540,079 matches
-
imperios ca și celelalte nevoi elementare; am scris cartea, ca să răspund unei astfel de nevoi; este scrisă, înainte de toate, în vederea unei eliberări interioare". Puțin mai sus, în prefață, Primo Levi afirmă că scopul său a fost mai degrabă să "furnizeze documente pentru un studiu lipsit de pasiune al anumitor aspecte ale sufletului uman". A vrut să lanseze în primul rînd, tuturor, un "semnal sinistru de alarmă" asupra urii față de străini, care poate duce "la capătul lanțului logic" la existența Lagărului. Jorge
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
de la o bază de origine slavă (verbul a opri), dar cu valoarea onomastică dezvoltată pe teren autohton (fapt dovedit de absența sa în limbile slave din jur). Numele - care azi funcționează mai ales ca patronimic - e într-adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume "cu sens de
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
acești ani cititorilor. Sunteți un martor deosebit de prețios datorită acelor carnete faimoase în care ați consemnat întîmplări, ați descris personaje mai mult sau mai puțin cunoscute, ați creionat tabloul unei epoci terifiante; mai ales pentru intervalul 1948-1954 ați întocmit un document zguduitor, de o valoare inestimabilă. Cum ați avut curajul să faceți acele note incendiare din pricina cărora, dacă ar fi fost găsite de securitate, ați fi făcut ani grei de pușcărie? - N-aș mai fi existat astăzi! Domnule Arion, m-am
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Daniel Tei "Panait era în transă...Nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el" Încăperea în care stăm de vorbă este dominată de personalitatea lui Panait Istrati. Portretul scriitorului în ulei, portrete în creion, în cărbune, fotografii, numeroase documente, o foarte bogată corespondență, pe care, cu amabilitatea gazdei - doamna Margareta Panait Istrati - o pot răsfoi. Daniel Tei: - Stimată doamnă Margareta Panait Istrati, care a fost fila de început a romanului-viață pe care l-ați trăit împreună? D-na Margareta
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
nu e cu mult mai bine lămurit astăzi decît era acum un deceniu și jumătate cînd dispărea cenzura. Puține revelații: Anatomia unei mistificări de Stelian Tănase, Timpul rugului aprins de André Scrima, Amurgul demiurgilor de Pavel Țugui. În mulțimea de documente personale ieșite la iveală (jurnale, memorii, corespondență etc.), nici o mînă de istoric n-a pus încă ordine.
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la aceste evaluări cu 34.215 de titluri în științele naturii, 809 în științele sociale și 740 de profil umanist. Am extras aceste date din articolul acad. Ionel Haiduc "Cercetarea științifică
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
a greși prea mult, că situația sa de astăzi nu diferă fundamental de cea de dinainte de 1989. Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal este o carte neconvențională în care sînt adunate (în spirit postmodern?) pagini de jurnal și documente anterioare revoluției (completate cu notații din timpul rescrierii), articole de atitudine, analize politice, răspunsuri la diverse anchete literare și chiar... versuri, publicate în presa ultimilor ani. O carte eclectică, aparent dezmembrată, a cărei singură menire pare a fi aceea de
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
săptămâni care va fi despre relațiile ce au loc între viețuitoarele ce alcătuiesc lanțul trofic din Antarctica" (lefo.ro); "vă rugăm să indicați topica lucrării, și să dați detalii, dacă cuprinde date empirice, dacă este o variantă revăzută a altui document sau o lucrare în evoluție" (univsp.ro); "Congresul National de Urologie. Informații generale. Comitet de organizare. Topici de congres" (romuro 2001. econgres. net/topic) (unele construcții din textele citate - "lucrare în evoluție", "topici de" - confirmă stîngăcia traducerii). De fapt, mai
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
a revistei, definirea drumului propriu prin metafizică și poezie. "Apoi, istoria a cam înghițit metafizica și poezia, accentul căzând pe cultură în general. Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani "Caetele", pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești." Virgil Ierunca nu pierde din vedere plenitudinea, noblețea muncii colaboratorilor și mai ales entuziasmul de a crea liber. Nu puteam scrie mai bine decât în România ci mai liber". Miracol dinamic enunțat cu aceeași autentică tensiune și
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
