538 matches
-
eliberează Eul și posibilitățile acestuia, favorizând capacitățile sale de afirmare. Cazurile de mai sus privesc, pe de o parte, limita impusă persoanei (eșecul, conflictele, Înfrângerea, culpabilitatea, boala, moarteaă sau, dimpotrivă, deschiderea care se oferă persoanei (succesul, realizarea de sine, prestigiu, dominanță, autoritate, putereă. Orice persoană, orice Eu este pus de Împrejurările vieții În situații de tipul celor mai sus menționate. Persoana nu trebuie privită, psihologic, moral sau filosofic, numai din punctul de vedere al „situațiilor Închise” („situațiile-limită” ale lui K. Jaspersă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din schema următoare. În această schemă se poate remarca faptul că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spirituală și morală. El reunește două tipuri: apolinicul și dionisiacul. Tipul latin Caracteristice pentru acest tip uman sunt atitudinea de deschidere, inteligența superioară, expansivitatea și creativitatea. Raționalist, iubește ordinea și gândirea clară, exactă. Manifestă o mare nevoie de libertate, de dominanță, iubește puterea, este activ și caută să impună celorlalți propriile sale legi. Esența acestui tip a fost surprinsă de către Virgiliu, În următoarele versuri celebre (Eneida, VI, 851-853Ă: Tu regere imperio populos, Romane, mememto; Hae tibi erunt artes, pacisque imponere morem
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dacă organizațiile doresc să devină eficiente, vor recurge la alegerea uneia sau alteia dintre aceste forme și forțe organizaționale, la alternanța sau combinarea lor. Iată câteva dintre situațiile tipice pe care le putem întâlni în mediile organizaționale reale: situația de dominanță a uneia dintre formele și forțele organizaționale care generează o anumită configurație ce asigură armonia internă și externă, precum și coerența organizației (organizația știe ce trebuie să facă și cum trebuie să facă); situația de contaminare apare atunci când forța dominantă este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tărie interacțiunea componentelor leadership‑ului charismatic este House (1977). În esență, teoria lui House aplicată mediilor organizaționale combină trăsăturile personale cu comportamentele liderului și cu factorii situaționali. După el, în leadership‑ul charismatic sunt implicate patru însușiri personale ale liderului (dominanța, încrederea în sine, nevoia de influențare a altora, convingerea referitoare la integritatea propriului sistem de idei și credințe) și mai multe comportamente ale liderului menite a contribui la crearea unor percepții favorabile ale subordonaților (dintre acestea mai importante sunt: expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în vârstă; bărbații; albii; angajații au nivel de instruire mai ridicat; intelectuali; muncitori calificați; cei care au credințe, interese și caracteristici de personalitate asemănătoare; cei ce au încredere în sine, care sunt hotărâți, maturi, cu nevoi înalte de realizare și dominanță; cei bine adaptați și stabili emoționali; cei care au un control intern; cei predispuși de a fi satisfăcuți; cei a căror personalitate este în acord cu solicitările mediului; cei care lucreează în grupuri mici; cei care lucreează în grupuri coezive
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sus. Adică trebuințele din clasele superioare nu pot reactiva organismul decât după ce cele din clasele inferioare au fost satisfăcute. Această afirmație sugerează, pe de o parte, prezența unei anumite ordini, succesiuni în satisfacerea trebuințelor, iar pe de altă parte, prezența dominanței unei trebuințe în raport cu cea anterioară satisfăcută. Dacă, spre exemplu, la un moment dat, trebuințele organice nu sunt satisfăcute, ele vor fi dominante în comportamentul uman; dacă, însă, aceste trebuințe sunt, oarecum, satisfăcute, dominante vor deveni trebuințele de securitate. Procesul (pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pierde o alta); lipsa standardelor de performanță comune (unele departamente își măsoară eficiența pe temen lung, altele pe termen scurt; unele după anumite criterii, altele după alte criterii); existența diferențelor individuale (abilitățile personale, trăsăturile, deprinderile influențează mult natura relațiilor interpersonale; dominanța, agresivitatea, autoritarismul, toleranța la ambiguitate își vor pune pecetea pe dinamica conflictelor organizaționale). Aceste surse ale conflictului intraorganizațional au fost reluate aproape obsesiv în majoritatea lucrărilor de psihologie organizațional-managerială, chiar dacă cu unele mici diferențieri (vezi Wexley, Yukl, 