514 matches
-
fumul de țigară. După ce și Mary a ajuns să se ocupe de cafeluța ei, Lary a început să povestească, pierdut în amintiri. O zi din viața unui om al mileniului 4 Astrul zilei se ridică încet la orizont ca o dolofană căpșună pe fondul trandafiriu creat de zdrențele de nori care mai împestrițează cerul. După ce a devenit portocală, s-a înfoiat într-o strălucitoare lămâie care înțepa cu razele ei vegetația în deșteptare. Mii de diamante au răspuns sub aceste raze
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai multe comune. Pe soba de care vă spun, modelase pe frontoanele capitelurilor crenguțe cu strugurei aurii, ținute în mânuțe de doi îngerași dolofani. Pe patul de lângă geam, care era foarte îngust, că abia încăpea în el un singur om, se vedeau hainele amantului, aruncate în dezordine. - De ce-ți pare bine, iubito? - Că o să mai stai cu mine, Costele. Abia a trecut de
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
grijă, șchiopătând ușor din cauza bătăturii din talpa piciorului stâng ce-l sâcâie de ceva vreme. O salută mecanic pe Margareta lu’ Fâșneață, care se chinuiește să bage-n curte o gâscă greoaie și crăcănată, însoțită de vreo zece - doisprezece boboci dolofani și gălăgioși, ce ciuguliseră până atunci iarba măruntă de pe marginea șanțului. De pe o scară de lemn sprijinită de peretele casei, Mihai Fâșneață însuși - care se străduia, pare-se, să regleze o antenă parabolică, fixată aproape de streașină - ridică mâna în semn
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
face loc ! Ochii băiatului păreau suspendați între două lumi : o lume prinsă în hora timpului și o singurătatea ce le devora celor doi tineri prezența! Viorica , cealaltă vecină a lui Dio, e c-un an mai mică. Însă e mai dolofană ș-i place la fel de mult hora și să petreacă de câte ori are ocazia! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (24) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel
DEŞERTUL DE CATIFEA (24) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345846_a_347175]
-
și pământul la fel, nu să închizi ușa cu cheia îndată ce-ai intrat în cutia ta de chibrit. Te-ai călcat singură pe picioare și rufele lenjeriei corpului slab le-ai apretat ani în șir ca să nu se vadă dolofanul de suflet , îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Referință Bibliografica: Povârniș / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1211, Anul IV, 25 aprilie 2014. Drepturi
POVÂRNIŞ de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347949_a_349278]
-
din buzunare pentru a încropi discuții, ce păreau că n-ar mai putea suporta vreo amânare. Alții își scoteau laptopurile de prin genți, sau desfăceau foșnitoarele pungi de snacsuri, ori ambalajele de ciocolată. Irinei îi atrase imediat atenția o tânără dolofană, cu o expresie de copil îmbufnat, care se grăbise să își schimbe locul, așezându-se cu fața spre direcția de mers a trenului, de îndată ce acesta se pusese în mișcare. Cu o mână își trăgea rucsacul spre ea, pentru a-i
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
se aplecaseră asupra telefoanelor, păreau niște cloști grijulii înfoiate pe deasupra puilor lor și pentru care nimic altceva nu mai conta. Totuși, cea de-a doua fată părea să fie mai concisă și în scurt timp, închise telefonul. Între timp, tânăra dolofană, încheind din nou cu un “pupic dulce” conversația, închise telefonul și se întinse să scoată din rucsac un laptop, pe care se grăbi să îl deschidă, așa cum și cealaltă făcuse deja de mai multă vreme. După câteva clickuri rapide, interesul
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
am terminat-o repede, dar un ne încumetam să ne despărțim. - Încercăm și o prăjitură? - A, nu. Eu țin cură de slăbire. Toată viața am ținut. Tot timpul am fost prea corpolentă. Și la voley mi se spunea Dolly... de la dolofană. - Eu cred că de la păpușă. Sunteți o femeie foarte frumoasă... Avea un ten strălucitor de alb, o piele netedă și gropițe în obraji. Nu puteai spune cu ce râde mai frumos, cu ochii sau cu gropițele acelea ... Citește mai mult
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
