624 matches
-
O făcuseră Înaintea noastră și alții, aflați În același proces de constituire a statului național, de exemplu cazurile Belgiei și Greciei. În spațiul românesc, ideea apăruse la finele deceniului trei a secolului XIX, dar ea a devenit o constantă a doleanțelor noastre exprimate În memoriile adresate marilor puteri, În scrierile și pozițiile publice, adoptate de elita culturală și politică, mai ales după declanșarea războiului Crimeii. Această idee a căpătat o formă concretă, de necontestat, În programul unionist adoptat de cele două
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum este știut, În lunile mai-august 1858, la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care, conform Tratatului de pace din 1856, trebuia să analizeze atât doleanțele Principatelor Române, exprimate În Adunările ad-hoc, cât și propunerile Comisiei europene, iar la final să decidă asupra „problemei românești”. Dezbaterile, mânate de interese contradictorii, au alunecat pe panta compromisurilor, rezultatele obținute nefiind cele așteptate de români; marile puteri au Încercat
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
gazetărești militante, și îndeosebi după încetarea apariției „Contimporanului” (1932), lirica lui V. își pierde treptat disponibilitatea novatoare și forța analitic-constrângătoare, pentru a rătăci în formule bătute, lipsite de orizont. Drept urmare, volumul Ora fântânilor - din care au fost eliminate poeme ca Doleanțe, Septembrie, Bocet, Ev, Un căscat în amurg, Visul spânzuratului, Cosmopolis, Lamento - le apărea criticilor literari ai anilor ‘60 drept opera unui „elegiac minor” (Nicolae Manolescu), situat departe de estetica vizionară și efervescența deschizătorului de drumuri. Proza lui V., a cărei
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
paradoxală, pe atât de sugestivă: poet de avangardă, V. este un scriitor clasic; poziționat în centrul mișcării literare, reprezintă extremele sale turbionare. În fapt, intransigența Manifestului activist către tinerime, ca și detașarea ironică a poemelor Un căscat în amurg sau Doleanțe nu sunt, în perspectiva mai amplă a modernismului ca individualism raționalist și revoltă antitradiționalistă, decât urmarea logică a aceleiași atitudini; dovadă, poziția circumspectă a scriitorului față de excesele avangardei, căreia îi reproșează, într-un poem în proză modelat pe calapod futurist
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
ca o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care el a încercat să explice politica
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe care nu le va onora, apelează din nou la „limba de lemn” pe care minerii o cred, deși era evident să măsurile luate vor fi împotriva greviștilor, și nu în favoarea lor. În final, el este aplaudat pentru că promite satisfacerea doleanțelor. În mod previzibil, într-o lună de zile Valea Jiului va fi reciclată și transformată într-o cazarmă. „Liniștiți-vă și reluați-vă lucrul”, îi sfătuiește Ceaușescu pe mineri. Epuizat de discursul său calp și de atmosfera tensionată în care nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revoltei În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv; în urma refuzului autorităților din interior și a aroganței acestora de a negocia cu protestararii și de a le asculta doleanțele, ei au început să distrugă diferite însemne comuniste, panouri, vitrine cu lozinci sau să spargă ferestrele spațiului de administrație, aruncând cu piulițe și șuruburi. Cum diferiți membri lipsiți de tact ai conducerii IABv începuseră să-i amenințe pe protestatari cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
redactori - Ion Țolescu-Văleni și V. Oprescu-Spineni. M. A. își propune să fie o publicație de afirmare a tinerilor („să înălțăm talentul tânăr către culmile înveșmântate în freamătul cerului românesc”) și, pe de altă parte, să devină purtătoarea de cuvânt a doleanțelor moților, încercând să înfățișeze „fețele problemei”. De remarcat în primul număr versurile lui V. Oprescu-Spineni, închinate lui Avram Iancu. În sumar intră poezie de Virgil Carianopol, Aurel Marin, Dumitru Missir, Ovid Caledoniu, Dan Negrescu, D. Iov, Emil Zegreanu, Petre Paulescu
MUNŢII APUSENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Dar în anii ’80 revista și cenaclul întrețin și intensifică până la limitele excesului și ale imposturii cultul familiei Ceaușescu, concomitent cu semnalarea, pe de altă parte, a fel și fel de situații deplorabile, de abuzuri și injustiții și cu sprijinirea doleanțelor multor frustrați și năpăstuiți. După explozia decembristă, P. scoate periodicele „Vremea” și „Totuși iubirea”, fondează Editura Adrian Păunescu, reactivează cenaclul, interzis în 1985, cât și o nouă serie a revistei „Flacăra”, moderează emisiuni televizate etc. Angrenat în politica militantă, devine
