de pictura suprarealistă: "Umbrele dobitoacelor curg pe apă,/ limba lor rămâne în tristețe;/ ele ling turnuri,/ palate de sus cu care se adapă". Accentul se pune nu pe descrierea realității, ci pe reflectarea în adâncuri, dar această imagine în oglinda deformatoare a apelor este prezentată
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
printre primii la noi care au cultivat această specie. Proza, de colorit satiric (Relația voiajului meu ce am făcut cu tata la deal), constă mai ales în tălmăciri, prelucrări, localizări. Un titlu ciudat are satira filologică, în veșmânt alegoric, Divanul dobitoacelor filantropicoase, filodicoase și filopatricoase. În comedia de moravuri, B. anticipă, într-o măsură, pe V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
Ci și printr-un amănunt din structura cărții: într-o postfață, Iarăși către cititoriu, Cantemir se scuză față de lectorul său că a greșit, punând "scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare" la început, iar pe cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul ar fi fost copiat în tihnă, sub atenta supraveghere a autorului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alegoriei: "A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor țări καθολυκή, ce a unor case numai și μερική ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenită, pre fietecare chip supt numele a vreunia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, și firea chipului cu firea dihaniii ca să-și răducă tare am nevoit"1. Prin urmare, intenționând să dea în vileag anumite dedesubturi ale istoriei contemporane, al cărei nedreptățit se considera, autorul recurge la un sistem simbolic gata constituit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care își găsește plăcerea numai în moartea altora. La finalul aceleiași lucrări (Cartea a XI-a), Ovidius mai aduce o dată în prim-plan această teribilă forță a naturii, menită să terorizeze un întreg ținut și să producă adevărate carnagii printre dobitoace și paznicii lor. De data aceasta, fiara este trimisă ca un fel de avertisment împotriva celor care îl adăpostesc pe ucigașul Peleus. Descrierea nu mai lasă loc dubiilor privind modul în care cei vechi își reprezentau acest carnasier: Deci, urlând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai clătim. Pe Vidră în gârle, unde să află, cu hrană și cu alte trebuitoare să o chivernisim. A muștelor prieteșugul și frățiia, iară nu vrăjmășiia și veciniia, să poftim. Filul și Inorogul, cât în putință va fi, precum cu dobitoacele amestec nu avem, a-i înștiința să silim și după înștiințare adevărul lucrului să și urmédze. Deciia, unde ar pofti a lăcui și în ce chip ar vrea a viețui în ceva împotrivnici să nu ne arătăm, ce noi pénele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-i înștiința să silim și după înștiințare adevărul lucrului să și urmédze. Deciia, unde ar pofti a lăcui și în ce chip ar vrea a viețui în ceva împotrivnici să nu ne arătăm, ce noi pénele noastre să ciuciulim, iară dobitoacele, cum vor putea, perii să-și lingă și să-și netedzască (că cine gardul strein tréce și în pomul altuia să suie, la întors gardul zid și la mâncare poama piatră i să face). Căci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dobitoacele, cum vor putea, perii să-și lingă și să-și netedzască (că cine gardul strein tréce și în pomul altuia să suie, la întors gardul zid și la mâncare poama piatră i să face). Căci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor supuse doséde și asupréle, de nu Filul, Inorogul, de nu Inorogul, altul ca Inorogul, asupra noastră cu vreme va să le izbândească și tot suspinul cu osânda sa va să ne găsască. Și mai vârtos Inorogul grijliv pentru noi fiind
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
am socotit, precum pentru mai lesne alcătuirea scării, așé pentru mai pre iușor pecetluirea istoriii în ceara pomenirii alegând"1. Primele cinci părți ale romanului aduc în dezbatere tot felul de false principii pentru alegerea unui nou domn pentru țara dobitoacelor, urmând ca începuturile conflictului dintre Inorog și Corb să fie relatate de protagonistul pozitiv al cărții abia la jumătatea ei. Pentru aceasta, autorul știa că are nevoie de unele artificii pentru a aduna laolaltă majoritatea personajelor cărții și a le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
măcar că iute la zburat și bine într-aripat ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că la cap ieste ca șoarecele, la aripi ca albinele ieste, a patra că la picioare în fire pe altul să i să asemene nu are, de vréme ce aripile în picioare și picioarele în aripi îi sint
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult spre rău și împotriva adevărului decât spre bine și spre plăcérea adeverinții putérea sa a-și arăta) și pre Strutocamila în monarhiia și în partea sa a o trage s-ar nevoi, același nu mai puțin pe Vidra între dobitoace a o numi ar trebui. Pre Strutocamila, dară, lipsa slujbelor firii dintre pasiri afară o scoate, iară dintre dobitoace toate hirișiile o gonesc, pre carea noi, pedéstrele, așéși măcar vreodânăoară nici am numit-o, nici am pomenit-o, nici între
