642 matches
-
interes reciproc Între „publicul” potențial și instituția-agent. Așadar, relațiile publice presupun o structură de comunicare instrumentală reciproc interesată Între „public” și agentul de comunicare (care oferă serviciul, un canal, un mesaj specific (apelul la o informare și răspunsul informativ, o doleanță critică) și răspunsul justificativ sau explicativ, o propunere și răspunsul decizional etc. Relațiile publice și spațiul public. Publicul, În relațiile publice, nu se referă la oameni (indivizi sau grupuri) aflați doar ca persoane fizice sau juridice În sine. Publicul se
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
China în funcționarea procesului de globalizare, chiar așa cum se desfășoară el în prezent. Doar pe baza lui s-a ridicat China și această țară este principala beneficiară a globalizării. Este adevărat, China are propria viziune despre globalizare și prima ei doleanță este ca globalizarea să fie regândită ținându-se cont și de interesele sale. Dar China nu se grăbește. Ea este mai pregătită decât oricine să facă față exigențelor globalizării și va sprijini acest proces. Indiferent dacă globalizarea va încorpora sau
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
să‑i aline sufletul și să‑l ajute. Mântuitorul se oferă omului ca un Dumnezeu compătimitor, ajutător, „blând și smerit cu inima” (Matei 11, 29), iar tămă‑ duirea i‑o propune nu i‑o impune, căci ea se sprijină pe doleanța omului de a fi vindecat. „Cuvântul S‑a făcut trup și S‑a sălășluit Între noi” (Ioan 1, 14), „Întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat” (Evrei 4, 15). Hristos a experimentat suferința, ura, umilința și persecuția. Fiul lui Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
refuza. De aceea El rămâne Într‑o aștep‑ tare smerită (Apocalipsa 3, 20) și nu săvârșește minuni care fie I‑ar slăvi Persoana, fie ar constrânge pe om la o credință servilă, eludând poate personalitatea omului și neluând În seamă doleanțele lui. Astfel, Dumnezeu dorește ca omul să aibă și un folos sufletesc de pe urma acțiunii Sale tauma‑ turgice și ca acesta să crească În virtute prin mulțumirea și recunoștința datorate lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Mântuitorul nu vrea să intervină asupra
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că le este folositor și de suflet mântu‑ itor. Unii insistă În cererile lor, se Întristează când nu le dobândesc repede, iar când le‑au dobândit, nu sunt mulțu‑ miți, ci solicită imediat altele. Alții, cărora li s‑au Împlinit doleanțele, sunt de‑a dreptul decepționați, deoarece, cu toate că au obținut ceea ce au dorit, lucrurile nu au ieșit, totuși, așa precum și le‑au Închipuit. Se simt adânc mâhniți de a se fi lăsat duși de voința lor proprie, căci lucrurile nu se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să amorțească pe vecie“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 150. footnote> nu mai poate mira. Revoluția de la 1848 a însemnat un enorm pas în direcția dezvoltării spiritului național al românilor bucovineni, o adevărată regenerare în viața culturală. Una dintre doleanțele înscrise în toate listele de revendicări era crearea de școli naționale, condiție a conservării și dezvoltării națiunii române din Bucovina. Gazeta „Bucovina“ afirma, în nr. 5 din 1848: „lumina poporului este cea dintîi și cea mai importantă datorie“; „precît vom
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
celelalte remedii eșuează, considerând clismele drept soluția ultimă; Într-o țară În care pederastia este la modă, e rușinos să mai și recunoști acest lucru. Guvernatorul Îmi ceru ca remediul indicat de mine să fie administrat pe cale bucală. Respectându-i doleanțele, i-am preparat bine cunoscutele pastile din aloe care se iau la cină, menționate În al doilea volum al lucrării de față, pastile pe care guvernatorul le-a găsit de un real folos. În afară de acest tratament i-am recomandat să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
afirmase identitatea evreiască și era Îngrijorat În perspectiva venirii la București 3. În cazul lui Eliade, comentatorii nu au observat că, pur administrativă cum va fi fost, chestiunea stagiului cazon era Întrevăzută foarte probabil Încă Înainte de plecare, cu sau fără doleanțe paterne: abia instalat În Ripon Street, când Îi descrie lui Comarnescu planurile inconsecvente și eșuate de a intra În Tibet, adaugă: „Voi rămâne aici, poate, patru ani. Bursa maharajahului Bengalului șsic!ț e dată pe cinci ani. Numai passeport-ul și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
asemănător avansa în 1839 Leonte Radu, fără a mai face însă precizări în privința originii domnului european ce urma să se afle în fruntea Confederației concepute de el231. Mobilizarea românilor, în preajma unor evenimente internaționale, în direcția redactării unor petiții pentru exprimarea doleanțelor naționale devine o constantă a epocii. Având speranța convocării unui congres european după încheierea războiului ruso-turc în 1828, un grup de boieri din Țara Românească redactau un memoriu în care solicitau unirea celor două Principate sub forma unei monarhii ereditare