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
slab, inconștient la Început, ajunge până la urmă să-și dea seama că a făcut o serie de greșeli grave față de tovarășii săi (Ă)”. În Întâmpinarea Congresului intelectualilor, aceste Întâlniri se Întețesc. Scrieți pe Înțelesul nostru, tovarăși scriitori 63, - una din doleanțele cele mai longevive ale realismului socialist, Își Începe cariera: „ (Ă). Una din aceste Întâlniri de la care scriitorii noștri au Învățat multe lucruri care vor putea fi folosite În creațiile lor viitoare, a avut loc la fabrica I.O.R. Tinerii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Maria Baiulescu, Calypso Botez și Ella Negruzzi, să prezinte ministrului Justiției moțiunea potrivit căreia, drepturile civile de care se bucurau femeile din Transilvania și Banat încă din timpul Austro-Ungariei să fie extinse în toată țara. Ministrul Hamangiu a promis că doleanța Federației va fi îndeplinită la unificarea legislației 2. Încetarea neașteptată din viață a acestuia a pus din nou sub semnul întrebării atingerea scopului urmărit. În asemenea împrejurări, Grigore Trancu-Iași, fost ministru al Muncii, Cooperării și Asigurărilor sociale (1926-1927), a prezentat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Sănătății și Ocrotirii Sociale, prof. dr. Petre Tomescu, care a prezidat dezbaterile de la „Casa femeii”, a remarcat prestigiul și considerația de care se bucurau asociațiile de femei în toată țara și a dat asigurări că guvernul va ține seama de doleanțele femeilor, cuprinse într-un memoriu adresat direct șefului statului. Readucerea teritoriilor răpite de Rusia sovietică între granițele țării și reinstaurarea autorităților civile românești pe aceste teritorii, în anii 1941-1942, au fost privite cu satisfacție de opinia publică democratică. Organizațiile de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.), întrunindu-se astăzi, 28 februarie 1932 în sala „Teatrului Ventura” în ședința publică sub președinția D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației, ascultând cuvântările membrelor sosite de prin toate unghiurile țării, prin care s-au expus doleanțele femeilor cu privire la nedreptățile Codului Civil și a Legii electorale în vigoare, cere guvernului și parlamentului țării următoarele: I. Acordarea drepturilor civile pe baza deplinei egalități conf. Art. 6 din Constituție. Aceasta nu numai ca o chestiune de demnitate pentru mama
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru femeile Vechiului Regat și Basarabia, care sunt în inferioritate față de surorile lor române din Ardeal și Bucovina, ce s-au bucurat de aceste drepturi, chiar sub vechea dominație străină. D-l Ministru Hamangiu a promis a lua în considerare doleanțele prezentate de delegatele Congresului, la lucrarea unificării. Această promisiune nu a putut fi realizată atunci, pentru că soarta crudă a răpit după aceea, în scurtă vreme, pe distinsul Ministru al Justiției, Hamangiu, din activitatea sa. Activitatea „Uniunii” și „Asociației pentru drepturile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Trancu-Iași o telegramă cu mulțumire și apreciere. Stăruința aceasta neobosită a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o mare satisfacție pentru această favorabilă rezolvare a doleanțelor lor, au exprimat mulțumiri bărbaților generoși, care satisfăcuseră cererile lor drepte. Astfel, „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române” din București, a organizat în ziua de 21 aprilie, o mare recepție de mulțumire pentru toți cei ce au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
știm ce primejdie ne așteaptă și pe noi, sub un astfel de regim, nu putem rămâne nepăsătoare, trebuie să ne împotrivim. Astfel au înțeles acelea, care au format o secție a Blocului pentru apărarea libertăților democratice, al cărui program înglobează doleanțele democrației amenințate. La acest program s-au mai adăugat câteva puncte, interesând mai ales masa femeiască: 1) Apărarea muncii femeii. a) Salar corespunzător muncii - pentru aceeași muncă, salar egal lucrătoarei și lucrătorului; b) Drept egal la înaintare în instituțiile de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sufletească a acestui popor pentru care generații întregi au luptat din greu pentru independența și ridicarea lui morală și materială. În afară de această luminoasă intervenție feminină în luptele politice, s-a făcut o constatare și anume că punctele de sprijin și doleanțele feminine au găsit un puternic ecou în Partidul Național-Țărănesc care prin însăși glasurile președintelui lui d-l Iuliu Maniu și vicepreședintele d-l dr. N. Lupu, s-a afirmat ca un adept și apărător al drepturilor femeii. De altfel aceste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la un moment dat pentru că exista o situație conflictuală, nu așa cum se Întâmplase În 1990, pe fondul opoziției, ci din cauza unor oameni care Îi fuseseră aliați, o parte dintre revoluționarii care Îl așteptaseră cu o lungă listă de „revindecări”, de doleanțe. Iliescu a tras, cred, anumite Învățăminte. Pe de altă parte, iată că substitutul său, Adrian Năstase, nu a Învățat absolut nimic din cei patru ani la conducerea țării. El crede că Într-o Românie a mileniului trei se mai poate
