303 matches
-
o constantă. Apărut în anii 1930, cînd Europa cunoștea o teribilă criză a valorilor și a civilizației, ca reacție împotriva dezumanizării relațiilor dintre om și societatea modernă, acesta este un sistem filosofic care conducea la acțiunea politică, oferind o bază doctrinală și un cadru cultural și politic. Noțiunea de personalism a fost utilizată în Manifeste de l'Ordre nouveau, publicat la începutul anului 1931 de Denis de Rougemont și cîțiva prieteni, dintre care îl amintim pe Alexandre Marc, și care au
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
indicat măsurile ce trebuiesc luate pentru a remedia ceea ce era considerat drept scandalos. Creștin-democrații au introdus aceste aspecte în programele lor. În septembrie 1980, în timpul celui de-al III-lea Congres al PPE ținut la Köln, Jean Lecanuet, prezentînd raportul doctrinal, propunea "o politică curajoasă de cooperare și de dezvoltare" destinată "reducerii inegalităților dintre națiunile bogate și populațiile sărace din Africa de Sud din Sahara, din Asia meridională, dintr-o mare parte a Americii latine". El propunea un nou plan Marshall și evoca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
multor partide democratice de inspirație creștină în Italia, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice. În schimb, în urma instaurării dictaturilor, tragediile fascismului și nazismului, ale bolșevismului, dramele războiului din Spania și ale războiului mondial i-au împins pe creștin-democrați la o aprofundare doctrinală și la angajamente care trebuiau să-i conducă la asumarea celor mai mari responsabilități după cel de-al doilea război mondial. Dacă la început au putut profita de extinderea democrației, aceasta se datorează faptului că în 1919, creștinii, și mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
-l recomanda creștinilor, el a știut să mențină unitatea politică a catolicilor dincolo de părerile cu adevărat divergente și de dezbaterile vii datorită structurii sale complexe ce cuprindea și reflecta foarte bine complexitățile sociale și lingvistice ale țării 1. O formațiune doctrinală era asigurată de Săptămînile Sociale 2 și alimentată de Uniunea Internațională de Studii Sociale din Malines, care a publicat în 1927 faimosul Cod de la Malines, veritabil program social elaborat sub autoritatea cardinalului Mercier, și de reviste ca La Cité chrétienne
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
într-un partid politic. Acest efort a fost făcut și de L'Aube pînă în 1952 și mai ales de Étienne Borne, "conștiința MRP-ului", cum spunea despre el cu afecțiune François Mauriac (Bloc-Notes, 3 august 1958). Autor al raportului doctrinal la cel de-al X-lea Congres din 1954, el identifica MRP-ul cu democrația de inspirație creștină ale cărei teme erau aprofundate în Terre humaine, apoi în France-Forum, fondat în 1957 împreună cu Henri Bourbon, Joseph Fontanet, Jean Lecanuet și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Dominique Baudis, care a reușit să introducă curentul de inspirație creștină la Toulouse și în regiunea Midi-Pyrénées, ceea ce nu este un eveniment electoral minor. Textele dovedesc această preocupare, fie că este vorba de Carta de la Lyon din 1966, de raportul doctrinal al lui Jean Chelini de la Congresul din Mulhouse în 1973, de "Altă soluție" în 1977, de raportul lui Étienne Borne la Congresul de la Strasbourg în 1980, "O doctrină pentru prezent", sau acela al lui Jacques Barrot și François Bayrou (ales
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acela al lui Jacques Barrot și François Bayrou (ales președinte în decembrie 1994) la Congresul din Saint-Malo în 1990. Rezoluția finală a acestui Congres semnala că "CDS afirmă că inspirația sa creștin-democrată constituie axa filosofiei sale și a referinței sale doctrinale", dar "fără a elimina pe toți cei care, chiar dacă nu împărtășesc aceeași credință, împărtășesc aceleași valori ale demnității umane". Un factor important al reactivării filosofiei creștin-democrate l-a constituit, fără îndoială, ascensiunea Frontului Național și reînnoirea din interiorul său, dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Geneva, între 1948-1953, a căror importanță istorică trebuie subliniată: acestea au permis întîlnirea în cel mai mare secret a principalilor șefi ai partidelor creștin-democrate europene 3. Cu ocazia uneia din aceste întîlniri, în noiembrie 1949, Maurice Schumann arăta lipsa unității doctrinale a familiei creștin-democrate care, credea el, "se subdivide, în plan economic, cel puțin în două curente: unul care înclină spre liberalism, celălalt spre socialism". "Suplețea se impune", afirma Albert Gortais, secretar general adjunct al MRP: "Să menținem și să dezvoltăm
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
7. Nu era socialistul François Mitterrand cel care se declara un cercetător al "unei căi intermediare între liberalism, o înșelătorie, și colectivism, o piedică?" (Libération, 10 mai 1984) Este adevărat că după Sturzo, Maritain, Borne, nu mai remarcăm o ideologie doctrinală aprofundată, specifică democrației creștine. Nu fiindcă filosofia de inspirație creștină ar fi epuizată, ci pentru că nu mai exista o filosofie vie a democrației creștine, așa după cum o arată și lucrările lui Paul Ricoeur sau Rémy Brague. Acest aspect nu este
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
libertate / 43 Intransigența / 51 II. Învățămintele anului 1848 / 58 III. Generațiile Leon al XIII-lea / 64 Un cadru general în schimbare / 64 Diversitatea experințelor naționale / 72 Partea a II-a. CULTURA CREȘTIN-DEMOCRATĂ / 93 I. Credința în Dumnezeu / 95 II. Bazele doctrinale / 113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I.