de sus" de tot ori numai sugerate sau dacă erau, pur și simplu, opera subalternilor din al doilea eșalon. În literatură ori în filme, complicitatea dictatorilor apărea mereu ca neîndoielnică. În realitate, ea avea un ușor aer de ficțiune artistică. Documente conținute în dosarele de securitate ale foștilor directori ai postului de radio Europa liberă, comunicate de către dl Nestor Rateș într-un interviu acordat revistei 22 (21-27 ianuarie), îmi risipesc în bună măsură iluziile. Despre ce e vorba? Se știe că
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
Tiseanu, Bogdan, Pleșiță) care hotărau notele, adică măsurile, de lichidare. Pe ei, de ce nu i-a identificat nimeni după 1989? Chiar dacă ordinul venea de la Arhitectul Șef și ei nu erau decît simpli executanți, tot crimă se numește ce au făcut. Documentele descoperite de dl. Rateș prezintă o importanță excepțională. Nu cred că ne mai putem limita, precum președintele Iliescu atunci cînd i-a decorat pe redactorii Europei Libere, să vorbim de "morțile tragice, încă neelucidate" ale atîtora dintre liderii postului. Se
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
prin cine știe ce întîmplare după moartea autorului și publicate, firește, fără consimțămîntul acestuia. Chiar dacă valoarea literară a unui astfel de text poate fi (este, de multe ori) excepțională, nu cred că se poate vorbi de literatură. Iar publicarea unor astfel de documente este cvasi-frauduloasă. Din această perspectivă privite lucrurile, jurnalul Marianei Șora nu pune nici un fel de probleme de situare. Este în mod cert un produs literar. Autoarea l-a publicat cu bună știință. Mai mult decît atît, înainte de apariția în volum
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
perioada 1997-2001) - ceea ce elimină a priori speranța unor mari revelații istorice -, devine limpede că interesul acestei scrieri trebuie căutat exclusiv la nivelul artisticității și la cel al adîncimii reflecțiilor. În ceea ce are el mai valoros, volumul Cenușa zilelor este un document de conștiință și un jurnal-eseu care propune cîteva teme de discuție de real interes. Se poate vorbi, din capul locului de două categorii de însemnări. Prima - și cea mai interesantă - o constituie notațiile din solitudinea müncheneză. Scrise de cele mai multe ori
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
temporal. Pentru că atunci se afla la vîrsta speranțelor, a marilor opțiuni, cînd viața se afla în față cu toate promisiunile ei. Iar evocarea acestor perioade îi prilejuiește autoarei cîteva considerații amare despre trecerea omului prin vremi. Ele sînt un veritabil document existențial, dar și o probă de talent scriitoricesc: "Viața noastră adevărată, cea care a trecut, n-a fost numai marcată de război, hitlerism, comunism și irespirabile atmosfere intoxicate de ele, adevărata noastră viață, deși scursă pe alături, atunci, acolo (s.a.
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
conținuturilor semantice și a modalităților curente de folosire - cu importante evoluții de-a lungul timpului - a termenilor cei mai uzitați în relația muncă-răsplată. Materialul documentar vast care a stat la baza acestei curajoase întreprinderi - o mare parte din el inedit -, documente oficiale de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea nuanțată a faptelor de limbă pare să depindă destul de mult de implicații socio-economice, politico-istorice, juridice sau culturale. Perioada aleasă pentru cercetare (1711-1821) se dovedește a fi suficient de întinsă și de bogată în documente variate pentru a schița o anumită evoluție a raporturilor muncă-răsplată. Termenii care desemnează răsplata sînt incredibil de pitorești și de numeroși (de ordinul cîtorva zeci), enumerarea lor transformînd pagina într-un adevărat text literar. Iată doar cîțiva: bărbînță, cîști, curupcă
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
de ordinul cîtorva zeci), enumerarea lor transformînd pagina într-un adevărat text literar. Iată doar cîțiva: bărbînță, cîști, curupcă, gloabă, mortasipie, telalîc, ugeret, rusumat, tringhelt ș.a. Analiza acestor termeni este minuțioasă, în funcție de prima atestare, originea lor, răspîndirea geografică, tipurile de documente unde apare atestarea, pentru ce/cui/cine acordă respectiva răsplată etc.. încă de la început denumirile cu care operează cercetătoarea sînt strict definite pentru a se evita orice fel de confuzie: �vom vorbi nu de angajare, ci doar de raporturi (ori
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