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a șefului, a patronului, a directorului (unei întreprinderi, unei școli etc.), a unui ministru sau a unui președinte trimite la relația pe care subiectul o are cu puterea. În funcție de scenariu, relația în cauză este armonioasă sau problematică. Visul poate compensa doleanțele reale. De exemplu, poate permite exprimarea agresivității, ostilității și a ranchiunii simțite în raport cu autoritatea. Dar șeful poate fi și o reprezentare simbolică a tatălui sau a mamei, un substitut parental ce reactivează prejudiciile suferite în copilărie. Când cel ce visează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
educative sau resurse cu caracter formativ pentru cel care învață (sau tânjește către așa ceva) fără nici o restricție de genul: blocaj sau selecție puternică la intrare, ritm de muncă riguros prescris, constrângeri privind înaintarea în învățare, respectarea unui sistem normativ exterior doleanțelor individuale. Principiul garantează un parcurs individualizat, în funcție de interese, posibilități și dorințe. Deschiderea este dată de facilizarea inserției educatului într-un sistem de formare, de accesibilitatea principială într-un cadru instructiv, de caracterul democratic al intrărilor și ieșirilor din sistem. Și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
stat sârbesc sub conducerea sa - pe mai vârstnicul său frate, Sava Brancovici, mitropolitul Ardealului. Interpret pe lângă capuchehaia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, la Poarta Otomană, între 1663 și 1667, pleacă, în 1668, cu solia mitropolitului Sava, la Moscova, pentru a prezenta doleanțele Bisericii Ortodoxe, persecutată în Ardeal, și planul secret al unei alianțe antiotomane. Perspectiva organizării unei ligi creștine de către Imperiul Habsburgic și Rusia îl fac să trateze, în secret, cu agenți imperiali și, în 1673, cu domnitorul muntean Grigore Gh. Ghica
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
străinătate, vorbea apăsat un ban mai greu, și am rămas aici la voi, pe fundul apei, din dorința stăpânului de a-și obține un loc de muncă cinstit în afara țării, dacă în țară nu se poate. Zâna nopții ascultase toate doleanțele în mare liniște, le înregistrase pe reportofonul ei ca să le ducă spre nori, la Lăcașul cel sfânt. În drumul ei trecuse prin parcul copiilor și reparase un carusel stricat, vizitase animalele circului poposit în oraș și rezemase puiul de elefant
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
în fața mea. Se ridică apoi și luă sticla, numai pentru a se așeza din nou. Își turnă jumătate de pahar, luă o gură, după care spuse: Mi s-a transmis să-ți vorbesc mai întâi de afaceri, și apoi de doleanțele mele. Și cine ți-a transmis? întrebai curios. Se uită la mine aproape uimit, după care zise pe o voce înceată: Sincer, băiete, după câte am auzit, te-aș fi crezut mai deștept. Împăratul m-a trimis. Mai luă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mantie din cap până-n picioare. Probabil văduva unuia dintre foștii lui clienți. N-o s-o lase să se zbată în greutăți. I-o indică din bărbie lui Seianus: — Spune-i lui Lygdus să se ocupe de ea, să vadă ce doleanțe are. Mai privește o dată peste umăr către necunoscută. Tresare nervos. Are totuși ceva... nedeslușit..., chiar familiar. Plautius Silvanus îi urmărește mișcările cu coada ochiului. Observă scânteia de frustrare pe care caută zadarnic să o înăbușe. Pleacă la rândul său fruntea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe cale administrativă ca urmare a faptului că a înlocuit Comitetul Permanent, ale cărui atribuții erau preluate de către prefect 682. Deoarece legea de organizare a Dobrogei din 1880 nu acorda locuitorilor Dobrogei dreptul de a-și alege reprezentanți în parlamentul României, doleanțele acestora erau aduse la cunoștința suveranului sau a guvernului de către delegații formate din rândul consilierilor județeni 683. Atribuțiile Comisiei Permanente, care în stânga Dunării administra interesele județului între sesiunile consiliilor județene, erau îndeplinite de către prefecți 684. În 1913 s-au abrogat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]