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
violentă decât cea a Bisericii Catolice față de „crizele mistice” ale mulțimii dornice de emoție, miracol, uimire. Dincolo de exigențele legitime de a proteja ansamblul credinței creștine de intruziuni brutale și derive interpretabile, Biserica universală a dorit dintotdeauna să sustragă structura sa doctrinală forțelor centrifuge și provizorii ale religiozității populare (Manselli, 1975 : 129). De unde și momentele de tensiune care apar între „Biserica oficială” și „religiozitatea populară”, atunci când aceasta din urmă forțează intrarea în domeniul rezervat al Bisericii, și anume doctrina. Cazul cel mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în numeroase culturi tradiționale. Totuși, doar în India aceste mituri au suscitat tehnici sacrificiale, metode contemplative și speculații atât de decisive pentru trezirea unei noi conștiințe religioase. 76. Doctrina Sacrificiului în textele Brahmana Purusasukta este punctul de plecare și justificare doctrinală a teoriei sacrificiului elaborată în textele Brahmana (pe la 1000-800 î. Hr.). Ca și Purușa el s-a dat pe sine însuși zeilor și s-a lăsat jertfit ca să creeze Universul. După opera cosmogonică, Prăjâpati va cunoaște "epuizarea" letală. Așa cum îl prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe o religie socială, printre atîtea altele, o secvență într-un foarte lung metraj, limitîndu-ne așadar la fenomenul de propagare. Fără să dăm o atenție deosebită valorii intrinseci a cutărei sau cutărei ramuri, vom viza aici rădăcina tuturor acestor ramificații doctrinale, de la Fourier la Marx, de la Owen la Mao, de la Babeuf la Blum. Descoperirea unui soclu mediologic comun. Un soclu, sau un ciclu, de înlocuit în ciclul Gutenberg ajuns la scadență. Liderii socialiști de astăzi exaltă care mai de care raporturile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Săraci ai Divinei Providențe de la Răcăciuni (BC-România). Editorul Roman (NT), 15 septembrie 2016, Sărbătoarea Maicii Îndurerate Prefața autorului Cine și-ar închipui că ar găsi în această carte discuții ascetice, ar rămâne decepționat. Cartea, deși nu este lipsită de referințe doctrinale, care sunt reprezentate prin citări abundente de autori, nu are nicidecum intenția complinirii în vreun fel a patrimoniului ascetic agonisit de-a lungul timpului de către cei mai mari teologi și de sfinții maeștri de suflete. Scopul acestei scrieri se poate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mult. Cine nu realizează diferența dintre acesta și aceia, îmi pare rău pentru el. Aceasta este o chestiune de sentiment, și, cine nu reușește să se convingă de aceasta, este inutil să mai caute motivațiile altuia“. Adăugați Bibliei incalculabilul patrimoniu doctrinal, teologic, filozofic, polemic, apologetic, literar, al sfinților Părinți, Învățători ai Bisericii, Apologeți ai Bisericii Catolice, al maeștrilor gândirii din toate veacurile, al poeților care s-au inspirat din credința sa; adăugați splendidele Enciclice ale Suveranilor Pontifi și vedeți dacă mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a noastră și apoi a maselor populare. A fost publicată o enciclică a papei Pius al XII-lea (+1958) despre Trupul Mistic al Domnului nostru Isus Cristos, și, este esențial să nu rămână și aceasta pur și simplu un document doctrinal; ci să devină o pâine zilnică pentru sufletele noastre de preoți și de călugări. Porunca Domnului trebuie să ocupe primul loc în pedagogia și în formarea religioasă din seminariile și noviciatele noastre. Trebuie să avem conștiința lucidă și profundă că
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lui Meyendorff (cf. volumul din 1959), conform căreia doctrina patristică implică dogma palamită a deosebirii, Înlăuntrul divinității, a esenței și a energiilor necreate. Autorii textelor publicate În numărul respectiv supun teza lui Meyendorf „probei unui studiu riguros, deopotrivă istoric și doctrinal” (p. 259). Pentru o luare de poziție favorabilă lui Palamas, În lumea catolică, cf. André de Halleux, „Palamisme et scholastique”, În Revue théologique de Louvain nr. 4, 1973, pp. 409-442. De altfel, De Halleux e cunoscut ca unul dintre promotorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Într-adevăr, totul conspiră la eradicarea lor, și nu numai integrismul islamic vrea să-i prezinte ca pe un corp străin: declinul demografic, exodul masiv, amestecătura de Biserici (nu mai puțin de nouă în Liban), ezoterismul tradițiilor, sclerozarea