5,649 matches
-
și aderența la tratament medical în boli cronice Motivația elevilor și performanța academică Analiza politicilor educaționale Intervenții educaționale pentru promovarea talentelor Integrarea studentilor internationali din tarile francofone in mediul universitar din Romania UNIVERSITATEA « DUNĂREA DE JOS » DIN GALAŢI Adresă: Str. Domnească, nr. 47, Galaţi, 800008, Romania Site web : www.ugal.ro Responsabili universitari: Rodica DINICĂ, rodica.dinica@ugal.ro Florin Alexandru BOTEZATU, florin.botezatu@ugal.ro Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică Inteligenta Artificiala (retele neuronale, fuzzy logic, sisteme neuro-fuzzy). Soft computing. Prelucrarea semnalelor, Sisteme incorporate. Sisteme
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
Boletus luteus Pita Turta-vacii 4 Boletus subtomentosus Buza-caprei 5 Boletus elegans Untoasa cu inel 6 Boletus luridus Chitarcă Pitarcă 7 Boletus badius Hribul murg 8 Boletus scaber Chitarcă Burete de mesteacăn Burete-călugăresc 9 Cantharellus cibarius Gălbiorul 10 Amanita caesarea Buretele domnesc Crăița 11 Agaricus campestris Ciuperca de gunoi Pălăria uneori maronie - se poate confunda cu Amanita Phalloides - buretele viperei, care este otrăvitoare. Șampinionul 12 Agarius silvatica Ciuperca de pădure La ciupercile tinere, pălăria se poate confunda cu pălăria amanitelor otrăvitoare. 13
ORDIN nr. 45 din 25 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252290]
-
ORDIN nr. 3.108 din 13 iunie 2023 privind declasarea parțială a corpurilor C2, C3, C4, C6, C7 ale monumentului istoric având codul LMI DB-II-m-A-17249 cu denumirea Casa Nicolae Brătescu, Calea Domnească nr. 210, municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița EMITENT MINISTERUL CULTURII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 29 august 2023 Având în vedere Referatul înregistrat la cabinetul ministrului cu nr. 3.920 din 13.06.2023, DPC nr. 8.104 (2021) din 18 mai 2023
ORDIN nr. 3.108 din 13 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274051]
-
înregistrat la cabinetul ministrului cu nr. 3.920 din 13.06.2023, DPC nr. 8.104 (2021) din 18 mai 2023, pentru aprobarea proiectului Ordinului ministrului culturii privind declasarea parțială a monumentului istoric având codul LMI DB-II-m-A-17249 cu denumirea Casa Nicolae Brătescu, Calea Domnească nr. 210, municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, a corpurilor C2, C3, C4, C6, C7, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a) și ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
ORDIN nr. 3.108 din 13 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274051]
-
modificările și completările ulterioare, ministrul culturii emite următorul ordin: Articolul 1 (1) Se declasează din lista monumentelor istorice corpurile C2, C3, C4, C6, C7 ale monumentului istoric având codul LMI DB-II-m-A-17249 cu denumirea Casa Nicolae Brătescu, situat în Calea Domnească nr. 210, municipiul Târgoviște. (2) Se menține ca monument istoric imobilul clasat corpul C1 cu denumirea Casa Nicolae Brătescu, situat în Calea Domnească nr. 210, municipiul Târgoviște, având codul LMI DB-II-m-A-17249. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul
ORDIN nr. 3.108 din 13 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274051]
-
C7 ale monumentului istoric având codul LMI DB-II-m-A-17249 cu denumirea Casa Nicolae Brătescu, situat în Calea Domnească nr. 210, municipiul Târgoviște. (2) Se menține ca monument istoric imobilul clasat corpul C1 cu denumirea Casa Nicolae Brătescu, situat în Calea Domnească nr. 210, municipiul Târgoviște, având codul LMI DB-II-m-A-17249. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul culturii, Lucian Romașcanu București, 13 iunie 2023. Nr. 3.108. ------
