599,398 matches
-
cu atît mai ciudat faptul că ea trece neobservată. Ca filolog, te pot interesa în cartea lui Searle ipotezele despre natura și funcția limbii, înțeleasă și descrisă ca instituție socială, sau implicațiile tezelor sale privind relația realitate - reprezentare într-un domeniu ca teoria literaturii. În mod evident însă, deschiderile oferite de discursul lui Searle sînt mult mai largi - limba, reprezentările și raportul lor cu realitatea sînt constante ale discursului filosofic al ultimelor decenii, iar Realitatea... este un titlu de referință pentru
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
ca teoria literaturii. În mod evident însă, deschiderile oferite de discursul lui Searle sînt mult mai largi - limba, reprezentările și raportul lor cu realitatea sînt constante ale discursului filosofic al ultimelor decenii, iar Realitatea... este un titlu de referință pentru domenii din cele mai diferite. O scenă banală dintr-un restaurant din Paris, bani, căsătorii, jocul de șah și alte asemenea fapte, minore, cotidiene, poartă "povara metafizică" a realității sociale și formează materia auxiliară de analiză a unei argumentații ce seduce
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
căutări a apărut în 1993, ca rezultat firesc al două dintre preocupările sale dominante. Prima dintre acestea presupune, după cum aminteam, aflarea unui echilibru între o tentație manifestă către ateism și imboldul de a-și desluși cât mai aplicat semnificațiile unui domeniu de spiritualitate de care s-a simțit atașată întreaga viață. "Copilă fiind, am avut tot felul de convingeri religioase puternice, dar prea puțină credință în Dumnezeu. Există o distincție între convingerea în legătură cu un corpus de reprezentări și o credință care
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
de furt de pietre de construcție, Bastilia a furnizat prizonierilor material pentru locuințe. Pe vremea aceea lucrul părea normal, dar, în condițiile legislației și protecției moderne a monumentelor, el echivalează cu o crimă. Ce se întîmplă pe Șimian e de domeniul absurdului. Hoții au profanat mormintele neștiind că turcii nu se îngroapă cu bijuterii ori valori, precum unii creștini. Osemintele zac printre pietre tombale sparte și răsturnate. Cetatea scade văzînd cu ochii. Un început de agricultură privată animă viața insulei pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
care au aerul de a fi variante ale aceleiași fotografii. Publicarea unei colecții de imagini atît de rare e, fără îndoială, un eveniment în sine, dar apariția se cuvine a fi remarcată și pentru faptul că ea ține de un domeniu care, în România, e departe de a fi înfloritor: antropologia vizuală. Importanța imaginii ca document antropologic a fost sesizată de multă vreme, practic imediat după apariția tehnicii fotografice ca atare, teoretizată - chiar dacă această teorie nu e nici astăzi bine articulată
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
București, 2001) pe care o așteptam de multă vreme și care răspunde atât dorințelor unui public mai larg, iubitor al operei lui Proust, cât și unor exigențe academice. Este rezultatul unei vieți de pasionată cercetare de istoric literar într-un domeniu pe cât de important pe atât de puțin explorat: relația dintre "Marcel Proust și românii", sintagmă încăpătoare prin care Cornelia Ștefănescu desemnează atât o seamă de circumstanțe biografice - urmărite în textura lor cea mai fină - care îl pun pe Proust într-
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
cu scriitorii puterea se datora împrejurării că nici unora, nici altora, cu excepția lui Camil Petrescu - nu le trecea prin cap. Lipsită de legimitate, considerând, după litera leninistă, artele ca instrumente de nădejde ale propagandei și fiind la mare nevoie într-un domeniu ce producea mult mai mult alb din negru decât marfă, conducerea comunistă i-a atras pe participanții tuturor artelor, cu marcată preferință pentru cei cu faima omologată. Cu impozanta lui statură, pretinzând un copios consum alimentar și mai în genere
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
că erau prea mulți evrei printre cei împreună cu care îmi propusesem să înființez institutul. El personal nu era, nici pe departe, antisemit, voia doar să îmi atragă atenția asupra tristului adevăr că în Ungaria antisemitismul nu se restrîngea doar la domeniul trecutului și, în consecință, dacă doream să reușesc, trebuia să țin seama de acest aspect. Mi-a înțeles indignarea, fără a omite totuși să sugereze că îl contraria o asemenea reacție din partea unui german. Începusem să mă simt din ce în ce mai nesigur
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
