2,090 matches
-
de cine, dar existau bănuieli că de Ilinca) și nimeni nu s-a opus, mai ales că tot Ilinca a fost aceea care a declarat, de față cu Vlad, Virgil și Bărzăunul, că Nuțu are dreptul să meargă la Piatra Domniței chiar mai mult decît Tomiță. Iată deci care era atmosfera din preajma ultimei și celei mai importante expediții pregătită în cea mai mare parte de Bărzăun. Or, este cunoscut din timpuri străvechi că atunci cînd ai de îndeplinit o treabă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
celei mai importante expediții pregătită în cea mai mare parte de Bărzăun. Or, este cunoscut din timpuri străvechi că atunci cînd ai de îndeplinit o treabă grea (și nu cred să fie nimeni care să declare că expediția de la Piatra Domniței putea fi considerată ușoară), trebuie exclusă de la bun început orice adversitate ori sămînță de gîlceavă care ar putea da naștere unor conflicte grave între participanți în momente hotărîtoare. Dar nimeni nu și-a mai bătut capul cu așa ceva, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
11 august), pentru că duminică dimineața era programată o conferință la căminul cultural, ținută de doctorul Pompiliu Stănescu, despre "Importanța legumelor proaspete în alimentația rațională", unde erau obligați să participe toți elevii, dispoziție de la domnul Nicanor, tot grupul porni spre Piatra Domniței. Erau deci Ilinca, actorul Petrică Ciuraru, Vlad, Virgil, Tomiță, Nuțu și Bărzăunul. Încă nu s-a putut afla cum, dar mai auziseră de expediție și doi elevi din clasa a XI-a, de la Liceul de informatică. Voiau cu orice preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fi avut nea Petrică Ciuraru, pus numai pe glume și pe șotii și care în timpul unui scurt popas a imitat pe fiecare în parte și la vorbe și la gesturi, încît se tăvăleau cu toții de rîs. Cînd ajunseră la Piatra Domniței însă, mai bine zis lîngă bulboana cu păstrăvi de la poalele ei, lucrurile luară o întorsătură nu prea dorită, din cauza lui Nuțu. Bărzăunul se apucase și-i povestise pe drum cum au mîncat păstrăvi fripți pe piatră, cu ocazia expediției trecute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dar grozav de fericit că Ilinca i-a vorbit mai apropiat ca niciodată. După două ore și mai bine de la acest schimb de vorbe întregul grup se pomeni, sfîrșind un urcuș cumplit de greu și de întortocheat, pe vîrful Pietrei Domniței. În acea sălbăticie totală, unde se părea că nu mai călcase picior de om de la începutul lumii, depărtările se deschiseră deodată ca niște oglinzi fantastice în care puteai privi măreția, singurătatea și tăcerea cea mai blîndă în tot ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ilinca, Bărzăunul și... tristețea 70 Unde se vede că o expediție, fie ea cît de grea, se pregătește mult mai ușor atunci cînd dorești neapărat să fii alături de o anumită persoană 76 La drum! 85 Întîmplarea de la mlaștină 93 Piatra Domniței 101 Unde se vede că nimic nu-i mai chinuitor decît să-i vorbești unui flâmînd despre păstrăvi fripți 109 Spaimele întunericului 116 Grozăviile junglei 128 Unde se vede că orice om bea doar o singură dată în viață din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut de altădată. În folclorul local ipotezele legate de originea numelui vorbesc de frumusețea unor doamne (“o hangiță frumoasă”, “o negustoreasă frumoasă din Hârlău”, “Domnița Ruxanda - de o frumusețe rară”) și de târgurile frumoase care se organizau aici, iar majoritatea călătorilor străini care au trecut prin urbea noastră au remarcat mai mult mediul natural plăcut și mai puțin elementele urbane. Datorită așezării geografice favorabile Tg.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
isteț. Mi-am dat seama că se încurcase cu nevasta vecinului care deschisese un butic" Așa e, măi? EDUARD (stingherit): Oarecum... BUNICUL (citește): Cînd vecinul pleca după marfă, puștiul meu, care nu se omora cu școala, chiulea și hop la domnița de vizavi, care, la nici 40 de ani, nu arăta rău deloc". (Celorlalți) Așa-i! N-arată rău. (Fiului) Șmechere! BUNICA: Da' tu de unde știi cum arată, că abia mai vezi? GETA: Și te-a bătut Pandele? EDUARD: Aoleu. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