ORDIN nr. 3.108 din 13 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274051]
-
care nu a spus prea mult interpretatorilor de până la noi. Este vorba de faptul că, la o vârstă fragedă, lui Urmuz i-a fost schimbat numele din Dimitrie Dim Ionescu-Buzeu, așa cum apare el înscris în catastiful de botez de la biserica domnească din Curtea de Argeș, în Dimitrie Dim Dumitrescu-Buzeu. Schimbarea de nume, întâmplată în clasa I-a - după mărturiile surorii sale, Eliza Vorvoreanu 1 - a fost făcută în exclusivitate din voința tatălui, doctorul Dimitrescu Ionescu-Buzeu, prezentat de cei apropiați ca un bun cunoscător
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
lui Ștefan, această politică activă a presupus mobilizarea - și irosirea - unor resurse semnificative. Banii lui Ștefan cel Mare, atâția câți îi avea, îi obținea fie din taxele vamale, fie din dările indirecte impuse orașelor, fie din unele vânzări de bunuri domnești, fie din diverse surse neregulate (prăzi, topire de obiecte din metal prețios, daruri etc.). Deși circulația monetară nu era cu totul absentă, economia Moldovei și puterea domnului nu se bazau însă atât pe bani, cât pe controlul asupra pământului și
ȘTEFAN CEL MARE, Sfântul sărbătorit pe 2 iulie de Biserica Ortodoxă Română. Ce nu au știut românii până acum despre Ștefan cel Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61399_a_62724]
-
arealul faunei și florei pînă la compoziția etnică a populației, de la primele urme de locuire din timpul geților și dacilor pînă la perioada popoarelor migratoare (pecenegii, cumanii și tătarii), de la vetrele medievale ale cetății de scaun pînă la clădirile reședinței domnești din secolul al XVI-lea, de la trăsăturile arhitectonice în timpul perioadei fanariote pînă la cele din timpul Regulamentul Organic, de la ambianța pașoptistă pînă la instaurarea monarhiei, totul e prins de istoric în paginile monogafiei. Partea cea mai savuroasă, plină de farmec
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
el pe români urcând ca vijălie printre gloanțe și mitralie dealul Griviței, înfigând în creștet gloriosul lor steag, și pe viteazul și fiorosul Osman-pașa închinând sabia lui unui tânăr colonel român. La 1859, după suirea lui vodă Cuza în scaunul domnesc al Principatelor Unite, Alexandrescu a ocupat postul de ministru interimar la Culte. Modestia care-l caracteriza nu i-a permis să primească a fi numit la acel interim ca titular. Mai în urmă, la 1860, a fost trimis la Focșani
Fraternitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6308_a_7633]
-
a sluji loial și prin jertfă Neamul Românesc și Biserica lui Hristos vreme de peste șapte decenii. Românii care își iubesc Neamul, Credința și Țara văd în Majestatea Voastră și în Casa Regală a României atât o sinteză a tradițiilor voievodale, domnești și regale ale Istoriei noastre, cât și singura garanție a renașterii și reașezării Statului Român și Neamului Românesc în locul de cinste pe care îl merită în marea familie a Națiunilor Europene. Majestatea Voastră, noi, românii loiali Tronului, nu am uitat
Scrisoare emotionanță de la un preot către Regele Mihai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52698_a_54023]
-
a Muzeului Muzeului Național al Țăranului Român. De vineri până duminică, de dimineța până seara, găsiți de toate și pentru toate gusturile: mustărie și grătare, bunătățuri la ceaun, palincă, brânzeturi și delicatese din carne din Galați, Argeș și Brașov, cozonaci domnești și Cozonac Bujor, plăcinte întinse de Turnu, dulcețuri și zacuști, miere, ceaiuri și plante aromate de gradină, turtă dulce și covrigi, poale-n brâu și prăjituri tradiționale, ca într-o piață țărănească autentică. Pentru cunoscători și colecționari, sunt antichități țărănești
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