aruncă - la figurat vorbind - vitriol în față, astfel încât să fie deposedat rapid de prestanță și autoritate. După opinia (psihanalizabilă) a lui Ion Bogdan Lefter, cartea lui H.-R. Patapievici este "stufoasă și greoaie", dovedește "insuficiența documentării" și "incultură" în multe domenii. S-ar putea pune întrebarea de ce mai este nevoie de o asemenea mobilizare de forțe pentru combaterea unui autor lipsit de valoare, insignifiant, fără șanse de a rămâne în istoria filosofiei. Preîntâmpinând întrebarea, Ion Bogdan Lefter recurge tot la o
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
la care totuși încă nu renunț, că una dintre problemele pieței noastre culturale este lipsa receptării eficiente a cărții, că sînt foarte multe cărți bune care trec aproape neobservate, că nu există un comentariu adecvat, că sînt o mulțime de domenii în care publicarea unei cărți rămîne fără ecoul de specialitate necesar - mă gîndesc de pildă la filozofie. Prin urmare, faptul că, în ciuda acestor premise, era atît de multă lume, foarte diversă, foarte mulți tineri, mi s-a părut un semn
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
precis orientat în explorarea care nu lasă să scape nimic, dar nici nu compromite prin exces de minuție, întregul. Extinderii informației i se adaugă o cumpănită explorare concentrată în adîncime. Proiecția vastă în stare să arunce punți spre sinteze între domeniile cele mai diferite, ceea ce presupune matură cunoaștere a culturii, și literaturii, dar și a cunoașterii problemelor epocii, altele decît cele abia menționate, Și, mai presus de orice, presupune știința celor trei autori ai "notelor" de a se aventura printre miile
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
pentru a face să treacă un mod de a judeca lumea." Ar fi aici o explicație pentru felul în care articolele Irinei Nicolau își cîștigau cititori, și eu am fost printre ei, fără ca acești cititori să aibă vreun interes în domeniul respectiv. Textele grupate în rubrica Cotidian și sărbătoare, de pildă, erau întotdeauna mai mult decît o judecată a etnologului, erau, așa cum autoarea explică aici, "un mod de a judeca lumea" de azi. Cu alte cuvinte, autoarea se înscrie în acel
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
două decenii dă mai bine să spui că ești etnolog și mai bine încă este să pretinzi că faci antropologie culturală. Opțiunea mea este alta, prefer să mă consider scriitoare, una preocupată în mod natural de problemele care intră în domeniul etnologiei." Oricine va deschide această carte va vedea repede că autoarea are motive întemeiate să se considere așa ceva. Iată cîteva titluri de articole: "învățăturile mele către fiul oricui", "Două babe, o pisică și ghemul istoriei", " Instantaneu cu veceu, lavabou și
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
în Televiziunea Română, la Centrul Independent de Studii Sociale și ca director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Pavel Câmpeanu reușește să îmbine în Ceaușescu: anii numărătorii inverse propriile amintiri și experiențe cu atitudinea de cercetător în domeniu, ceea ce face din această carte ceva mai mult decît un volum de memorii (apărute de altfel în număr mare în ultimii ani). Există însă o problemă în alcătuirea cărții - și anume faptul că, deși autorul citează pe parcurs diferite surse
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
care să se adauge indicelui de nume. Din nefericire, acest lucru face lucrarea să se situeze cam prea mult în categoria abordările pe cont propriu pe validitatea cărora cititorul nu poate conta (de vreme ce e nevoie de o mare competență în domeniu pentru a judeca afirmațiile oferite). Recenzentul ar vrea de aceea să se oprească asupra unui asemenea aspect a cărui natură controversată a observat-o de la apariția unui fragment din lucrare în revista 22 în care se discuta problema "evreizării aparatului
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
foarte greu să lucrezi cu o astfel de carte - în măsura în care ea merge prea puțin pe o argumentare credibilă la nivel, să-i spunem, științific, și mult mai mult pe argumentul de autoritate; Pavel Câmpeanu este într-adevăr o autoritate în domeniu, însă cea mai recentă carte a sa, Ceaușescu: anii numărătorii inverse, extraordinară în modul în care, de exemplu, autorul reușește să analizeze din perspectivă sociologică universul uman al penitenciarului de la Caransebeș în care el însuși a trăit la vîrsta fanatismelor
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
anexe cuprinzînd documente, de la relatarea lui Bodnăraș despre misiunea sa pe lîngă Marius (Ștefan Foriș) la condițiile din penitenciarul Aiud și organizarea Serviciului de Securitate între 1948 și 1965 - de altfel, Securitatea românească și relațiile ei cu societatea civilă sînt domeniile preferate ale autorului. Publicul românesc are ocazia de a se întîlni cu o lucrare foarte bine documentată, accesibilă fără să fie facilă, cu o bună utilizare a istoriei orale și a documentației de specialitate, moderată în ton și afirmații. Deși
