333 matches
-
dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor. În vestul comunei, culmile cristaline căptușite cu calcare și dolomite, formează vârfuri cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m. Proeminente apar vârfurile Preluca Dreptului, La
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Unii dintre ei și-au abandonat locurile de baștină pentru a munci în industria minieră, care joacă un rol important în acest stat. Orissa ocupă un loc de frunte în India din punctul de vedere al extracției de crom, mangan, dolomită și grafit
Orissa () [Corola-website/Science/304699_a_306028]
-
Est și Nubia, Malahit din Sinai și turcoaz, precum și săruri. Extrăgeau granit roșu, gri și negru de lângă Aswan, calcar în apropiere de Memphis în dealurile Muqattam, gresie din Munții Roșii, alabastru de la El Amarna, diorit, marmură, ardezie, gresie, bazalt și dolomită toate necesare pentru construirea monumentelor grandioase. Argintul era rar, iar fierul a fost prelucrat foarte târziu. După ce le extrăgeau, egiptenii topeau metale precum cupru și bronz în cuptoare primitive. Cărbune din lemn, adesea din lemn de salcâm era utilizat pentru
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
separat ulterior prin metoda Bayer aluminiul de aluminat. În geologie se face o deosebire între bauxitele cu silicați (bauxite laterit) de cele cu carbonați, bauxitele ce conțin carbonați (bauxite carstice) care au fost descoperite anterior fiind întâlnite în calcare și dolomite ele apar sub formă de argile fiind intens degradate de acțiunea intemperiilor. Bauxitele cu silicați (bauxitele laterit) fiind în prezent importante din punct de vedere economic, sunt întâlnite frecvent asociate cu roci ca granit, gnais, bazalt, sienit, argilă și șisturi
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
marcasita se descompune mai ușor decât pirita, în acest proces de descompunere trece prin mai multe faze intermediare, ca de pildă se transformă prin oxidare în limonit (FeO·OH) cu eliberare de acid sulfuric. Marcasita este întânită asociată cu Calcita, Dolomita, Fluoritul, Galenitul, Pirita, Pirrhotina și Sphalerita. Cantități mai importante de marcasită se pot întâlni în Llallagua în Bolivia; Essen, Freiberg și Wiesloch in Germania; Champagne în Franța; Chiuzbaia în România; Reocin/Santander în Spania; Vintířov în Cehia; sowie Joplin/Missouri
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formațiunea de Voșlobeni este constituită din micașisturi cu nivele de paragnaise, cuarțite și amfibolite, cu nivele de dolomite și calcare cristaline (Turnu Roșu, Piatra Albă). Tipul și subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, întâlnindu-se și solurile brun eumezobazic și brun acid. Printre culmile notabile cuprinse în perimetrul rezervației se numară vârfurile Buhăescu Mare (2221 m
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
nord-estică a satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", are o suprafață de 0,10 hectare și reprezintă un aven săpat în roci solubile; cu depozite de marmură (rocă metamorfica) și dolomite (rocă sedimentara).
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
în zonele bogat concreționate. Se consolidează poarta și se schimbă dispozitivul de închidere. 1999 - se explorează o galerie în Sala Mamuților (cu posibilități de continuare) și o serie de mici galerii în Labirint. Peștera este dezvoltată integral în calcare și dolomite triasice anisian ladiniene ale autohtonului de Bihor, pe două nivele principale de carstificare: unul superior fosil și unul inferior activ. Primul nivel este compus din galerii în general rectilinii și cu înălțimi variabile (de la 0,5 până la 15 m), bogat
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg,Fe)SiO și
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
în Vârful Hășmașul Mare. Structura geologică a Munților Hășmaș (cunoscuți și sub denumirea de "Hăghimaș" sau "Curmătura") este alcătuită la bază din șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase (între Piatra Singuratică și Platoul Ocsem), andezite, dolomite și calcare (stâncăriile din Hășmașul Mare), șisturi cu mică albă (Piatra Singuratică), roci microcristaline (Hășmașul Negru), grohotișuri, gresii și conglomerate, cu o mare varietate de forme reliefale: vârfuri stâncoase (Hășmașul Mare 1.783 m, Oatra Ascuțită 1.668 m, Curmătura
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
construită în alt stil. Stația finală de la Retișoara a fost desființată în 1970 după ce un alt tunel a fost construit între mina subterană de la Ghelari și Uzina de preparare a minereului de la Teliuc. În 1971 s-a deschis cariera de dolomită, talc și calcar la Crăciuneasa și s-a dezafectat linia pe o porțiune de 3km între stația finală de la Retișoara și o nouă stație finală s-a creat la Crăciuneasa. În 1976 s-a efectuat și o reparație capitală a
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
definitiv în 1990. Se mai efectuau transporturi de călători doar la cerere. Viaductul original peste valea Zlaștiului a fost casat și înlocuit în 1992 pentru a suporta tonaj mai mare. Pe linia de 13 km se transportau talc, calcar și dolomită dinspre Crăciuneasa spre fabrica de dolomită de lângă Zlaști și combinatul siderurgic din Hunedoara până în 2000. În 2000 firma austriacă care a construit linia a trimis o notificare menționând expirarea garanției de 100 ani pentru poduri. În 2001 conducerea fabricii de
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
transporturi de călători doar la cerere. Viaductul original peste valea Zlaștiului a fost casat și înlocuit în 1992 pentru a suporta tonaj mai mare. Pe linia de 13 km se transportau talc, calcar și dolomită dinspre Crăciuneasa spre fabrica de dolomită de lângă Zlaști și combinatul siderurgic din Hunedoara până în 2000. În 2000 firma austriacă care a construit linia a trimis o notificare menționând expirarea garanției de 100 ani pentru poduri. În 2001 conducerea fabricii de dolomită din Zlaști a decis casarea
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
dinspre Crăciuneasa spre fabrica de dolomită de lângă Zlaști și combinatul siderurgic din Hunedoara până în 2000. În 2000 firma austriacă care a construit linia a trimis o notificare menționând expirarea garanției de 100 ani pentru poduri. În 2001 conducerea fabricii de dolomită din Zlaști a decis casarea liniei pe o lungime de 11 km între Zlaști și Crăciuneasa neținând cont de valoarea istorică și turistică. Tot atunci au casat sau au vândut și materialul rulant care nu era folosit (vagoane, locomotive, etc.