de confort și reprezentare. În urma morții proprietarului, urmașii vând statului imobilul, la data de 21 aprilie 1833, pentru suma de 10 000 de galbeni olandezi. În anul 1837 domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica hotărăște transformarea caselor lui Dinicu Golescu în reședință domnească. În 1864, domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza ia decizia ca , pe baza proiectelor întocmite de A. Theodor Tillay, arhitect al Ministerului Lucrărilor Publice, să modifice substanțial arhitectura caselor Golescu prin extindere și regândirea spațiilor funcționale. Din lipsă de fonduri
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
ora: „În cer,/ Bate ora de bronz și de fier./ Într-o stea/ Bătu ora de catifea./ Ora de pâslă bate/ În turla din cetate./ În ora de lână/ Se-aude vremea bătrână/ Și se sfâșie/ Ora de hârtie./ Lângă domnescul epitaf/ Bate glasul orei de praf.// Azi noapte, soră,/ N-a mai bătut nici o oră." (Ceasul de-apoi). Pierzând puteri, și înfundându-și glasul, cu fiecare coborâre mai aproape, ora dării în vileag, când vraja se rupe și condamnarea își
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
chimiste din România, care, în timpul Primului Război Mondial, dezvăluind secretele unui gaz toxic (yperită), folosit de germani, a salvat de la moarte câteva divizii ale armatei franceze (p. 279-280); arderea, în 1947, în curtea castelui din Bichiș, a unor manuscrise, documente, cronici, peceți domnești din sec. XVII-XVIII, lucrări ale unor pictori celebri - inclusiv un Grigorescu —, pe motiv că aparținuseră unui... chiabur (p. 37-38). Există și un suspans difuz, care dă volumului un ritm aparte: nota asupra ediției ne informează că volumul urmează să devină
De amicitia by Anamaria Beligan () [Corola-journal/Journalistic/6493_a_7818]
-
în cap și fuge din țară, fiind căutată de poliție pentru narcomanie. Destinul ei se încheie clasic: se sinucide într-o cameră de hotel cu supradoză de morfină. Una dintre poveștile din presa epocii se referea la Ionel Ghica, os domnesc din ilustra familie boierească (Ion Ghica i-a fost bunic). Un aviator redutabil și un dandy narcoman, cunoscut în cercurile mondene ale Bucureștilor de la începutul anilor '30. În 1930 el a stabilit recordul național de distanță, zburând 2.000 km
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
se întărește o moșie unor boieri. Astfel, localitatea intra în istorie într-un mod ciudat, fiind blestemata de cel mai de temut domnitor al Țării Românești. La 14 octombrie 1465, Bucureștiul a fost ales de către Radu cel Frumos că reședința domneasca, pentru ca in 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, orașul să devină capitala Țării Românești, din ordin turcesc.
Capitala, blestemată de cel mai de temut domnitor al Țării Românești by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63946_a_65271]
-
a scrisul. Omogenitatea lor ca grup literar și anecdotica primelor isprăvi adolescentine explică de ce li s-a spus „Școala de la Tîrgoviște”. Altfel, Radu Petrescu se născuse în București, iar Costache Olăreanu la Huși, doar perioada juneței petrecîndu-și-o în vechea cetate domnească. El, Mircea Horia Simionescu, avea să se reîntoarcă: de mulți ani, de la sfîrșitul primăverii și pînă la lăsarea toamnei, stătea în casa pe care și-o ridicase la Pietroșița, iar în ultima vreme fusese literalmente luat în brațe de literatorii
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
în zelul său antimonarhic, a denaturat faptul istoric și a mutat sărbătorirea Independenței de stat pe ziua de 9 Mai, ziua în care Camera Deputaților a votat moțiunea privitoare la independență, "uitând" faptul că atât hotărârea Senatului, cât și proclamația domnească purtau ambele data de 10 Mai 1877", a arătat Radu Zlati.