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
manele"; filme de proastă calitate au invadat micile și marile ecrane, făcîndu-ne, vorba cuiva, să ne fie dor de un film sovietic (Tarkovski, Mihalkov), polonez (Wajda) sau chiar românesc (Daneliuc, Pița); și lista ar putea continua. Firește, în toate aceste domenii au existat și apariții de înaltă ținută. În același timp, zone precum cea a teatrului ori a artelor plastice au fost, în cea mai mare măsură, ferite de înlocuitori, plătind în același timp din greu legile economiei de piață (premierele
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
creații pe care eu însă le consideram de interes secundar. Cititorul român știe - grație antologiilor de eseuri grecești apărute la Cluj și București - că sunteți totodată și unul dintre cei mai prestigioși eseiști și că aveți statornice preocupări și în domeniul criticii literare. Care sunt, în opinia dvs., trăsăturile caracteristice ale vieții culturale a Atenei și, în general, a Greciei de azi? E adevărat că am publicat până în prezent trei volume cu eseuri care se referă la opere ale scriitorilor și
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
al prozei, dar și al eseului și al criticii literare. Sunt deosebit de bucuros că la ediția din toamna anului 2001 a Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt, unde Grecia a fost invitata de onoare, au fost lansate opere reprezentative din domeniile citate mai sus, care au stârnit interesul editorilor străini și au fost solicitate spre traducere. Acum, la începutul unui nou secol, ce demersuri credeți că ar trebui făcute pentru o mai profundă cunoaștere a culturilor noastre? Aș dori tare mult
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Acum, la începutul unui nou secol, ce demersuri credeți că ar trebui făcute pentru o mai profundă cunoaștere a culturilor noastre? Aș dori tare mult să contribui, în calitate de președinte al Fundației Uranis, la cimentarea unei mai profunde cunoașteri reciproce în domeniul culturii. Un prim pas îl constituie bursele pe care Fundația le acordă unor tineri absolvenți ai facultăților cu profil filologic care doresc să se ocupe cu promovarea literaturii noastre și cu cercetarea limbii grecești. Aceste burse - la recomandarea profesorilor universitari
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
întreaga recuzită specifică locului. Puțin fericite apar însă cele câteva inserții - aparent accidentale - de vorbă, adăugiri parazitare ce se suprapun cuvântului intonat, un procedeu cunoscut și îndeobște evitat de realizatorii benzilor sonore imprimate. Există stângăcii privind lipsa de experiență în domeniu - Jacquot se află la prima sa întâlnire în zona operei. Astfel pot fi catalogate anume pleonasme, anume ilustrări imagistice ușor naive ce țin a explicita, a însoți, sensul textului cântat, ...sau progresiile episodice în recurență ale personajelor, drept procedeu simplist
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
Epoca a creat, darnic, poeți de soi, Iar ei au creat, în neștire, doar soldățoi." Printre oamenii care se învârteau la Maiak erau destui neomarxiști și neocomuniști de toate orientările, dar nu ei dădeau tonul. Tendința aceasta murise, rămăsese de domeniul trecutului. Ea apăruse în anii ’50, ca o reacție firească la samavolnicia stalinistă: sprijinindu-se pe tezele clasicilor marxism-leninismului; apelând la ele, oamenii încercau să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
1953 sînt 21 de ani. Zdravănă tradiție, ce să zicem! Domnul profesor Niculescu mai amintește că au fost destui cei care nu s-au supus niciodată normei stabilite în 1932 de Sextil Pușcariu. Printre ei, găsim nume de marcă în domeniu: Al. Rosetti, Al. Philippide, Ovid Densusianu. Așadar, Academia Română se zbate să impună o "tradiție" de 21 de ani, neacceptată în totalitate nici la vremea ei. Mi se pare rizibil. Propaganda mi se pare însă punctul tare al tuturor reformelor ortografice
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
locală, armată, poliție, SRI, SIE, în mai toate firmele (cu capital românesc sau străin!) de oarecare însemnătate economică, în consilii de administrație sau în posturi de conducere mai mari sau mai mici din învățămînt, justiție, ministerul public și din alte domenii? Blocada e totală. Mai degrabă va fi desființat CNSAS-ul decît să se afle aceste nume. Problema e mai degrabă morală decît politică sau economică. Din punct de vedere economic, cei mai mulți dintre acești oameni sînt capitaliști convinși și pariază fără
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]