din orașul nostru,care ne poate ajuta să divorțăm...Când? Când,ce? -Divorțul,dragă! se arătă contrariată Lore. Pe urmă se ridică brusc,teatral,fără să mai aștepte un răspuns pertinent și ieși din încăpere. Gina strigă indignată în urma ei: Domniță,noi salvam căsnicii,nu le distrugem!!! Dan comentă pentru sine. ”E ceva putred în Danemarca”. Gina alergase după Lore.Era derutată. -Ai dreptate.E ceva șubred .A dispărut. Nimeni nu a văzut-o.Nici măcar John... -Parcă am fi eroii unei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Musiu și în cât de multe alte feluri! îngrozit de moarte, piticul înfulecă-n grabă bureții, spre a nu-i lăsa pe mâna 138 Miros de roșcată amară iezmei, și-o rupse la sănătoasa. Niște plăieși, care se hârjoneau cu domnițe, îi găsiră trupul înțepenit, prăvălit în lăstăriș, ars la ficați de mânătărci. — Da’ de ce trebuie eu să mor? am întrebat, nemulțumit. — Ca să învii mai falnic, mi-a răspuns el serios, ai să mori des, ai să bei cu dracii și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pânză. Totuși, să-mi fie cu iertare dacă repet ideea, nu observ nimic special. Am mai văzut armuri, cai, cămăși de zale, flamuri peticite care fâlfâie anemic pe metereze, mult praf și blugi de firmă pe sub tunici aduse de la muzeu. Domnițe cu sâni mari, trăgându-și trenele după ele, arse de soare pe pieptul decoltat, plin de pistrui, nerăbdătoare să se dezbrace, să iasă din condurii care leau torturat degetele și să ajungă în primul club, acolo unde vor trage niște
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
platoșa. Acum este soare, amice, însă un pic mai târziu - o să vezi că am dreptate, nu dau greș atunci când este vorba despre chestii de-astea, am căpătat experiență își va trimite moartea norii cenușii, haite întregi. Miza este batista frumoasei domnițe, presupun... Aș zice că miza este chiar viața, dar încă nu te-ai dumirit pe de-a-ntregul, așa că îți las timp pentru revizuirea acestei atitudini sceptice. Uită-te în jur, plimbă-te prin cetate, intră unde vrei, ascultă-le discuțiile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
albă, rotundă, privirile li se intersectează pentru câteva secunde, ba nu, mi s-a părut că mă privește, însă privirea ei a trecut prin mine, ca și cum nici nu aș exista, poate că este frământată de griji, poate chiar se crede domniță și a uitat că va trebui să predea costumul la garderobă și să plece către garsoaniera închiriată, poate că... Auzi vocea pictorului. Pictor fără Noroc, oare câți dintre pictorii lumii și-ar putea spune Pictorul Noroc Chior pe care Îl
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pictor într-un alt cadru. Prim plan, ochi ficși, câteva fire de păr zburlite de vânt. Într-o parte, prins în mișcare, un individ cu pieptul dezgolit (bicepși lucioși, piept impunător), se pregătea să trimită flăcări către asistența excitată. Câteva domnițe urmau să ducă mâinile către gură, în semn de emoție trăită la cote înalte. Din spatele uneia se ridica un fir de fum, ca și cum i-ar fi luat foc rochia, iar ea habar nu ar fi avut. Pictorul arboră din nou
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
alergau, toți se duceau acolo, dincolo de zidul despărțitor al arenei fremăta mulțimea nerăbdătoare, caii nechezau, și-i putea imagina în două picioare, mușcând zăbalele, cu coamele în vânt, strânși de picioarele musculoase ale cavalerilor pregătiți pentru a (muri, prinde batista domniței?) arăta de ce sunt în stare, într-o după amiază de vară dintr o realitate pe care încă nu o accepta, deși ceva interior îi spunea omule, trebuie să faci ochii mari, clic, clic, fotografiatul nu este interzis, chiar dacă aici este
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lungi și dese, obrazul Îi era alb ca spuma laptelui, iar buzele roșii ca cireșele de mai. Era Înalt și bine legat, cu mersul legănat. Mâinile-i aveau degetele lungi, iar pielea Îi era catifelata. Pe la balurile pe unde mergea, domnițele, prințesele, fetele de Împărați erau topite după el. Însă Păun doar se juca cu ele, le făcea să-l iubească și le părăsea, nepăsându-i de suferința fetelor. Mai mult, Își pierdea timpul cu jocul de cărți, cu fumatul trabucului
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Goethe a început să circule în public, e adevărat un public restrâns și cunoscător al limbii germane, mai întâi prin intermediul spectacolelor unor trupe vieneze și germane - în Transilvania trupa austriacă Seipp, iar la București - în Teatrul de la Cișmeaua Roșie al domniței Ralu, fiica cu înclinații artistice și literare a lui Ioan Caragea, de la care parcă ne e greu să ne imaginăm că le-a putut moșteni - unde o trupă germană a reprezentat Faust-ul lui Goethe, Hoții de Schiller și Flautul fermecat