1984; Luthans, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru organizație. Stilul constrângător sau competitiv avantajează asertivitatea în dauna cooperării. Cei care îl practică se caracterizează prin tendința de a-și realiza propriile interese, fără a fi preocupați de alții. Este un stil „în forță”, legat pe partea coercitivă, dominanță, amenințare. Un manager care practică un asemenea stil recurge la retrogradarea subordonaților, la concedierea lor, la evaluarea negativă a performanțelor acestora etc. De obicei se soldează cu scăderea motivației, cu evaluarea lui negativă de către alte persoane. Este o abordare a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în modelul de regresie pe ambele, pentru a ilustra cum multicoliniaritatea afectează valorile toleranței și ale coeficienților beta. S. aplicăm acum metoda regresiei ierarhice. Conform literaturii de specialitate, știm că abilitățile de leadership sînt influențate de variabilele inteligență emoțională și dominanță, acestea fiind conținute în primul model de regresie. Următorul model va conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila abilități de leadership în cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem variabilele inteligență emoțională, dominanță și atitudine proactivă în cîmpul Independent și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem variabilele inteligență emoțională, dominanță și atitudine proactivă în cîmpul Independent și apăsăm iar butonul Next. La fel, pentru construirea modelului 3, selectăm alături de variabilele anterioare și variabila autoeficiență și le trecem în cîmpul Independent, apoi apăsăm butonul Next. Activăm butonul Statistics, iar aici, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
fiind semnificativă (p < .01). Astfel, modelul 2 explică 47,1% din varianța variabilei aptitudini de leadership, cu 4,5% mai mult decît modelul 1, această creștere fiind semnificativă statistic (p = .005). Reamintim că modelul 1 conținea VI inteligență emoțională și dominanță, iar modelul 2 adaugă la acestea și VI atitudine proactivă. În schimb, dacă mai adăugăm și VI autoeficiență (cazul modelului 3), coeficientul de determinare R2 ajustat scade cu .04%, astfel încît, în loc să mărim eficiența explicativă a modelului de regresie, o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aprofundat-o. Ideile autorilor sunt simple și nu tocmai complicate. În lucrarea lui Miller și Dollard se susține că multe situații legate de stimul confruntă subiectul cu o mulțime de indicii posibile. Prima lucrare publicată (Miller, 1934) a arătat că dominanța relativă a unor astfel de indicii poate varia în funcție de vârstă. Prin folosirea unei tehnici convenabile, reacția întârziată în mod direct de alegerea critică (ceea ce nu necesita abilități verbale), s-a constatat că poziția a acționat ca un indiciu dominant pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
s-a constatat că poziția a acționat ca un indiciu dominant pentru cei mai mici copii. Dar, o dată cu înaintarea în vârstă, mai întâi o simplă configurare și apoi culoarea au devenit indicii dominante, în locul poziției, pentru majoritatea copiilor. Schimbările de dominanță a indiciilor pot fi create în două feluri: a) mecanismele responsabile pentru abilitatea de a răspunde la aceste indicii și, prin urmare, responsabile pentru perspicacitatea lor se pot maturiza în grade diferite și/sau b) subiectul poate fi recompensat pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1949, 1950, 1952) a studiat-o în laboratorul lui Miller, și a seturilor învățării pe care Harlow și studenții săi le-au studiat în Wisconsin. Mai mult, schimbările induse de maturizare cu privire la capacitatea de a răspunde la stimuli și la dominanța diferitelor indicii ar trebui să aibă un efect mare asupra conceptelor pe care copiii de anumite vârste tind să le dobândească. Celor doi teoreticieni li se părea normală presupunerea că indiciile mai subtile și „abstracțiile cibernetice”, ca „număr mare deț
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de psihomotricitate sunt: dezvoltarea motricității generale (a aptitudinilor motrice și a deprinderilor motrice); dezvoltarea motricității fine și a Îndemânării motorii, necesare autoservirii și diverselor activități cu caracter practic; educarea echilibrului static și dinamic; educarea ritmului și a coordonării mișcărilor; dezvoltarea dominanței laterale; dezvoltarea capacității de percepție, orientare și organizare spațio-temporală; formarea percepției corecte a schemei corporale. Programul trebuie adaptat de fiecare dată când este nevoie. Copilul ar putea avea nevoie ca deprinderile motrice de bază, jocurile sau activitățile de mișcare să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
