1,319 matches
-
își ridicase regina Maria un castel care de fapt era un complex format din mai multe clădiri cu pereții albi și acoperiș din olană roșie, ridicate la malul Mării Negre pe trei terase, construite într-o combinație arhitecturală: maură, mediteraneană și dobrogeană specifică zonei bulgărești, zonă populată în general pe atunci ca și acum, cu mulți cetățeni de etnie turcă. Castelului i se mai zicea și Cuibul Singuratic sau Tenha Juvahcum îl denumeau localnicii de origine turcă. Clădirea prin-cipală în care venea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
Se află în centrul atenției. Toți așteaptă să afle dacă a cordit sau nu ceva în timpul concediului. Așteptare uitată cât de curând. Ghergheli îi fascinează relatând amintirea cea mai dragă lui, de pe vremea când ducea caprele la păscut pe dealurile dobrogene ; idila cu Aruna : „ Am crescut împreună, mânând caprele la păscut de mici copii. Copila ce o știam căpăta forme feminine. Privindui-le, nu puteam decăt să-mi mângâi mustăcioara ce prinsese contur. Hârjoana dintre noi, veche de când ne știam, doar părea
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
fiu și mai înțeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-e dor de doina din caval De geamparale dobrogene, De-o învârtită din Ardeal De hăulitele gorjene. Mi-e dor de viața dela țară De cânt și joc în sărbători, De sârba veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
loc din lume este cel al nașterii. De aceea, de fiecare dată când ne întoarcem la locul nașterii, ne năpădesc emoțiile și simțim cum ne încărcăm cu energii benefice. De fiecare dată, revin cu emoție și bucurie pe meleagurile mele dobrogene și parcă nu mai îmi vine să plec... Acum, dacă m-ar întreba cineva ce este Dumnezeu, aș răspunde cu inima plină de bucurie: Copilul din mine! Acesta este Dumnezeu. Iată cheia secretului: cine posedă sinceritatea, inocența, umilința și smerenia
COPILUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365375_a_366704]
-
de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
niște povești trecute” și fără importanță. Mangalia 26-27 mai 2011 [1]Material combustibil obținut din paie și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
au primit repartiția ministerială undeva în Dobrogea, pentru a-și pune în practică cele învățate în cei cinci ani de studii, în cadrul Facultății de Agronomie „Nicolae Bălcescu” din București și anume la Cooperativa Agricolă de Producție „Gheorghe Doja” din comuna dobrogeană Pecineaga. Cooperativa era înființată încă de prin 1949-1950, după modelul colhozurilor sovietice, imediat după alungarea regelui Mihai I din țară și preluarea puterii administrative de către Petru Groza ca prim-ministru și a celei politice de către comuniști, în frunte cu Gheorghe
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
de pește după obiceiul din deltă. Singurul inconvenient sunt țânțarii . Dar cei care se tem de ei își pot continua pelerinajul peste podul de peste Dunăre în apropiere de Cernavodă unde se află centrala termonucleară. Tot de acolo traversează întregul podiș dobrogean Canalul Dunăre-Marea Neagră, operă a fostului dictator, ca de altfel și platformele marine de petrol, combinate, siderurgii și multe altele, ca să nu ducă lipsă cei care l-au împușcat fără judecată dreaptă și de pe urma căruia s-au îmbogățit prin jaf
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori, multă
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
Scutește-mă, Dunăre! Ia-ți apele și cară-te! Ai nivelul destul de mare, nu-ți mai trebuie alte lacrimi, calico! Pe ale mele nu ți le dau, le păstrez în inimă, cine știe la ce-or fi bune vreodată... Peisajul dobrogean e, de asemenea, fascinant, exotic. Frumusețea lui e contrastantă cu sărăcia gospodăriilor ce rulează prin fereastra autocarului, ca într-un film de Emir Kusturica. Soarele îmbracă totul într-o aură frumoasă, chiar și sărăcia. Hm... sărăcia e frumoasă doar de la
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
-i pentru prima oară când mă bucur că Dumnezeu a rânduit să locuiesc în zona aceasta, cu toate neajunsurile ei. La noi, oamenii sunt mai calzi, parcă, mai primitori, mai puțin... aspri. Poate că asprimea vieții cât și a peisajului dobrogean, ori poate amestecul de rase din zona cosmopolită a Dobrogei și-au pus amprenta și asupra sufletelor. Ori poate e numai o percepție subiectivă. Constat, nu judec. Bisericile frumoase, împodobite de sărbătoare, Preoții care ne întâmpină - primitori, cu zâmbetul pe
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
vreodată bine. Și s-a făcut. Și-i făcuse “mititelei”un drac de flăcău, că veneau înnebunite nemțoaicele an de an la mare, la noi...pentru „vrăjelile lui”. La toate urâtele le găsea prieteni și organiza excursii în Deltă, seară dobrogeană, la mă-sa-n curte, discoteci, plajă la nudiști...toate nebuniile mării. Prima discotecă de la mare...a fost totală. Eu am dansat toată noaptea și tot sejurul cu un tip, Turan, și soră-mea cu unu ce s-a prezentat
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape zece ani în
