232 matches
-
lucrurilor. O istorie a culturii omenirii, Editura Științifică, București, 1960, p. 310. 197 H.Matei, op. cit., p. 151. 90 UNELTE ȘI ARME Trăsăturile comune aborigenilor erau: viața nomadă, locuințe și unelte simple, Îmbrăcăminte redusă.. Nu cunoșteau olăritul, semănarea plantelor și domesticirea animalelor cu excepția câinelui dingo 198. Ca unelte foloseau toporul și cuțitul de piatră dură șlefuită (cuarțul, cremenea, dioritul, granitul, bazaltul), ce servea la doborârea, despicarea, desprinderea scoarței arborilor, prinderea animalelor ascunse În scorburi (oposum), scoaterea fagurilor de miere, despicarea animalelor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
când se stabilizează răspunsurile (când măcar 50% din participanți ajung la consens). Materialul acumulat se prezintă comisiei de apreciere, care va face o sinteză a soluțiilor date. Critica acestei metode constă în faptul că are tendința de a realiza o domesticire a răspunsurilor neuzuale, însă soluțiile adoptate sunt realiste și pertinente, ceea ce le asigură o rapidă aplicabilitate. 1.7. Metoda Frisco Se bazează pe principiul brainstormingului regizat, în sensul că moderatorul atribuie fiecărui participant câte un rol care să-i acopere
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
M. Lamy, J. P. Turpin, Lejeune. Iată de ce medicii, chiar în sec. XIX, citesc analitic și critic Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență (Londra, 1859), ca și Variația animalelor și plantelor sub influența domesticirii ale naturalistului englez Charles Darwin. Trei celebrități ale sec. XIX grăbesc progresul medicinii: Claude Bernard, Louis Pasteur și Robert Koch. Claude Bernard (1813 - 1878) este elevul lui Magendie și succesorul său la Collège de France. A fost medic, fiziolog ți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
neolitic; până astăzi, În lumea din partea nordică a Eurasiei și Americii și la ultimele popoare paleolitice care au supraviețuit (boșimanii din Africa Sudică, aborigenii australieni și alți câțiva). 10. „MARELE SISTEM” DIN EUROPA ARHAICĂTC "10. „MARELE SISTEM” DIN EUROPA ARHAICĂ" Domesticirea naturii și, În consecință, economia bazată pe producerea hranei nu au constituit o revoluție imediată. La periferia centrelor de dezvoltare inițială, acest nou mod de viață, numit neolitic, nu este acceptat necondiționat: diferitele societăți Îl adoptă sau Îl resping cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adoptă sau Îl resping cu ezitări, oscilații și alegeri, inventând timp de câteva milenii moduri de a-l integra În propriile lor deprinderi. Pe unele continente, de exemplu În Africa, la sud de Sahara, neoliticul nu prinde deloc rădăcini. Iar domesticirea și chiar crearea ideologică a conceptului de „natură” a avut loc În salturi și intermitențe. Mai ales În sfera spirituală nu se observă multe Întreruperi bruște Între paleolitic și neolitic. În zonele de origine a primelor manifestări ale noului mod
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
imposibilă, iar folosirea rituală a animalelor este bine atestată În valea Nilului (Grant, apud Garwood et al., 1991): zeii-animal din Egiptul dinastic Își au aici rădăcinile. Chiar și În Americi, dovezi ale credințelor și cultelor Înfloresc, de fapt, odată cu primele domesticiri, Într-un stadiu arhaic târziu (jertfe funerare și consumarea creierului copiilor, locuri pentru dansuri sacre; Mezoamerica, cca 5 000 Î.Hr.), dar numărul lor crește vertiginos odată cu nașterea societății agrare sedentare În stadiul formativ (din mileniul al III-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
chiar rescrise din temelii în funcție de necesitățile de stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]