am terminat-o repede, dar un ne încumetam să ne despărțim.- Încercăm și o prăjitură?- A, nu. Eu țin cură de slăbire. Toată viața am ținut. Tot timpul am fost prea corpolentă. Și la voley mi se spunea Dolly... de la dolofană.- Eu cred că de la păpușă. Sunteți o femeie foarte frumoasă...Avea un ten strălucitor de alb, o piele netedă și gropițe în obraji. Nu puteai spune cu ce râde mai frumos, cu ochii sau cu gropițele acelea ... XXXI. CAFEAUA VORBITĂ
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
leneș, apoi, rostogolindu-se, s-au aliniat în stânga cifrei unu... Poetul privi rândul și le zise: Vedeți, împreună suntem un milion. Și scrise la calculator: 1000000... Și îndată zerourile s-au făcut și mai vajnice, și mai importante, și mai dolofane, înghesuindu-se, fiecare să dețină o parte cât mai mare din milion. În această îmbulzeală zerourile l-au împins pe Poet la perete, strivindu-l. Cu greu Poetul s-a retras din rolul său de Unu pentru un milion, și
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
leneș, apoi, rostogolindu-se, s-au aliniat în stânga cifrei unu... Poetul privi rândul și le zise: Vedeți, împreună suntem un milion. Și scrise la calculator: 1000000... Și îndată zerourile s-au făcut și mai vajnice, și mai importante, și mai dolofane, înghesuindu-se, fiecare să dețină o parte cât mai mare din milion. În această îmbulzeală zerourile l-au împins pe Poet la perete, strivindu-l. Cu greu Poetul s-a retras din rolul său de Unu pentru un milion, și
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
cum e? Tata avea în curte pomi fructiferi și vreo 200 de butuci de vie. După ce muncea primăvara să o cotorască, să o lege, să o sape, vara să o prășească, să o stropească de două-trei ori, toamna când strugurii dolofani de conderă, nohan, țârțără, 1001, 100... și nu mai ce soiuri se coceau apăreau graurii. Sute de grauri se instalau pe tăcute pe firele electrice de la stradă. Apăreau cercetașii, care dădeau două-trei roate pe deasupra și apoi raportau șefului. Se instala
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
apel părinții neglijenți. În joc este viitorul copilului, viitoarea populație a urbei și a globului terestru. Nu este o joacă. În educație sunt entități în care natura ne ajută. Un copilaș învață să meargă, dea-bușilea apoi mândru în două piciorușe dolofane fără intervenția unor dascăli. Dragostea bunicilor poate avea un rol dar insignifiant. Spre exemplu Cosimo robotul japonez care poate juca și fotbal a necesitat zeci de specialiști în mecanică, biologie, fizică și chiar meteorologie si aproape 10 ani de „studiu
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai multe comune. Pe soba de care vă spun, modelase pe frontoanele capitelurilor crenguțe cu strugurei aurii, ținute în mânuțe de doi îngerași dolofani. Pe patul de lângă geam, care era foarte îngust, că abia încăpea în el un singur om, se vedeau hainele amantului, aruncate în dezordine. - De ce-ți pare bine, iubito? - Că o să mai stai cu mine, Costele. Abia a trecut de
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
mulți ești tu dorită, Dar mie, amintiri îmi țeși. Cobor încet, fir-ar să fie, Spre frageda-mi copilărie, Acel tărâm plin de mister, Cu veri fierbinți și ierni cu ger, Mă văd pe schiuri pe tăpșan, Cu nasul roșu, dolofan, Mămuca, tare furioasă, Strigând: ,,Mai treci băiete-n casă!” Mă văd înconjurat mereu, De grija sufletului său, O văd muncind din zori în seară, Torente de-amintiri, coboară iară.. . . La gura sobei, vreau să mai stăm iară, Să-mi faci
DĂ LAMPA-N JOS de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345200_a_346529]
-
cam de aceeași vârstă aproximativ, zburdaseră curioși și nerăbdători în jurul cuptorului vechi de cărămidă din fundul curții, ce duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Citește mai mult Sub
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
cam de aceeași vârstă aproximativ, zburdaseră curioși și nerăbdători în jurul cuptorului vechi de cărămidă din fundul curții, ce duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat.... XXX. POVESTE DE IARNA
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
