655 matches
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă „stricata de Otilia“. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: „Cine citește prea mult, se scrântește“. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă „stricata de Otilia“. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: „Cine citește prea mult, se scrântește“. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU () [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
absolut. Atunci când îl lovește damblaua pe fratele ei, îi ocupă casa militărește, ca să nu înstrăineze ceva din casă stricata de Otilia. De altfel, Aglae vedea în Otilia pe rivala principală a copiilor ei, care suflă partidele Auricăi, pe care o dojenește că nu este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
pe mătușa Annie, gureșă și veselă. Discuta, râdea, dansa, era într-o continuă agitație. Alma surâse ușor. Lady M.Joseph o studia pe cumnata ei cu toleranță superioară: - Dragă mea Annie, arăți că un canar și ești la fel de zgomotoasă, o dojeni. Ai grijă, la vârsta ta nu-i indicat! - Oh, mulțumesc pentru sfat, scumpa mea. Un canar este întotdeauna mai plăcut decât o bufniță. Eu și vârsta mea trăim într-o comuniune perfectă. Mătușa Annie se îndepărta cântând și valsând, lăsând
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
mă gândesc, că eu am fost aceea care la început eram gata-gata să nu-l primesc, îmi vin și azi în urechi, cu mustrare de cuget, ecoul acelui lătrat cristalin și plângăreț, totodată, de pui de cățeluș neajutorat, care mă dojenea așa cum se pricepea el atunci, de imprudența ce aș fi putut-o face, dacă nu-l acceptam. Momentele de remușcare și melancolie, nu m-au părăsit niciodată. Ba mai sunt și altele, ...când în prezența copiilor, ne amintim cu nostalgie
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
noastră și țara Măriei Sale ( Moldova) au fost totdeauna o țară și săracii Măriei Tale și noi ne-am ajutat întotdeauna”. Domnul moldovean le oferă privilegii comerciale brașovenilor, după ce le impune un tribut de 4000 de florini, nu înainte de a îi dojeni că au acordat ajutor rivalului Ștefan Mailath. În scrisoarea către brașoveni Petru Rareș își arată de fapt adevăratele intenții geopolitice, car îl preigurează pe Mihai Viteazul cu 70 de ani înainte: ”Ardealul l-am cucerit cu sabia și nu-l
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
veșnic, Pământul.” (Sunt). Utilizând (așa după cum era și normal) instrumente lirice menite să sensibilizeze, să atragă, să inducă starea de reflecție asupra adevărurilor vieții, fără a avea pretenția de descoperire, prin poezie, a panaceului universal, tonul Georgetei Resteman este blând: dojenește dar nu acuză, spune dar nu se dezice, critică dar nu uneltește. Ca un Om și Român adevărat, resimte acut realitatea imediată, povara vremurilor, sărăcia, care îi îndepărtează pe oameni și le transformă sufletele în vaste întinderi sterile. De multe
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
al vieții umane”. Un ins lipsit de prefăcătorie, îi plăcea să le vorbească oamenilor simpli, față de care simțea un atașament sincer („Ar trebui să vină la fel de aproape de mine ca regele Iordaniei”, i-a spus unei țărănci bătrâne), refuza să-i dojenească pe cei despre care considera că sunt în eroare (vezi, în contrapartidă, afirmațiile Patriarhului cu ocazia tragediei din Colectiv!), vizita penitenciare („Din moment ce voi nu puteați veni la mine, le zicea deținuților, am venit eu la voi”), căuta să fie aproape de
Dragi pro-life, pe când Marșul pentru altă viață? () [Corola-blog/BlogPost/338041_a_339370]
-
ceea ce am fost eu înainte... Bun și tandru, mereu mă alintai Și pare-se că tu-mi făceai Orice capriciu ( precum spunea mama,care,- Pentru educația mea și poate Pentru un oarecare echilibru, - o făcea Pe severă și deseori mă dojenea) ; Și totuși, pe cât îmi amintesc , Pretenții eu n-aveam deloc, Dar tu știai aproape-ntotdeauna Doleanțele să mi le-asculți, Dorințele să mi le ghicești ... **** CÂND TE GÂNDEȘTI CĂ TATA... Când te gândești că tata Nici nu voia copii !!! Și
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343947_a_345276]
-
către Domnul: "Nu auzi Tu oare ce spun aceștia?". Ci mai degrabă se cuvenea ca Domnul Iisus Hristos să le spună acelora atunci: Nu vedeți și nu auziți, nu înțelegeți?". De aceea și El, întorcându-Se către cei care Îl dojeneau că îngăduie cântarea de laude în chip cuvenit numai lui Dumnezeu, a spus: Da, îi aud pe cei care au fost făcuți înțelepți de către Mine, în chip nevăzut, și cele pe care le rostesc ei despre Mine", dar "dacă vor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea deschisă și comunicativă, prin deschiderea spre dialog interuman și interconfesional.” De această puternică
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