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pre Strutocamila în monarhiia și în partea sa a o trage s-ar nevoi, același nu mai puțin pe Vidra între dobitoace a o numi ar trebui. Pre Strutocamila, dară, lipsa slujbelor firii dintre pasiri afară o scoate, iară dintre dobitoace toate hirișiile o gonesc, pre carea noi, pedéstrele, așéși măcar vreodânăoară nici am numit-o, nici am pomenit-o, nici între noi cumva a încăpea am gândit-o. Și așé de va fi și a voastră socoteală, precum a adevărului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Se cade a vă duce voi, creștinii, la biserică de nevoie, fiindcă biserica este ca o corabie. Căci, precum în vremea potopului, câți oameni și câte vietăți au intrat în corabia aceea au scăpat de potop, iar câți oameni și dobitoace au rămas afară de corabie, s-au înecat și au pierit. Așa și acum, câți creștini se duc la sfânta Biserică și intră în ea, se izbăvesc de potopul cel înțelegător al păcatului și al patimilor, iar câți rămân afară din
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
medicală acordată, în special, animalelor domestice, se pierde în negura vremurilor. Odată cu folosirea calului ca animal de povară sau în războaie vor fi apărut și primii veterinari empirici, desigur. Armata romană avea în componență și lecuitori pricepuți în tratarea bolilor dobitoacelor de tot felul, ca probă stând substantivul cu valoare adjectivală „veterinar” ce derivă din latinescul „veterinarius”. Învățământul medical cu acest profil a debutat în țara noastră încă din anul 1872, pentru ca în 1887 să fie înființată prima Școală Superioară de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Dumnezeu nu-ți cere” își găsise aplicarea perfectă în anii de groază ai foametei. De vreme ce sacrificarea animalelor fusese strict interzisă, puținele abatoare existente șomau. Totuși, luna decembrie fiind luna sărbătorilor de iarnă, s-a permis tăierea unui număr restrâns de dobitoace. În adresa nr.5/5 ianuarie 1948, medicul veterinar al orașului Bârlad, Ioan I. Ciolan, comunica SSV Tutova numărul animalelor ce fuseseră sacrificate în luna precedentă. Astfel, un taur, cinci boi, două junci sub un an, 92 de oi și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nici cristalină; devine apă, adică nu mai e nici solid. Care apă, până a deveni chioară, mai cedează. Ce? Ultimele „picături“ de negentropie. Cui? Aceluiași pământ, care se alimentează astfel cu esența vieții. À propos: nu degeaba românul tradițional oferă dobitoacelor din ogradă, ori de câte ori poate, apă topită din omăt. Dar, indiferent de „marfa“ pe care o cară, grosieră ori subtilă, apa mediază atât influența noastră asupra a ce ne Înconjoară, dar și influența tuturor celor din jur, neviu și viu, asupra
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au făcut pe falșii Înțelepți ai Sionului să gândească și să vorbească În acești termeni : printre „agenții noștri” - meniți să distrugă societatea creștină prin „desfrânare” - s-ar afla nu numai „negustorii noștri [de băuturi]”, care Îi transformă pe neevrei În „dobitoace Îmbătate cu alcool”, dar și „femeile noastre din localurile de petrecere ale creștinilor” <endnote id="(304, p. 13)"/>. Liderii legionarilor români nu doar traduceau, comentau și publicau celebrele Protocoale..., precum Ioan Moța prin 1930, dar le și preluau ideile, precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt În lume pe supt ceriu și pre pământ și În ape, toate cu Înțelepciunea sa le-au aflat, care Înțelepciune-i era dată de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lăsând ochii să privească trupurile muierilor, iar mintea să se turbure de nerușinarea lor. Zice Isus, fiul lui Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește despre cei ce se îmbată: "S-au alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile cele spre împerechere, iar oamenii beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește despre cei ce se îmbată: "S-au alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile cele spre împerechere, iar oamenii beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
alta, proaspătă. Cînd moare cineva din sat sau din rude, apa scoasă să se lapede. După ce trece mortul la groapă, e bine să se aducă apă. Se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. Apa adusă în casă după apusul soarelui e rea. Șoimanele joacă noaptea la izvoare și fîntîni. De vrei s-o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh.F.C.) Știma* apei este o femeie albă și rece. Ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șoricelul Un Șoricel, prea tânăr și neumblat prin lume, rămase gură-cască...Sau să vedem anume cum deapănă chiar dînsul Mămicii ce-a pățit: "Trecusem munții ăștia ce mi-au stîrnit uimirea Și, ca un Șoarece mare, umblam încolo-încoace, când două dobitoace mi-au și atras privirea: întîiul blînd și pașnic, în totul plin de vrajă, au celălalt năprasnic, cu ochi tăioși, de strajă, și glas dogit și aspru, menit să te-nfioare... Avea pe țeastă creastă și ca un fel de brațe
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]