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Domnița Ștefănescu 2 ianuarie 2008. Ora (aproape) 12. București. Uniunea Scriitorilor. Casa Monteoru. Încă înainte de ora 12 în curte nu mai încap automobilele, iar în Sala Oglinzilor nu mai sunt locuri libere pentru invitații, tot mai numeroși, la ceva ce se
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
lucrări științifice despre rezolvarea, în cel puțin două sute de episoade, a ecuațiilor diferențiale. Cireașa de pe tortul familiei rămâne, totuși, pentru mine, editura Amurg sentimental. Pot să stau, ore în șir, să-mi imaginez coada de trecute vieți de doamne și domnițe care așteaptă, cuminți, în fața porții, cu manuscrisele în sacoșă și cu lacrimile în colțul ochilor; fiecare se înfioară și tremură ca frunza când aude tiparnița sortită să-i împrăștie suferințele spre cele patru puncte cardinale." Intuind că în spatele acestor note
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
jos neagră/ cu gura mea dulce șiroind de sînge și de vin din struguri albaștri crescuți/ pe coapse de sirene-n mediterane fabuloase am plîns cu lacrimi de elefant în rafale" (cosînzeana cu pulpele cele mai vînjoase și curajoase). Așijderea "domnița poesie" face obiectul unei asimilări concupiscent-decorative: "era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre/ și prin pulpele ei se zărea ca prin vitralii halucinante cum furnicile vii ale
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre/ și prin pulpele ei se zărea ca prin vitralii halucinante cum furnicile vii ale morții și cum furnicile moarte ale vieții dansau un dans frenetic exagerat de bizar" (domnița poesie face rondul de dimineață). La un moment dat intră în acest proces al reciclării și motivul național, cu un rezultat pseudoidilic, "trec genunchii în buiestru pe dinaintea genunchilor mei și românia devine dintr-odată o țară interesantă și optimistă" (poemul
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
mari. Iată o dovadă limpede a acestor forme de diluare: Când iluzia piere, când pleacă Adela, bărbatul se desparte definitiv de munții cu izvoare limpezi și flori înmiresmate, așa cum Don Quijote, învins, părăsește miraculoasa lume a cavalerilor rătăcitori și a grațioaselor domnițe. Fără să răspundă la nici o întrebare, cartea se închide deocamdată, firesc, îngropând între copertele ei enigma doctorului Codrescu, pe care avem speranța că paginile de față au păstrat-o intactă. Intenția noastră nu a fost să dezlegăm mistere. Dar am
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
Lubric, bâjbâind prin tramvaie senil sau alcoolic, uitat în lume de imaginarul divin, din mezozoic ori dintr-un viitor fără discernământ, devenit om prin deliruri exorcizate, cerșetorul visează viața ca pe un viol marin, străbătut de frisonul care vede pretutindeni domnițele din povești pentru a le cerși moartea de aur dintre sâni. Mai răi decât leproșii, își poartă bubele pictate direct pe icoane, scelerați pentru că nu au amintiri, iubiri, pe care nu și le permit decât proiectându le sub forma crimei
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
după ce e legat fedeleș de clasici și asistă (în scena marșului breslelor) la un dans obscen al acestora. Evident, Stolzing nu învață de la el numai forma muzicală a unui bar, ci și scenografia conservatoare (cu pădure de carton, cavaleri și domnițe grase) necesară ilustrării cântecului său despre visul de dimineață. Pus în fine la patru ace, câștigă inima publicului tradiționalist (copie provocatoare a celui de la Bayreuth), în timp ce Beckmesser, și el metamorfozat în urma bătăliei cu vopsea, îmbrăcat în tricou și cu adidașii
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
i-a fost gol de orice năzuinți. Trăia de azi pe mîine ca toată lumea, prins numai de grijile mărunte ale vieții. Pe urmă nemulțumirea i s-a îngrămădit atît de mult că iar a început să fie urmărit de ochii domniței.Dar acuma numai cu mustrare și dispreț încît îi stîrneau mînie și indignare. Îi apărea mereu și din ce în ce mai stăruitor întrebarea: adică de ce românul să fie numai slugă, veșnic slugă, să slujească pe toți, să fie asuprit și batjocorit și bătut
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]