ierarhiilor, imobilismul doctrinal, paseismul liturgic, anonimatul orașelor care duce la slăbirea legăturilor, pentru că "modern" vrea să spună "împrăștiat", iar o comunitate împrăștiată este o comunitate dominată. Să adăugăm și niște relații suspecte cu Occidentul, asociate cu modicitatea ajutoarelor financiare (subsidiile pentru musulmani se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fel de spirit. Printre atracțiile iudaismului: absența dogmei, cultul în familie (masa servind ca altar), latura practică a mitsvoth-urilor, respectarea unor reguli fără obligația de a crede, solidaritatea în momente de pericol, o vechime fără egal. Printre seducțiile islamului: simplitatea doctrinală și convertirea fulgerătoare (n-ai de pronunțat decât o frază), poligamia (pentru bărbați), absența monopolului clerical, libera concurență a școlilor, ignorarea noțiunii de păcat originar, confortul consultațiilor juridice, imaginea atrăgătoare despre paradis (hurii sau efebi). Mai familiare ne sunt, în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
supremații. Corelarea, până la urmă, s-a făcut, iar semnul lingvistic al ființării sale l-a constituit, fapt grăitor, tot metafora corpului. Apărută la mijlocul secolului al XIII-lea, Într-unul din cele două tratate ale lui Vincent de Beauvais (intitulat Speculum doctrinale), sintagma corpus Reipublicae mysticum (evident un decalc al lui corpus Ecclesiae mysticum - „corpul mistic al Bisericii”) sugera, ca și expresia pe care o copia, nu numai unitatea organică a tuturor celor ce compuneau Statul, indiferent că erau laici sau clerici
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Cardinale a recurs adesea la don Calabria pentru a-i încredința vreun cleric sau preot în criză. Iar don Calabria și-a deschis Casele sale șederilor prelungite ale acestora. Cunoscând bine echilibrul iluminat al lui don Calabria, intuiția sa, certitudinea doctrinală și fidelitatea indiscutabilă față de ierarhie, episcopul l-a întrebat dacă ar fi acceptat sarcina evaluării unor cazuri îndoielnice de posesie diabolică: «Continuă să mi se facă presiuni ca eu să-i permit exorcizările lui... Eu am terminat răspunzându-i: din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sale. A întreținut legături frățești cu protestanții și cu ortodocșii, a scris, vorbit, iubit, niciodată nu a pus în discuție. A cucerit cu iubirea». Nefiind un teolog și nici un apologet, nu a urmat linia acelora care înfruntă tema în termeni doctrinali. Datorită înclinației sale naturale, nici măcar nu se simțea purtat și pregătit pentru aceasta. Acțiunea ecumenică a lui don Calabria se situa în domeniul spiritual: a ruga, a dialoga, a iubi, mai mult decât a discuta. Nu că ar fi considerat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
înclinației sale naturale, nici măcar nu se simțea purtat și pregătit pentru aceasta. Acțiunea ecumenică a lui don Calabria se situa în domeniul spiritual: a ruga, a dialoga, a iubi, mai mult decât a discuta. Nu că ar fi considerat aspectul doctrinal inutil sau lipsit de importanță, dar a înțeles că pentru a nivela calea cercetării doctrinale, trebuia mai întâi să doboare zidul difidențelor și al ostilităților, create de-al lungul secolelor de acuzații reciproce. Don Calabria ne povestea că, în 1909
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui don Calabria se situa în domeniul spiritual: a ruga, a dialoga, a iubi, mai mult decât a discuta. Nu că ar fi considerat aspectul doctrinal inutil sau lipsit de importanță, dar a înțeles că pentru a nivela calea cercetării doctrinale, trebuia mai întâi să doboare zidul difidențelor și al ostilităților, create de-al lungul secolelor de acuzații reciproce. Don Calabria ne povestea că, în 1909, a fost chemat să asiste un muribund protestant: «„Speram - îmi spuse muribundul - să-l am
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
încrederii și a stimei reciproce care se instaurase, a exprimat anumite perplexități și critici asupra subiectului tratat. Și, neîndoielnic, refuza să accepte că punctul de întâlnire dintre creștinii de diferite confesiuni ar trebui să fie papa. Dar, în ciuda acestor perplexități doctrinale, Lewis s-a revelat un creștin evlavios, care se adăpa continuu din izvoarele Evangheliei și ale Imitației lui Cristos. Sufletul întregii corespondențe este căldura frățească, deschiderea sufletească reciprocă, intimitatea spirituală. Don Calabria scrie: «Providența divină ne strânge cu legăturile suave
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]