1,567 matches
-
de mult, însă omul acesta, cu teamă de Dumnezeu, cu cunoștințe de Dumnezeu, are o diversitate componistică absolut incredibilă. Observați însă că toate compozițiile lui au o rezoluție, au ceva care conchide. Au încă de pe vremea lui acea închidere pe dominantă, cum ne-ar spune muzicienii. La Schoenberg perspectiva de viață conduce la o continuă variațiune, dar ea este întotdeauna fără rezoluție. La Bach, la omul care se teme de Dumnezeu, la omul care-L are pe Dumnezeu, perspectiva de viață
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
puține sunt destinate să contureze preocupări pentru oglindirea confruntării și înfruntării omului cu sine însuși, raportat la comunitate, lume și mediu. În această categorie se remarcă o cultură filozofică ce privește o parte de bază a lumii vii, situată între dominantele vitale planetare, nu și a evantaiului opțiunilor pentru dialogul filozofiilor: apa. Apa ne înconjoară, există în noi iar omul și civilizația făptuită de el există în și interdependent de apă. Apa însăși contrapunctează legile vieții. Splendorile spectacolului universal al apei
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
sau ornatus difficilis), să funcționeze ca limbaj propriu al artei literare. Expresivitatea poetică, în ansamblul ei, este o categorie stilistică ce ține de structura din construcția artistică a operei literare, ce se manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
și iubirii, scris cu sufletul ca o rană deschisă, o biblie a suferinței basarabene. Pentru dumneavoastră trecerea de la poezie la proză a însemnat mult mai mult decât un exercițiu de stil... ,,îmbinând formula narativă de tip ionic cu aceea dorică dominantă, prin care bate necontenit suflul poeziei” (Theodor Codreanu). Poezia dumneavoastră are poveste, iar proza dumneavoastră are poezie. Mi-ar plăcea să încadrez romanul ,, Tema pentru acasă” ca fiind cel mai bun volum de poeme al dumneavoastră. Nicolae DABIJA: Trecerea de la
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
se pune în mișcare. Dar, fiind operă a limbajului, textul pus în mișcare provoacă sensuri, iar sensurile textului trec mai întâi printr-un filtru selectiv și nu se consacră exclusiv mecanismului reproducerii reprezentative, a entității antecedente numită Lume ci, urmează dominanta expresivă a entității antecedente numită Eu. Itinerarul epic se deschide cu un preludiu retrospectiv, extras din arborescența temporară: „Am traversat o parte din ținuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
pe cicluri, numite „poeme becartiene”. Puțini poeți reușesc să facă din propriile creații, poeme de referință, atât prin originalitate, cât și prin identificare cu ele. Nu orice autor poate scrie așa: „sufletul mi-a sângerat / sub lama / gândului acuzator ... ” (Dăltuit). Dominanta poemelor becartiene este filosofia vieții luată așa cum este, „fără să mă tem / de ochiul impasibil ce veghează ... (Dăltuit). În virtutea acestei filozofii personale, poeta se întreabă, nu fără oarecare temeri: „eu cum s-adăpostesc / iubirea / în cuiburi / printre vulturi?” (La căpătâiul
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
trecut, de a prelua impactul unor evenimente și evoluții (chiar revoluții) dure34/, astfel încât trecerea într-o nouă stare social-economică, cea a proprietarilor 35/, s-a putut realiza, cu sacrificii importante, însă fără pierderea pozițiilor și intereselor economice, sociale, politice, încă dominante în societate. Altă reformă, față de care boierimea olteană a luat atitudine, a fost cea electorală deoarece viza însăși poziția sa de clasă politică conducătoare. Dacă dispozițiile Convenției de la Paris din 1858 privind desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, precum și cele care
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
autoarea performează și o teorie personală despre predestinarea cuplurilor și întâlnirea, oricât de târzie, a partenerilor. În această Love Story de la anii deplinei maturități, o mențiune pozitivă pentru discursul narativ rămâne, incontestabil, formula obiectivă, aplicată consecvent, fără paranteze subiective - teoretic, dominante ale viziunii subliniat feminine asupra lumii- care propune o lectură cursivă, în ascensiunea subiectului. Autoarea relatează simplu, direct, rămâne în linia principală epică, fără digresiuni lirice, metafore sau personificări- atitudine oarecum neașteptată, paradoxală, pentru că doamna Vasilica Ilie a scris și
VASILICA ILIE – PROZA COTIDIANULUI ŞI IUBIREA LA MATURITATEA DEPLINĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366137_a_367466]
-
