608 matches
-
din 09.01.1985, în legătură cu numitul MARINO ADRIAN din Cluj Napoca, vă comunicăm următoarele: MARINO ADRIAN NECULAI este născut la 05.09.1921 în Iași, fiul lui Neculai și Ecaterina, de naționalitate română, absolvent al Facultății de litere și filosofie, doctor docent în științe filologice, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din RSR, domiciliat în Cluj Napoca, str. Rakoczi, nr. 72. Cel în cauză a făcut parte din organizația de tineret a P.N.T. (respectiv din T.U.N.T.Ă, fapt pentru care în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
în anul 1960, Ministerul învățământului i-a premiat lucrările științifice din domeniul feritelor, iar în anul 1990, Academia Română i-a conferit premiul pentru cartea Acțiunea câmpului magnetic și electromagnetic asupra organismelor animale. întrega activitate a omului de știință, profesor doctor docent Emil Luca, se caracterizează prin dorința de cunoaștere și studiere a noutăților din domeniul fizicii și electronicii, de continuare a unei munci asidue pentru noi descoperiri și de a le găsi aplicațiile practice prin metodele sale de cercetare. La trecerea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
istorie-geografie, Minciună Laura, prof. de limba franceză- gr.II, Lăzărescu Nicoleta prof. de engleză și alții. Școala Vatra a dat societății românești, oameni de valoare care au făcut cinste părinților, învățătorilor și profesorilor ei. Dintre aceștia enumerăm pe: prof. dr. docent Gh.I. Cronț, prof. univ. dr. Gh. Slabu, dr. ing. Gh. Antochi, președinte la Agricola Internațional S.A. Bacău, ing. Gh. Gh. Ursu, ing. agr. Fasolă V. Gh., ing. Gh. Gh. Slabu, ing. Lupoaia Gh., ing. George-Cristian Apătăchioae, ing. Cristian Bostan, solista
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
didactice cu rezultate bune și foarte bune care au activat la această școală. O altă categorie de diplome, s-au dat sponsorilor acestei manifestații și nu în ultimul rând șefilor de promoții, 6. Personalități din satul Vatra Profesorul universitar doctor docent Gheorghe I. Cronț Mare personalitate științifică românească, Gheorghe Cronț s-a născut în anul 1903 în satul Vatra din comuna Hudești. Cursul elementar l-a urmat în satul natal, Vatra. După absolvirea liceului și seminarului teologic la Iași, face facultatea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1940 de profesorul Iacobovici. Printre capitolele pe care profesorul le-a imaginat să compună tratatul a figurat și cel intitulat „Chirurgie de urgență” și a repartizat redactarea acestui capitol, unuia din cei mai competenți și apropiați colaboratori ai săi, dr. docent Marius Teodorescu. Dar vicisitudinile războiului început, au pus în imposibilitate apariția tratatului. Cum dr. Marius Teodorescu a scris acest capitol, profesorul Iacobovici i-a sugerat să-l publice independent, ca lucrare, scriindu-i prefața. Bazat în primul rând pe experiența
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
general. Pentru activitatea sa științifică a fost ales ca membru al societăților germane de chirurgie ortopedică, de chirurgie generală și de radiologie iar în țară, era membru al Societății române de chirurgie, de ortopedie (Cluj), de pediatrie, de electroradiologie. Ca docent de ortopedie (1914) a ținut ani de-a rândul o serie de conferințe, asupra fracturilor în general, cu studenții Facultății de medicină. Una din cele mai prestigioase prezențe creatoare a fost aceia în domeniul ortopediei de război. Prin conferințe, broșuri