Românii ar putea avea încă o zi liberă, în luna mai by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37900_a_39225]
-
Bistrița dintr-o ruină a devenit astăzi un lăcaș al frumuseții și al istoriei Neamului Românesc. S-a consolidat turnul de intrare a lui Petru Rareș și turnul-clopotniță al Sf.Voievod Ștefan cel Mare, zidul de incintă, Biserica voievodală, Casa Domnească, Școala Domnească, chiliile călugărilor. Ciprian Zaharia intrase în rândul monahilor când avea 18 ani, a fost „salvat ca prin minune de Patriarhul Justinian de avatarurile Decretului din 1959”. A fost adus în 1979 la Mănăstirea Bistrița, de vrednicul de pomenire
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
o ruină a devenit astăzi un lăcaș al frumuseții și al istoriei Neamului Românesc. S-a consolidat turnul de intrare a lui Petru Rareș și turnul-clopotniță al Sf.Voievod Ștefan cel Mare, zidul de incintă, Biserica voievodală, Casa Domnească, Școala Domnească, chiliile călugărilor. Ciprian Zaharia intrase în rândul monahilor când avea 18 ani, a fost „salvat ca prin minune de Patriarhul Justinian de avatarurile Decretului din 1959”. A fost adus în 1979 la Mănăstirea Bistrița, de vrednicul de pomenire Părintele nostru
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
Văleni, pe Teleorman amonte de S.H. Teleorman și pe Pârâul Valea Câinelui aval S.H. Vârtoapele (județele Olt, Argeș și Teleorman), pe Dâmbovnic și pe Neajlov sector aval confluență Dâmbovnic - S.H. Vadu Lat (județele Teleorman și Giurgiu), Teleajen aval S.H. Moara Domnească, Cricovul Sărat și pe râul Prahova aval de confluența cu Cricovul Sărat (județul Prahova). COD GALBEN De asemenea, este Cod galben pe râurile din bazinele hidrografice Caraș, Nera, Cerna (județul Caraș-Severin), Drincea (județul Mehedinți), Desnățui (județul Dolj), Jiu - sector aval
Pericol de inundații. COD PORTOCALIU în opt județe by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36224_a_37549]
-
în disperare speculativă și, probabil, că Luther avea să apară peste două secole pe un asemenea fond de exasperare subtilă. Rațiunea nu e doar labilă, dar mai e și meretricoasă, înșelîndute chiar sub paravanul dogmei. De la felul cum comentează rugăciunea domnească (Tatăl Nostru) și pînă la tonul sobru cu care își rostește predica din ziua de Paști a anului 1294, ținuta lui Eckhart e cea a unui dialectician obscur. E în limba magistrului o aplecare spre oximoron și o poftă de
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Un dosar de porunci de la Ioan Sandu Sturdza Voievod în Revista Arhivelor, Volumul 1, nr. 1-3, 1924-1926, p. 39-54. [Extrasul s-a imprimat în Tipografia Curții Regale F. Göbl fii, 1924, 16 pagini]. 7. Constantin I. Karadja - Dosarul unei Moșii Domnești(Răcăciunii) în Revista istorică, 12, nr. 7-9, iulie-septembrie 1926, p. 221-250. Nu a fost publicat în Revista Arhivelorașa cum intenționa autorul. 8. P.P. Panaitescu (1900-1967), istoric și unul dintre cei mai însemnați slaviști. Autorul menționează: „Pentru traducerea din limba slavonă
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Cetățuie unde ne-a primit Doamna Moldovei Casandra. Nu m'am codit să-i spun că tatăl meu a fost sub zidurile Vienei alături de tatăl ei domnitorul de atunci al Valahiei. Tot timpul șederii la Cetățuie eram oaspe la masa domnească. La una din mese am făcut cunoștință cu hatmanul Niculce. Pe acesta îl preocupa organizarea în grabă a oștirii Moldovei. La rugămintea mea, hatmanul îmi înlesni să dau de urma lui Dimitrie Tarangul. Ne-am întălnit la Iași de mai
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]