sau ornatus difficilis ), să funcționeze ca limbaj propriu al artei literare. Expresivitatea poetică, în ansamblul ei, este o categorie stilistică ce ține de structura din construcția artistică a operei literare, ce se manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
O oglindire cu sclipiri și contururi relevante a dominantelor spirituale ale artistei Floarea Tănăsescu nu are elemente de seamă care să o separe de omul Floarea Tănăsescu, sensibil, purtat de gând în lirica șoaptei interioare, în susurul cosmosului intim, în firul liniștii ce-i leagă fibrele spiritului. Floarea folclorului
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
de subiecte și peisaje - cel de astăzi pune lumea în câteva ecuații, fluidizează discurscul, reia uneori până la redundanță, chiar până la manierism, unele teme și dă impresia de joc care te prinde, care te țintuiește în lectură, te implică în demonstrație. Dominanta primă care străbate volumul, distribuindu-se discret între poeme dar având grijă să se adune și în spații argumentative de sine stătătoare - este aceea a artei poetice, o temă a cunoașterii în fond. Iată, cât de simplu a cunoașterii în
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
somn.“ Pentru poet, femeia este atât persoana de alături, de lângă el, iubita - cât și muza care filtrează cântecul și i-l dă sub formă de revelație. Clepsidrele sale sunt orizon- tale, nu indică timpul- ci spațiul, extensia cunoașterii. O altă dominantă a acestui volum atât de clasic structurat privește, într-adevăr, femeia. Blândă, calină, iubitoare, statuară, - ea face parte mai degrabă din lumea angelică, este aeriană, păzește armoniile, dă nume lucrurilor împreună cu poetul, indică drumul cunoașterii, stabilește frumusețile lumii, ajută menținerea
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
dar fie că este vorba despre portrete, natură statică sau peisaje, toate găzduiesc tonalități cromatice diafane, care creează o atmosferă caldă, calmă și delicată. Tablouri de o calitate cromatică și de un simț coloristic de excepție, conferă luminii rolul de dominantă polarizatoare, capabilă să susțină demersul și să sugereze parfumul și nostalgia unor vremuri demult apuse. „Această jună și frumoasă plasticiană care, se pare că reprezintă atât de bine o epocă, plăcută, mirosind frumos a pietre de pe colină, putând fi cea
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
aceea de a le distribui în cadrul larg al societății de consum cu un scop extrem de precis, mass-media fiind unul dintre vectorii principali întru diseminarea prin varii discursuri a informației fabricate în acest sens. E doar unul dintre multiplele aspecte negative dominante ale gândirii actuale a vătafilor noștri planetari. În ceea ce privește data de 29 iulie, aș dori ca ea să fie prima zi din tumultuoasa istorie a ultimelor decenii ale poporului român, când acesta își va putea decide singur, de astă dată, soarta
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
a „vieții și muncii țărănimii” colectiviste! Ofensiva „cu alai” și îmbrobodeli meștesugite, cu o retorică demagogică și cinică, completată de o „recuzită” cu insinuări transparente la forță și constrângeri dintre cele mai felurite, mimarea unei devălmășii aparent tradiționale - cu o dominantă obștească fără cusur - în care se cocheta respectarea cu sfințenie a „micii gospodării” „pusă pe butuci” de altminteri, în zonele de munte (cel puțin la mine în Munții Muscelului) înregistra o „cavalcadă” derutantă și ofensatoare la bunul simț elementar pe
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
reformulată ideea de timp, una dintre obsesiile mele încă de foarte tânără. Acolo, timpul nu trece, nu curge, ci este o entitate energetică imobilă. Percepția timpului ca dimensiune se supune matricei culturale, este diferită în funcție de civilizație, de mentalitate și de dominanta religioasă. Dacă în America time is money, dacă aici el are o latură galopantă, amestecând cu repeziciune prezentul în viitor, în India timpul îngheață, este static și greu, păstrând spațiul spiritual intact de mii de ani, putem vorbi mai degrabă
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
vede și chipul mamei care-i cânta cu un glas neasemuit. Dorul “de pe-acasă” o cheamă stăruitor: “Să-alerg desculță iar, prin lunci, / Să mai petrec o noapte-n sat, / Dar să am vârsta de atunci” (Nostalgie). Tonul elegiac este dominanta poemelor de față și el se transformă chiar în glas de doină ori de baladă. Care dintre poeți nu se gândesc cu nostalgie la ulița copilăriei, la livada ori ograda în care alergau desculți și fără griji în primii ani
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