anumită persoană care muncește și urmează să fie răsplătită și respectiv statul (ori domnul), un particular sau o comunitate [...]"(p. XIX). Dintre termenii cu frecvența cea mai mare (leafă, simbrie, plată, venit, cihac) cel mai vechi este leafă, atestat în documente moldovenești încă din jurul anului 1590, iar salariu apare în acte în Transilvania începînd cu anul 1800. Ca origine, cei mai numeroși sînt termenii din turcă și slavă (cîști, hac, iarat, plată, leafă, tain, emiclic, nafaca ș.a.). tipurile de raporturi de
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
acestuia manuscrisul. Răspunsul la scrisoare este publicat în ziarul amintit sub forma unui act de acuzare. Autorul este țintuit la stîlpul infamiei nu pentru eșecul demersului său literar ci pentru virulența discursului său antisemit. Schirrmacher consideră romanul lui Walser "un document al urii", "o execuție publică", "asasinarea unui evreu"... Căci Moartea unui critic este un roman cu cheie, o satiră, un pamflet, o răfuială cu mass-media și cu atotputernicia unei personalități care trece drept "papă al literaturii". Vizat este Marcel Reich-Ranicki
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
funcțiile sociale ale instituției (instituțiilor) mediatice, între care se încadrează - și nu în ultimul rînd - cea de �model" lingvistic la nivelul comunicării sociale. O consecință benefică a �sensibilizării factorilor de decizie" la pericolul �degradării limbii române" - la care fac referire documentele dezbaterii - ar fi acordarea unei ponderi mai mari criteriului competență lingvistică în grila concursurilor de angajare.
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
Șerban Cioculescu. Trimiterile la paginile publicațiilor frecventate, la orice contribuie la creșterea ediției din valori. Barbu Cioculescu se simte implicat de o viață acestei ediții. Nevoia lui de perfecțiune îi alimentează entuziasmul intelectual. El face să fie simțită emoția descoperirii documentelor, informațiilor, în orice comentariu, atât cum preia noțiunile narative cunoscute, dar cum le și trece prin receptacolul său personal. Ca editor, Barbu Cioculescu, își respectă ideea totalității, literatură și orice, ca adevărate vase comunicante, fac să respire opera: Jurnal, agende
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
și trece prin receptacolul său personal. Ca editor, Barbu Cioculescu, își respectă ideea totalității, literatură și orice, ca adevărate vase comunicante, fac să respire opera: Jurnal, agende, studii heraldice, note istorice, antume și postume, corespondența emanată de la scriitor, acte și documente, Note și variante, dosar critic și Bibliografie. O îndelungată dimensiune a cunoașterii, în cele mai variate domenii, străbate această punere în scenă a ediției. Barbu Cioculescu organizează și disciplinează informația. Cuprinderea lui este atât de mare, încât s-ar putea
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
de făcut o observație generală privind redactarea acestui Opis și una care se referă la conținutul propriu-zis al rapoartelor (de tot felul) emanate de la fosta Securitate. Dl Pelin greșește, după părerea mea, nespecificînd în mod tranșant ce și cît aparține documentelor ca atare din diferitele dosare consultate, ca să ne putem da seama ce și cît îi aparține d-sale. Așa cum sînt alcătuite fișele, ele lasă loc la interpretări dezavantajoase pentru intențiile și efortul autorului. Le citim în-tr-o dilemă perpetuă: cine afirmă
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
diferitele dosare consultate, ca să ne putem da seama ce și cît îi aparține d-sale. Așa cum sînt alcătuite fișele, ele lasă loc la interpretări dezavantajoase pentru intențiile și efortul autorului. Le citim în-tr-o dilemă perpetuă: cine afirmă ce se afirmă, documentul de Securitate ori dl Pelin? ce adaugă dl Pelin literei documentului? dar, ce să mai spun, spiritului său? Anumite lucruri par să fie neîndoielnic aprecieri ale autorului, completări. Dar nu putem fi siguri. Nu e vorba că d-sa a
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
îi aparține d-sale. Așa cum sînt alcătuite fișele, ele lasă loc la interpretări dezavantajoase pentru intențiile și efortul autorului. Le citim în-tr-o dilemă perpetuă: cine afirmă ce se afirmă, documentul de Securitate ori dl Pelin? ce adaugă dl Pelin literei documentului? dar, ce să mai spun, spiritului său? Anumite lucruri par să fie neîndoielnic aprecieri ale autorului, completări. Dar nu putem fi siguri. Nu e vorba că d-sa a procedat corect abținîndu-se de la polemică (după cum recunoaște) cu originalele; dar ghilimelele
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]