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sa remarcabilă, activitatea de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934), dr. Ion Ghiulamila - docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această ramură a chirurgiei a făcut mari progrese în ultimele decenii (1900-1930), schimbând - în bine - câmpul activității principale al chirurgilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lucreze în învățământul universitar, dorința sa a fost să comunice studenților din experiența sa, îndeosebi în problemele accidentelor de muncă, conduita în chirurgia de urgență. În învățământ, doctorul Poenaru-Căplescu a trecut prin întreaga ierarhie didactică: preparator, asistent, șef de lucrări, docent de semiologie și de patologie chirurgicală (1914) conferențiar definitiv pentru accidentele de muncă și asigurările sociale la Facultatea de Medicină din București, conferință atașată la Catedra de Medicină Legală (1921-1932); a fost profesor agregat pe lângă aceeași catedră (1932-1937), unde a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ori activitatea didactică din unele clinici în care postul era vacanta, sau titularii erau plecați temporar din București. Așa va fi la clinica I chirurgicală a profesorului Thoma Ionescu care va fi suplinită în 1916 de profesorul Juvara, „asistat de docenții Poenaru-Căplescu și Victor Gomoiu”. Un alt document se referă la Ședința Consiliului Facultății din 28 ianuarie 1922 care aprobă planul cursului de Accidentele muncii și asigurările sociale. Poenaru-Căplescu obținuse aprobarea - și a ținut câtva timp - acest curs. În ședința din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
doua este propunerea unui grup de 14 profesori de înființarea unei catedre pentru accidentele de muncă. Discutând împreună cele două probleme, Consiliul a aprobat înființarea unui post de conferențiar, în profilul accidente de muncă, post care să fie încredințat dr. docent C. Poenaru -Căplescu. Așa începe, timid, primul pas în învățământul chirurgiei de urgență, al accidentelor de muncă. Consiliul profesoral abilitează pe profesorul Minovici să stabilească, la Institutul Medico legal, orele acordate pentru conferința dr. Poenaru-Căplescu. În schimb, ceva mai târziu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
când este numit profesor titular și șef al serviciului de chirurgie și ortopedie pentru copii, profesorul Ion Bălăcescu (1870-1941). Și-a început pregătirea ca intern în serviciul profesorului Thoma Ionescu unde continuă ca preparator și asistent. În 1904 devine dr. docent iar apoi profesor de medicină operatorie la Facultatea de Medicină din Iași. Acolo se afirmă printr-o activitate remarcabilă în domeniul chirurgiei generale; profesorul Bălăcescu se arătase de timpuriu interesat și apropiat și de chirurgia copilului. El publicase „Esofagotomia externă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca lucrare independentă. Printre capitolele pe care profesorul Iacobovici le -a imaginat să compună tratatul a figurat și cel intitulat „Chirurgia de urgență” și a repartizat elaborarea acestui capitol, unuia din cei mai competenți și apropiați colaboratori ai săi: dr. docent Marius Teodorescu. Prefațând această lucrare, Profesorul Iacobovici, menționa, cu optimismul său robust, că „Tratatul de chirurgie semiotică, clinică și terapeutică” își continuă apariția cu toate greutățile vremii. După frumoasa lucrare a profesorului Cosăcescu, „Tumori și distrofii osoase”, urmează aceasta a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la Facultatea de Teologie din Chișinău, Paul Nicorescu, profesor la Universitatea din Iași, Scarlat Lambrino, profesor la Universitatea din București, Ion G. Berceanu, inginer-agronom, P.P. Panaitescu, conferențiar la Universitatea din București, Al. Rosetti, conferențiar la Universitatea din București, Vintilă Mihăilescu, docent la aceeași universitate, la fel ca și Radu Vulpe 111. Manifestul a mai fost semnat de asistenți universitari, precum și de profesori