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
da lămuririle și explicațiile utile unei bune cunoașteri în privința aspirațiilor românilor era o consecință logică a atmosferei agitate existente în cadrul conferinței. Insistențele diplomatului francez către diplomația europeană pentru ca delegaților români I.C. Brătianu și Scarlat Fălcoianu să li se permită prezentarea doleanțelor pe care le aveau 327 rămân și ele fără un rezultat pozitiv. Singura concesie făcută a fost permisiunea dată membrilor Conferinței de a putea primi, verbal sau în scris, comunicările oficialităților române. Chiar dacă titularul postului de la Quai d'Orsay se
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
printre altele, și de unele informații venite din Moldova. Se anunța o revitalizare a mișcării separatiste, ilustrată și prin apariția unei broșuri ce pretindea că Unirea și principele străin nu se bucurau de prea mulți partizani printre moldoveni 526. Cunoscând doleanțele acestui curent, dar și din dorința de a atrage de partea lui pe deputații moldoveni, I.C. Brătianu încerca pe 13 noiembrie 1866, în timpul audienței oferite de Carol I, să-l convingă pe acesta de necesitatea mutării Curții de Casație la
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
este cel care practic din postura de președinte al "Alianței Israelite Universale" și senator al Franței păstra pe agenda politică internațională problema statutului juiridic internațional al evreilor din România. Presiunea exercitată asupra statului român în vederea rezolvării în sens pozitiv a doleanțelor evreilor creștea în cursul anului 1877, atingând punctul culminant în timpul Congresului de la Berlin din 1878. Solicitările diplomației europene după 1878 pentru modificarea articolului 7 din constituție nu doar că nu rezolvau problema acordării cetățeniei române etnicilor evrei dar alimentau și
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unei broșuri în care se susținea faptul că moldovenii nu doresc nici unirea, nici principe străin și chiar o anumită izolare resimțită de unii dintre oamenii politici "de dincoace de Milcov", ce reclamau centralizarea excesivă din timpul lui Cuza748. Cunoscând doleanțele reprezentanților acestui curent, dar și din dorința de a atrage de partea lui pe deputații moldoveni, I.C. Brătianu încerca, în timpul audienței oferite de Carol I, pe 13 noiembrie, să-l convingă pe acesta de necesitatea mutării Curții de Casație la
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să se stingă cu desăvîrșire și conștiința națională să amorțească pe vecie nu mai poate mira. Revoluția de la 1848 a Însemnat un enorm pas În direcția dezvoltării spiritului național al românilor bucovineni, o adevărată regenerare În viața culturală. Una dintre doleanțele Înscrise În toate listele de revendicări era crearea de școli naționale, condiție a conservării și dezvoltării națiunii române din Bucovina. Gazeta Bucovina afirma, În nr. 5 din 1848: lumina poporului este cea dintîi și cea mai importantă datorie; precît vom
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
atitudini, opinii, credințe, mentalități, prejudecăți etc.) care influențează pozitiv sau negativ nu doar viața de grup, ci și productivitatea muncii grupului sau organizației. A conduce înseamnă, printre altele, a munci cu oamenii, a te raporta permanent la viața, interesele, năzuințele, doleanțele, aspirațiile lor, fie individuale, fie de grup. Într‑un fel, am putea spune că materia primă a conducerii sunt oamenii, deoarece numai prin intermediul și cu ajutorul lor pot fi manevrate mijloacele tehnice. 1.3. Accepțiunea psihoorganizațională a conduceriitc "3. Accepțiunea psihoorganizațională
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rând, din efectele deosebit de relevante pe care practicarea lui le poate avea atât asupra climatului psihologic, socioafectiv, relațional din cadrul organizațiilor sociale, cât și asupra productivității muncii. Un conducător care nu știe să primească, să zâmbească, să strângă mâna, să asculte doleanțele oamenilor, să li se adreseze, să‑i încurajeze, care are atitudini superficiale sau brutale față de problemele ridicate poate traumatiza, poate produce decepții (personale sau colective), poate da naștere la răspândirea unor comentarii nefavorabile la adresa conducerii întregii organizații, plantează neîncrederea, incită
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