Dar daca tu, dac-ai putea Să faci să fiu ca toți, aș vrea, S-alerg, să cad, să mă ridic Să nu depind de alții niciun pic S-ajung la poame ce-o să crească Și glasul mamei să mă dojenească Căci gardul am sărit din nou Și pantalonu`-am rupt în cuiul său, Iar ghetele sunt ude, noroite În bălți fost-au corăbii vechi, pierdute Și pietrele lovite cu putere De minge, asta da, plăcere! Dar toate astea nu-s
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
aflat la înălțime de croazieră nu poate fi doborât cu lansatoare de umăr. Vinovați sunt europenii, mai ales cei care contează, germanii și francezii, cum vinovați sunt americanii. Și unii, și ceilalți, n-au făcut - de la începutul conflictului - decât să dojenească pe ruși. Să înșire principii, privind în altă parte. Cei cu carnagiul din Ucraina, am vaga senzație, că sunt aceiași care au intrat cu avioanele în turnurile gemene de la New York sau care au aterizat și s-au volatilizat în Pentagon
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
la deal oamenii ăia cu mâncare, am o sumedenie de treabă. Bunica.Pot spune că mi-a fost sprijin la bine și la greu, mamă, prietenă, suflet.În toată copilăria mea, nu cred că mi-a dat două palme.Mă dojenea cu durere în glas de câte ori făceam prostii zicând: -Ooof! Copile , copile! -Lasă bunico, fac eu imediat! -Faci tu, păcatele tale! Ooof! IONEL FLORESCU(ISPAS FLORIN CIPRIAN). Referință Bibliografică: Amely p 1 fragment roman. / Florin Ciprian Ispas : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
-l aducă tot atunci în casă, să se laude la bunică de isprava lui. - Motocel ! Așa îi pusese numele firavului pisoi. Dar fusese dezamăgit de aprecierile bunicii. De cum îl văzu pe Ionuț cu un pisoi străin în brațe, bunica îl dojeni cam aspru pe copil: - Vai, dar de ce-ai adus în casă pisicul ăsta mic ! Sânt sătulă de pisici până peste cap, să-i văd prin casă și prin pod, să fac curat în urma lor, pe unde ținem făina la
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
femeie slugarnică chinului,o lua în brațe pe mama,și-i cânta dulce,cu aceea legănare de doruri sfârșite în sufletul ei,de femeie singură,doar,doar o apuca-o somnul pe mama,atunci copilă. Auzea cum stomacul mamei,își dojenea crunt,pântecul ce îl găzduia,și atunci a înțeles pentru prima dată că,trebuiau să plece,să dezerteze,să...fugă de Moarte.Își luă copilul de mână,desculțe,și porniră înspre Deltă.Era singurul loc în care foamea nu cerea
FOAMEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378959_a_380288]
-
să vină acasă, a intrat bunica la griji. Vino repede acasă ! De voie, de nevoie, copilul urcă încet spre casă, nu prea bucuros, cu ochii mereu la vale. Când ajunse la bunicul său, acesta îl luase de-o mânuță, îl dojeni un pic, dar nu prea tare. - Să vezi ce supărată e bunica! De ce n-ai spus când pleci de-acasă? Știi ce griji am avut, unde-ai dispărut ? În sfârșit, ajunși acasă, bunica se repezi să-și îmbrățișeze nepotul cel
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
Să vezi ce supărată e bunica! De ce n-ai spus când pleci de-acasă? Știi ce griji am avut, unde-ai dispărut ? În sfârșit, ajunși acasă, bunica se repezi să-și îmbrățișeze nepotul cel pierdut și regăsit. Apoi, după ce îl dojeni totuși un pic, avu grijă să-și îmbuneze odrasla făgăduind niște dulceață de fragi. Bunicul era deja preocupat cu un nou roi, tocmai roise un stup cât timp bunicii căutaseră pe Ionuț cel dispărut de-acasă. Strânsese cu mare grijă
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
bunica ! Ce grozav e! - Dar lasă melcul jos, poate are copilași undeva, care-l așteaptă și pe care trebuie să-i hrănească. Nu-l lua cu tine! - Dar ce mănâncă melcul ăsta ? - Ei, are destule. Mănâncă iarbă, frunze ! Bunica îl dojeni un pic pe Ionuț - de atâta umblat după melci și buruieni de tot felul, își murdări pantalonașii. Se apucă ea să le scuture de pământ și de cetină. Plecară mai departe. Când s-au afundat în pădure mai adâncă, mai
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
Colegii săi erau impresionați la serbarea școlară de compoziția ei, iar comisia de admitere deasemenea. Printre membri se afla și un compozitor. O remarcase după primele acorduri și nu ascultase melodia până la capăt, spunându-i că este de ajuns și dojenind-o că monopolizează timpul celorlalți candidați, la care solfegiile deveneau dureroase auzului. La proba de sport îi fusese destul de greu. Se cerea proba de viteză și cea de rezistență, pe lângă săritura la groapa cu nisip. Mira nu mai avea rezistență
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
mormântul acestuia. Procesiunea se oprește pentru a fi citită Evanghelia cu ectenie. Poposind în acest loc de multe ori împreună cu ucenicii săi pentru a sta la masă le-a vorbit oamenilor și a mângâiat multe suflete. Este locul unde a dojenit-o pe Marta și a lăudat-o pe Maria. “ Marto, Marto, te îngrijești și te silești de multe dar un lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună care nu se va lua de la ea.” Prin cele spuse de
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]