secundari. Documentul insistă asupra "temeiului etic" aflat la baza acțiunii lui Gheorghe Brătianu, exprimat în "crezul" tânărului șef de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mea alintată. Mă rugase înainte să-mi caut de muncă în țară. Mi-a spus că nu crede că ea va rezista dorului de mamă. Am încercat să-l ascult, am luat România liberă. Se cer masterate și se caută docenți. Un om simplu... ăștia nu se caută, vin ei singuri. Așa că la plecare îl priveam în ochii albaștri și-i șopteam: ai grijă! Îi captam pe toți cu privirea. Să-i păstrez pentru mai târziu. În acel moment am murit
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Înainte de a menționa numele celor a caror memorie a fost omagiata, să remarcam prestigiosele prezente ale domnului Academician Profesor Radu MIRON și a domnului Prof. Dr. ing. Spiridon Cretu - prorector al U.T. Iași. Au fost omagiați îi Prof. Dr. docent Alexandru CLIMESCU (de către Conf. dr. Gh. Costovici), Conf. univ. Arsenie OPREA (de către Lector Liviu Ciobanu), Prof. Dr. Ioan GHINEA (de către Conf. dr. Gheorghe Andricioaei și Acad. Prof. Radu Miron), Conf. Dr. Viorel Camil Murgescu (de către Conf. dr. Georgeta Teodoru și
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Conf. univ. Arsenie OPREA (de către Lector Liviu Ciobanu), Prof. Dr. Ioan GHINEA (de către Conf. dr. Gheorghe Andricioaei și Acad. Prof. Radu Miron), Conf. Dr. Viorel Camil Murgescu (de către Conf. dr. Georgeta Teodoru și Acad. Prof. Radu Miron), Acad. Prof. Dr. docent Dumitru MANGERON (de către Acad. Prof. Radu Miron și Prof. Dr. ing. Spiridon Cretu), Prof. Dr. Ștefania RUSCIOR (de către Conf. dr. Dan Borș), Prof. Dr. Ion ENESCU (de către Conf. dr. Alexandru Cărăușu și Prof dr. Ion Crăciun). Pe langă sublinierea staturii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de la Chișinău, implicați - desigur - și în programul științific care-l precedase. Textele dedicate celor 14 foști colegi au fost ordonate cronologic după anii nașterii. Conf. Dr. Constantin Popovici - șef de catedră Conf. Dr. Alexandru Cărăușu <contents> 1. Acad. Prof. Dr. docent Dumitru I. Mangeron (1906-1991) ...................... 4 2. Prof. Dr. docent Alexandru Climescu (1910-1990) ..................... 42 3. Lector univ. Ana Triandaf (1910-1979) ..................... 51 4. Conf. univ. Arsenie Oprea (1916-2002) ..................... 54 5. Prof. Dr. Ștefania Ruscior (1919-1989) ..................... 57 6. Prof. Dr. Ioan Ghinea (1927-2010
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
-l precedase. Textele dedicate celor 14 foști colegi au fost ordonate cronologic după anii nașterii. Conf. Dr. Constantin Popovici - șef de catedră Conf. Dr. Alexandru Cărăușu <contents> 1. Acad. Prof. Dr. docent Dumitru I. Mangeron (1906-1991) ...................... 4 2. Prof. Dr. docent Alexandru Climescu (1910-1990) ..................... 42 3. Lector univ. Ana Triandaf (1910-1979) ..................... 51 4. Conf. univ. Arsenie Oprea (1916-2002) ..................... 54 5. Prof. Dr. Ștefania Ruscior (1919-1989) ..................... 57 6. Prof. Dr. Ioan Ghinea (1927-2010) ..................... 63 7. Prof. Dr. Viorel Camil Murgescu (1930-1979) ..................... 69
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
84 10. Prof. Dr. Elenă Vamanu-Pușcașu (1937-1998) ..................... 87 11. Lector univ. Mihai Gontineac (1939-2005) ..................... 91 12. Conf. Dr. Alexandru Sabadîș (1944-2003) .................... 93 13. Prof. Dr. Neculai Papaghiuc (1947-2008) .................... 95 14. Lector Dr. Robert Ț. Vescan (1951-1989) .................. 103 1 Prof. Dr. docent Dumitru MANGERON M.C. al Academiei Române (1906-1991) Academician Profesor Dr. Docent Dumitru (Dimitrie) Mangeron s-a născut la 15 noiembrie (stil vechi) 1906 în orașul Chișinău, județul Lăpușna. La data nașterii, tatăl său - Matei Ioan Mangeron - absolvent al Școlii de Artă