dotare... Cam asta se urmărește Să se împartă posturile, Țara mea se prăbușește, Ei să-și facă rosturile... Mulți se jură pe icoane Că dă bine la naivi, Dar în minte au ciolane Că doar sunt mereu parșivi... Ciolanele îs dolofane Și le duc la loc umbros Că țin loc de talismane La îndemână pentru ros... Stau cu zâmbetul pe buze Au furat și-au bună stare, Nu e lege să-i acuze, I-au doi ani cu suspendare... Referință Bibliografică
ŢARA NIMĂNUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375179_a_376508]
-
că a scăpat de senzația transmisă de mângâierile colegei de cameră, a luat buretele și schimbând locul cu noua sa amică, o încerca o stare de jenă, nu avea curajul să-i mângâie umerii, spatele și mai ales poponețul cam dolofan al Cristinei. Când trecea buretele peste pielea fetei o făcea cu teamă. Uitase de faptul că acest lucru la făcut de atâtea ori împreună cu surorile sale. Fata era o străină pe care o cunoștea de două - trei ore și deja
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
și câteva bucăți frumoase de crap. Băieții erau în culmea fericirii. Nu-și dezlipeau ochii de la oglinda strălucitoare a lacului, cu toate că, cu soarele în față, lacrimile li se prelingeau supărătoare pe obraji. Șterse cu mâneca hanoracului, ele lăsaseră pe obrajii dolofani, dâre maronii, așa încât, acum, copiii păreau camuflați de-a binelea. - Unchiule! - Liniște, porunci căpitanul, celui mai mic soldat. - Pot să încalc puțin legea de aur? E un caz de extremă urgență! - Și care ar fi acela? - Mă trece treaba mare
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
la urare: La mulți ani ! Și bună stare... Pe masa s-avem de toate Ce să bem și preparate, Așa cum o vorba vine: Români voi,să trăiți bine!? -De vă pare, o insultă Mai tăiem cincizeci la sută, S-avem"dolofan" bugetul Și apoi vă spun secretul: -Cât timp fi-vom noi la "manșă" Mai tragem o noua "tranșă" Și ca să sărim"sincopa" Golim de bani Europa! Mai apoi, fără sfială “Secăm”banca Mondială! Referință Bibliografică: Realitate și visuri de Crăciun
REALITATE ŞI VISURI DE CRĂCIUN. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371767_a_373096]
-
viscolul și ninsoarea, căci auzise de durerile îngrijorătoare ce o apucau adesea, de la o săteancă ce se ocupa de curățenia bisericii. Petrecură împreună ziua, Maria pregătind masa de seară din fasolea ce i-o dăruise mama ei împreună cu o pâine dolofană coaptă pe vatră, așa cum numai ea știa să facă, iar bunica alintându-și nepoțica, ce nu își mai încăpea în piele de bucuria atâtor răsfățuri. Lina era îngrijorată pentru sarcina Mariei și acele junghiuri nu-i dădeau pace, căci știa
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
căruia se obținea cel mai dulce must și cel mai gustos și aromat vin. Printre iubitorii de licoare a lui Bachus, umbla o vorbă:” Mustul e copil în leagăn ./ După ce-a- mplinit un an,/ Vinul bunelor podgorii e ca pruncul dolofan.” Cred că sunt și azi oameni în sat, care mai știu de via lui Codreanu. Când s-a făcut colectivizarea, lui tetea i-au arat nu numai via, ci i-au brăzdat și inima. A trecut dincolo, neîmpăcat, în august
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
mulți ești tu dorită, Dar mie, amintiri îmi țeși. Cobor încet, fir-ar să fie, Spre frageda-mi copilărie, Acel tărâm plin de mister, Cu veri fierbinți și ierni cu ger, Mă văd pe schiuri pe tăpșan, Cu nasul roșu, dolofan, Mămuca, tare furioasă, Strigând: ,,Mai treci băiete-n casă!” Mă văd înconjurat mereu, De grija sufletului său, O văd muncind din zori în seară, Torente de-amintiri, coboară iară.. . . La gura sobei, ... Citește mai mult Dă lampa-n jos, lumina
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
mulți ești tu dorită,Dar mie, amintiri îmi țeși.Cobor încet, fir-ar să fie,Spre frageda-mi copilărie,Acel tărâm plin de mister,Cu veri fierbinți și ierni cu ger,Mă văd pe schiuri pe tăpșan,Cu nasul roșu, dolofan,Mămuca, tare furioasă,Strigând: ,,Mai treci băiete-n casă!”Mă văd înconjurat mereu,De grija sufletului său,O văd muncind din zori în seară,Torente de-amintiri, coboară iară.. . .La gura sobei, ... XXIX. UITĂ-MĂ, de Ionel Davidiuc , publicat în
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]