într-o organizație muncitorii declară grevă, conducerea poate depăși situația prin inventarierea tuturor acelor posibilități care să satisfac în egală măsură atât pe fiecare muncitor în parte, cât și grupul sau organizația în întregul ei. Dar, chiar în acest caz, doleanțele muncitorilor vor fi satisfăcute în limitele impuse de organizația respectivă, perspectiva organizațională primând. Cele trei modalități concrete ale desfășurării procesului decizional evidențiază corelația dintre subiectiv și obiectiv, dintre individual și grupal și mai ales atenționează asupra necesității interpretării lui situaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cei ce strâng informațiile cât și cei care le furnizează (indivizii și grupurile) trebuie să raporteze permanent aceste informații, evenimente, situații, la decizia ce urmează a fi luată, la scopurile generale ale organizației. În acest sens, corelarea unor necesități și doleanțe individuale sau de grup cu cele organizaționale implică o oarecare maturitate a grupurilor de muncă, o antrenare a lor la conducerea problemelor întregii organizații. Or, în activitatea practică, în acest moment al deciziei se săvârșesc o serie de erori care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interesați de ameliorarea procesului decizional. Roger Mucchielli (1970) a imaginat două situații tipice frecvent întâlnite în grupurile de decizie. În prima dintre ele, conducătorul grupului interacționează cu fiecare membru al grupului în parte, culege informații și opinii de la fiecare, ascultă doleanțele fiecărui membru al grupului și, în final, formulează singur decizii. În cea de a doua situație, conducătorul grupului interacționează cu fiecare membru al grupului în parte (ca în varianta anterioară), dar permite și interacțiunea reciprocă dintre membrii grupului, pentru ca în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care se comite cel mai frecvent este de a transmite deciziile organelor superioare prin intermediul secretarelor care nu au aceeași autoritate ca managerii superiori); asimilare (de integrare a deciziei în structurile de personalitate a subordonaților; dacă deciziile luate corespund intereselor, aspirațiilor, doleanțelor, scopurilor membrilor organizației, atunci este foarte probabil că ele vor fi executate, dacă nu, procesul se poate opri aici, nefinalizându-se după așteptările decidenților; asimilarea se exprimă fie prin acceptarea deciziei luate, fie prin respingerea ei); participare la executarea deciziei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mult prea murdare de la un alt atelier, iluminatul din atelier era foarte slab, aerisirea era defectuoasă. Maistrul reține această ultimă deficiență și promite că va încerca s-o înlăture prin instalarea unui ventilator. El îl informează apoi pe inginer cu privire la doleanțele muncitorilor, dar acesta nu este de acord cu instalarea ventilatorului. Într-o a doua fază, are loc o nouă întâlnire dintre maistru și muncitori, care cer cu tărie introducerea ventilatorului. Maistrul se adresează, de data aceasta, șefului de divizie, care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atunci când sunt implicați într-un conflict. Acestea sunt: hărțuirea verbală - repetarea frecventă a revendicărilor sau a vizitelor, făcute de persoane diferite, la responsabilii ierarhici; delegația - trimiterea unui grup de oameni la șefii ierarhici pentru a-i forța să le satisfacă doleanțele; numărul mare din care este formată delegația și vizita neașteptată, imprevizibilă sunt considerate ca atuuri de către salariați; defilarea - strângerea personalului sau a unei părți a lui în fața localului conducerii, deplasarea celor strânși, scandarea unor lozinci sau sloganuri; defilarea îndeplinește două
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și „îndatoritor”, deoarece presupune înțelegere, submisivitate, acordarea unei șanse. Atitudinea față de acest stil este divergentă. El poate fi perceput fie ca un act dezinteresat, ca o strategie pe termen lung în vederea încurajării cooperării, fie ca un act de supunere la doleanțele altora. „Concilianții” sunt percepuți fie favorabil, fie ca slabi și submisivi. Deși acest stil este mai atent față de aspectele emoționale ale partenerilor, deși face apel la cooperare, induce ideea perpetuării în timp a conflictului; de asemenea, încurajează ascunderea, mascarea adevăratelor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și mai sofisticate. Un neofit amator de aventură și cunoaștere, vrea să descopere enigmele milenare ale coloșilor, prin misterioase încercări de inițiere. Ajuns la poarta de aramă, doi gardieni de rit, îl acceptă prin vot unanim după ce i-au ascultat doleanțele, cerându-i supunere, tăcere și ascultare. La ieșirea din memfis, fața i se acoperă cu o eșarfă neagră, de către, un preot anonim. Ușa enormă de aramă se deschide triumfală, aerul cald, frumos mirositor îl lovi cu putere în față, năucindu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
manifestă în sistemele externe, precum și în întreg mediul înconjurător. Combinînd toate aceste elemente, consilierul PR va da o formă atît țelurilor cît și strategiei, și va propune un mod de implementare a acestora, care să satisfacă cît mai multe din doleanțele factorilor implicați, încercînd, în același timp, să nu lezeze nici o entitate internă sau externă, promovînd totuși interesul general al sistemului. Informarea tuturor ele-mentelor, atît a celor interne cît și a celor externe sistemului, se recomandă a se realiza în două
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]