de măsurare a meritului a fost nivelul de instrucție atins, o opțiune ea însăși discutabilă. Boudon (1997) descrie două modele teoretice care exprimă influențele dintre cele trei variabile la care facem referire în aceste rânduri: modelul meritocratic și modelul de dominanță. 1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială de origine și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența rezultatelor școlare de resursele preluate de individ prin naștere. 2. În structura de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială de origine și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența rezultatelor școlare de resursele preluate de individ prin naștere. 2. În structura de dominanță, statusul social este doar parțial dependent de nivelul de instrucție, fiind în mare parte determinat direct de originea socială printr-un mecanism similar „moștenirii”. Cercetările de tipul celor la care fac referire în acest capitol au încercat în diferite maniere
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este foarte neplăcut să ducă mîna la ochi într-o conferință de presă, pentru a putea urmări cu privirea pe unul sau pe altul din sală. Atmosfera care trebuie creată într-o conferință de presă trebuie să fie una de dominanță a membrilor din conducerea sistemului asupra oamenilor de presă prezenți, dar nu o dominanță agresivă, ci una normală izvorîtă din firescul situației. Este bine să se creeze o asemenea atmosferă, pentru că aceasta are rolul de a diminua incisivitatea oamenilor de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a putea urmări cu privirea pe unul sau pe altul din sală. Atmosfera care trebuie creată într-o conferință de presă trebuie să fie una de dominanță a membrilor din conducerea sistemului asupra oamenilor de presă prezenți, dar nu o dominanță agresivă, ci una normală izvorîtă din firescul situației. Este bine să se creeze o asemenea atmosferă, pentru că aceasta are rolul de a diminua incisivitatea oamenilor de presă, impunîndu-le inconștient acestora un anumit respect față de interlocutori. O sală de conferințe trebuie
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
fenomenul de îmbătrânire demografică, care este mai pregnant la populația de sex feminin, unde proporția persoanelor vârstnice de 60 și peste 60 ani este mai mare cu 0,8% decât populația masculină. Această situație se supune legilor demografiei care reiterează dominanța populației vârstnice feminine. De asemenea, se observă o dezvoltare puternică a piramidei vârstelor la nivelul grupelor cuprinse între 20 ani și 35 ani, ca rezultat al creșterii natalității din deceniile 6, 7 și 8. La partea superioară se observă o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
analizate/vânzări ale principalului concurent se calculează cu referire la concurenții de pe acele piețe, deci concurenți diferiți ai firmei. Deși valoarea mediană uzuală este 1X, se poate lua în considerare pentru utilizare și valoarea 1,5X, ceea ce ar marca o dominanță clară a liderului dintr-o industrie. d) Valoarea mediană a scării, pentru coordonata „poziția relativă pe piață” (calculată conform punctului c) este de obicei 1, iar limitele extreme sunt fixate pe o scară logaritmică. e) Este posibil ca anumite afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mărcii și managementul strategic de grup, oferind semnalele de preț, de comportament sau liniile de direcție culturală. Având în vedere natura activităților și numărul salariaților, structura funcțională dezvoltată apare ca fiind ceva normal. Aceasta are o orientare comercială puternică, prin dominanța pozițiilor cu acest specific. Vârful structurii este reprezentat de Antonia Ceposu, pe poziția de președinte-director general. Ea gestionează interfața cea mai importantă a firmei și joacă un rol decizional decisiv. Cum mecanismul care asigură succesul firmei este asociat unor jocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dintre aceste elemente poate sugera tot restul. Pe parcursul a mai mult de un secol, TCCC și-a stabilizat o cultură organizațională care și-a adus o contribuție majoră - poate cea mai importantă dintre celelalte subsisteme organizaționale - la succesul afacerii și dominanța mondială a firmei în industria sa. Modul de manifestare a culturii organizaționale la nivelul vizibil al artefactelor se concretizează într-o rețea vastă de elemente cu o simbolistică unitară și cu amprenta sintezei unei experiențe cumulate în peste o sută
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]