cu sălbăticie/ îl strânge, îl trage în mine;/ ni se amestecă sângele și/ amândoi zvâcnind într-o aripă/ scuturăm veșnicia văzduhului/ pe întunericul lumii.” Înspăimântat de o civilizație care-și află în desăvârșire propria ei negație, poezia evoluează spre o dominantă plină de virtuozitatea imaginației ce o creează: ,, Mă uit în sus și nu-l zăresc decât/ Pe Dumnezeu cu lacrimile-n gât/ Și-n colțul gurii cu un tremur des/ Plimbându-se pe aburi de eres.// Mă uit în jos
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
lume aparte de o frumusețe delicată și cuprinzătoare. Mariana Oros are de oferit multă frumusețe extrasă din tot ce trăiește și o înconjoară, dăruind privitorului satisfacție deplină și expresivitate.” Anca Popescu Rațiu asistent universitar, dr. în Arte Vizuale ,,Printr-o dominantă decorativă care atrage și câștigă privitorul, Mariana Oros propune de fapt un univers specific, o lume numai a ei, o lume a începuturilor de lume și a irizărilor ce vin de după geneză, pentru a întregi universul, a-i da specificitate
MARIANA OROS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354899_a_356228]
-
reprezentanți, creații cu preeminența prozei de analiză. (cf. G. Ibrăileanu cu studiul „Creație și analiză” în care face diferența între proza de acțiune exterioară ( de creație) și proza modernă de analiză psihologică, și cu tematică urbană, aceasta din urmă devenind dominantă în perioada interbelică) Observații corecte și o luare de poziție obiectivă ne oferă eseul intitulat „Revolta eroilor din oglinda răufăcătorilor”, în care se analizează atitudinea duală, subiectivă și percepția obiectivă a istoricilor și criticilor literari ( observație făcută după 1989 și
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
fost reformulată ideea de timp, una dintre obsesiile mele încă de foarte tânără. Acolo, timpul nu trece, nu curge, ci este o entitate energetică imobilă. Percepția timpului ca dimensiune se supunematricei culturale, este diferită în funcție de civilizație, de mentalitate și de dominanta religioasă. Dacă în America time is money, dacă aici el are o latură galopantă, amestecând cu repeziciune prezentul în viitor, în India timpul îngheață, este static și greu, păstrând spațiul spiritual intact de mii de ani, putem vorbi mai degrabă
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
vine de de la revista electronică ALCHEMIA care apare bimestrial, pe net, pe teme de artă, literatură, filosofie și critică. Suntem susținuți în producerea revistei de sofisticarea tehnologiei informației și de posibilitățile noii medii. Media digitală înaintează, ea este azi cea dominantă, mai puțin mesajul transmis. În acest spirit acționăm noi toți, folosind softurile de editare și de prelucrare ale imaginii, telefonia celulară, netul și printul digital. Revin la Avangardele Românești care m-au fascinat prin conexiunile interumane produse. Între 1930-1933 apare
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
gândești”. P. S. E posibil ca parabola s-o fi citit dintr-o carte a scriitorului Aurelian Silvestru de la Chișinău (scuze că nu am răbdare să mă edific), acest gen de scrieri, cu o bogată substanță etică și filozofică, fiind o dominantă a cărților sale (după cât am putut eu accesa din consistenta sa operă). Referință Bibliografică: TRĂIEȘTI CUM GÂNDEȘTI ( SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
TRĂIEŞTI CUM GÂNDEŞTI (SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370364_a_371693]
-
primăvara cu cireșii” ipostaziază vârsta copilăriei ca prima treaptă a cunoașterii creștine: ” Mă pregătisem de o săptămână/( Pentru că sunt copil curios)/ Să merg cu bunica de mână/ S-ascult învățătura lui Hristos/. Urmează apoi să învețe Alfabetul luminii și principalele dominante ale ființei creștine: dăinuirea, înflorirea, jertfa,răbdarea, ascultarea. Apoi, întreaga natură reprezintă un manual de îndrumare în viață, încât copilul poate să învețe câte ceva și de la vița de vie, de la măslin , de la bobul de grâu și sămânța de floare până la
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
liric ce se finalizează în stampe naturiste ce se rețin grație “desenului” și cromaticii lor sugestive și, mai ales, datorită simplității, firescului și sensibilității cu care sunt încorporate în tușele descriptive cu relief expresiv-pregnant trăirile și stările de spirit definitorii, dominante ale eului/eroului liric: “Nessebar, un cuib de piatră/ Și un gând de pescăruși,/ Ești lumina dintre ape/ Și izvorul de virtuți.../ Te-ai născut zâmbind pe ape,/ Ai visat numai la sfinți./ Ai pus piatră peste piatră/ Și-ai
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]