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
univ. Mihai Gontineac (1939-2005) ..................... 91 12. Conf. Dr. Alexandru Sabadîș (1944-2003) .................... 93 13. Prof. Dr. Neculai Papaghiuc (1947-2008) .................... 95 14. Lector Dr. Robert Ț. Vescan (1951-1989) .................. 103 1 Prof. Dr. docent Dumitru MANGERON M.C. al Academiei Române (1906-1991) Academician Profesor Dr. Docent Dumitru (Dimitrie) Mangeron s-a născut la 15 noiembrie (stil vechi) 1906 în orașul Chișinău, județul Lăpușna. La data nașterii, tatăl său - Matei Ioan Mangeron - absolvent al Școlii de Artă și Meserii de pe lângă Politehnica din Sankt Petersburg, cunoscător a 5
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
au introdus noi termeni științifici precum deja menționatele “Ecuații polivibrante Mangeron”, “Operatori Mangeron”. “Interpolanți Mangeron”, “Ecuații generalizate de mecanică analitică Mangeron”, “Metodă Mangeron”, “Teorema Mangeron”, “Ecuații de tip Mangeron”. În țară, în 1966, i s-a conferit titlul de Doctor docent în științe, Om de stiinta emerit al României - în 1971, iar la 13 noiembrie 1990 a fost ales Membru corespondent al Academiei Române. Academicianul Dumitru Ion Mangeron a subliniat mereu importantă aplicabilității matematicii și a fost preocupat de creșterea prestigiului școlii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de Oscilații neliniare, Kiev, 25 aug. - 5 sept. 1969, Studii și Cercetări de Mecanică aplicată, ț. 29, nr. 1, 1969, (6 pp). 462. Lucrările Sesiunii Științifice “Tehnologii noi de fabricație în construcția de mașini” - vol. III, Galați, 1975. Prof. Dr. docent Alexandru CLIMESCU (1910 - 1990) A fost șeful catedrei de Matematică a Institutului Politehnic Iași, între 1953-1975. A predat cursuri de Analiză matematică la Facultatea de Electrotehnica a I.P. Iași, dar și cursuri de Algebra abstractă la Facultatea de Matematică a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
a stins că un om liber, demn și vertical, la vârsta de 80 de ani împliniți, în luna iunie a anului 1990. Dumnezeu să-l odihnească în pace ! Noiembrie 2010 Prof.dr. Adrian Corduneanu, Conf.dr. Gheorghe Costovici Alexandru CLIMESCU Prof. Dr. Docent în științe Profesorul Alexandru Climescu s-a născut la 11/24 mai 1910 în orașul Bacău. A urmat școală primară la Iași, între 1917-1921, apoi Liceul de Aplicații la Iași în perioada 1921-1928. Studiile universitare și le-a desfășurat între
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
catedră pe care a condus-o, între anii 1977-1982. A fost membru al Senatului Profesoral al Institutul Politehnic Iași și al Consiliilor Profesorale ale Facultăților de Electrotehnica și de Construcții. În anul 1966 i s-a conferit titlul de DOCTOR DOCENT ÎN ȘTIINȚE. A fost propus pentru a deveni membru al Academiei Române dar lucrurile au rămas în această fază de propunere. Pentru întreaga sa activitate științifică și didactica a fost distins cu titlulde OM DE sTIINTA EMERIT și cu ORDINUL MUNCII
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lucrări, iar în anul 1952 - conferențiar. A funcționat la Catedră de Matematică din Institutul Politehnic Iași până în iunie 1986, când a fost pensionat la împlinirea vârstei de 70 de ani. A fost șeful Catedrei de Matematică ÎI în locul Profesorului Dr. Docent Dumitru I. Manageron din 1972 până în anul 1975, când cele două catedre Matematică I și Matematică ÎI fuzionează în Catedră de Matematică, Arsenie Oprea fiind șeful acestei catedre până în anul 1982. Ca profesor, Arsenie Oprea a predat cursuri de matematici
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]