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
spirituale ale artistei Floarea Tănăsescu nu are elemente de seamă care să o separe de omul Floarea Tănăsescu, sensibil, purtat de gând în lirica șoaptei interioare, în susurul cosmosului intim, în firul liniștii ce-i leagă fibrele spiritului. Floarea folclorului dobrogean, artista Floarea Tănăsescu pare neîncetat înfiorată, numai gând, numai scumpă și rară tăcere, numai teamă de a nu mistui cu lăcomie liniștea și meditația, în vorbe tari și invadatoare peste armoniile cerești ale sunetelor fine și melodioase din care se
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
școlară? Prima mea apariție pe scenă a avut loc la sfârșitul clasei întâi, pe scena sălii de spectacole a Școlii generale nr. 64 din București, a cărei elevă eram. Am cântat, acompaniată la acordeon de fratele meu, „Pandelașul”,un cântec dobrogean din repertoriul solistei de muzică populară Ștefania Stere. La final, când publicul a început să aplaude, nu știam că trebuie să fac o reverență. Atunci, un profesor din culise mi-a spus să mă închin la public. Eu, deși nedumerită
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
la folclor, pentru că nu aveam volumul necesar pentru operă. Mi-a dat o săptămână de gândire. După o săptămână, i-am spus că am ales folclorul. Așa am început orele de canto popular și mi-am îmbogățit repertoriul cu cântece dobrogene, la început din repertoriul solistelor consacrate de folclor dobrogean. În toamna anului 1970 Radio-Televiziunea Română a inițiat emisiunea-concurs „Steaua fără nume” - pentru interpreții de muzică ușoară și „Floarea din grădină” - pentru interpreții de muzică populară. Eram în clasa a XII
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
Mi-a dat o săptămână de gândire. După o săptămână, i-am spus că am ales folclorul. Așa am început orele de canto popular și mi-am îmbogățit repertoriul cu cântece dobrogene, la început din repertoriul solistelor consacrate de folclor dobrogean. În toamna anului 1970 Radio-Televiziunea Română a inițiat emisiunea-concurs „Steaua fără nume” - pentru interpreții de muzică ușoară și „Floarea din grădină” - pentru interpreții de muzică populară. Eram în clasa a XII-a și în ultimul an la Școala populară de
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
aproape de bunul Dumnezeu. Neîntrerupt, an cu an, de la debut până azi ați cântat. Simbolic, glasul dumneavoastră e o floare spirituală. Biografia dumneavoastră artistică este azi o oglindă de argint în care străluminează o vastă carieră de interpretă de muzică folclorică dobrogeană. Dezvăluiți, într-o selecție personală și preferențială, sumarul acestei cariere. Am fost apoi invitată la Radio să fac primele înregistrări, iar Electrecordul m-a invitat să înregistrez primul disc, un disc cu patru cântece dobrogene, care a apărut în magazinele
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
de interpretă de muzică folclorică dobrogeană. Dezvăluiți, într-o selecție personală și preferențială, sumarul acestei cariere. Am fost apoi invitată la Radio să fac primele înregistrări, iar Electrecordul m-a invitat să înregistrez primul disc, un disc cu patru cântece dobrogene, care a apărut în magazinele de specialitate în anul 1973. Aveam astfel în repertoriul personal deja opt cântece din folclorul dobrogean, înregistrate. Am susținut spectacole pe scenele teatrelor din București și din țară, am filmat numeroase emisiuni la Televiziunea Română, iar
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
Radio să fac primele înregistrări, iar Electrecordul m-a invitat să înregistrez primul disc, un disc cu patru cântece dobrogene, care a apărut în magazinele de specialitate în anul 1973. Aveam astfel în repertoriul personal deja opt cântece din folclorul dobrogean, înregistrate. Am susținut spectacole pe scenele teatrelor din București și din țară, am filmat numeroase emisiuni la Televiziunea Română, iar în toamna anului 1972 m-am angajat la Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu” din București, la orchestra populară. În
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
pus accent considerabil pe el - pe limbajul scris. Tot asa în august 2013 am participat la un concurs (adică tot asa de 'infantil), organizat de către doamna Lungu Lenus și revista “Penița de aur” (aflând ulterior că se află pe locuri dobrogene). Acolo am luat/obținut un premiu/loc în urma căruia a trebuit să fac o altă treabă la care nu mă gândeam nici dacă aș fi fost nevoit, dar așa după cum au decurs lucrurile nici vorbă de vreo nevoie- ci faptul
LANSARE DE CARTE ON-LINE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350602_a_351931]
-
cum se numea pe atunci. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (bunicii paterni), ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunicii materni), care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune, că era un bărbat înalt
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatisfost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]