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subțiri paleogene medii și sarmațiene alcătuite din calcare, marne, argile și nisipuri. În partea sud, depozitele sarmațiene
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol numeroase bogății: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 - 1980 au pus în evidență însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc exploatate
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
gratuit din partea Comisiei Europene. Din punct de vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
pe culmile însorite și domoale, sub forma unor cătune adunate, cum este cazul localităților Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, Poiana Răchițelii etc. Din punct de vedere geomorfologic se constată efecte de eroziune și forme de relief determinate de acestea. Zona dolomitelor - folosite și la construcția Castelului Corvineștilor - este străbătuta de vai cu pereți abrupți. Climă acestei zone poate fi încadrată într-un climat continental temperat ,putându-se afirmă că există un microclimat hunedorean cu nuanțe banatice datorat unor elemente locale, precum
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil depozit de substanțe minerale utile, în special minereuri de fier, zinc, talc, marmură, dolomite și calcare. Din Masivul Poiana Ruscai fac parte șisturi cristaline mezometamorfice care sunt importante în zăcăminte de fier, găsindu-se că depozite lentiforme de siderită de lungimi și grosimi variabile, transformată în limonită în zona de oxidație. Câmpul cel mai
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Filimon. Zăcămintele din acest câmp sunt alcătuite, în special, de siderită legată genetic de calcare cristaline și șisturi clorito-sericitoase că minereu primar aflat în adâncime și din limonită, aflată mai la suprafță. O altă bogăție naturală a pământului o constituie dolomita de calitate superioară, ce reprezintă o varietate de calcar în care carbonatul de calciu este amestecat în proporții variabile cu dolomita și conține un procent de mangan. Calcarele dolomitice se îmtind de la Hunedoara până la Lelese, exploatările principale aflîndu-se la Craciunoasa
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
primar aflat în adâncime și din limonită, aflată mai la suprafță. O altă bogăție naturală a pământului o constituie dolomita de calitate superioară, ce reprezintă o varietate de calcar în care carbonatul de calciu este amestecat în proporții variabile cu dolomita și conține un procent de mangan. Calcarele dolomitice se îmtind de la Hunedoara până la Lelese, exploatările principale aflîndu-se la Craciunoasa și Lelese. În vest, în zona Lelese și Gojâdia se află zăcăminte de talc, de o calitate superioară. El este de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
la 440.9 mg/l, creând un mediu abiotic. Principalele surse de poluare a aerului de pe cursul râului Cerna sunt: unitățile siderurgice SC Mittal Steel SĂ Hunedoara, unitățile de producere a materialelor de construcție , SC Macon SĂ Deva, SC Talc Dolomita SĂ Zlaști. SC Mittal Steel SĂ Hunedoara varsă în râul Cerna ape uzate evacuate prin 23 de canale de evacuare ale unității, ca materii prime Nichel plăci cu o concentrație de 29474Kg/2000 și FeCrNi cu o concentrație de 5600
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
bioxidului de carbon; eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj) și alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic). În ceea ce privește condițiile de carstificare, ele sunt de mai multe categorii. a) Condiții litologo-structurale includ: existența unor roci carstificabile (calcar, dolomite, cretă, gips, sare); solubilitatea rocii; puritatea, grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și bine deprinși cu regulata sfărâmare a stâncilor și cu producerea de bolovani din care să se facă pietrele de pavè", altfel spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a ciocanelor (nu și a dălților), reducea sensibil și costul operațiunii, după
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dincolo de faptul că devenea "hurducătoare" pentru trăsuri era de natură să genereze dese denivelări și gropi, lesne evitabile, în opinia sa, prin înlocuirea acelor bolovani cu materialul rezidual rămas la tăierea pietrelor cubice, pregătit ca pietre naturale, din stâncile de dolomită mult mai trainice de la Movila lui Purcel. În sfârșit, pentru că piatra necesară facerii sau întreținerii șoselei între Iași și Vaslui (altminteri, de calitate inferioară) se aducea de la Fundu Pocrecii, "cu cară, din depărtare de o zi", socotea nimerit a propune
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]